Primul amplificator pe tuburi...după 20 de ani...

[adigh]

Acum ai trecut de la analog la 10 biti...si sunt convins ca nu stii ce reprezinta ''bitii'' aia...

O rezolutie verticala pe 8 bits inseamna ca afiseaza exact 256 nivele pe o axa verticala de 10,24 diviziuni. Unde ai vazut tu un analog sa aiba precizia asta? Eroarea de citire pe ecranul unui osciloscop analog la care se adauga eroarea de masura depasesc cu mult orice digital, chiar si pe 8 bits.Nu includ si chinezariile aici, alea sunt pocnitori.

 

Traful ala are Za-a=1,68KOhmi... PP UL 40%...6xEL34, atac cu interstage 1+1+6 si un driver IT interesant...asta asa ca m-ai intrebat...direct.

 

@romicap...mie mi-a fost jena sa zic din prima ca trebuie desfacut.

 

@der_doktor ma dezamagesti.

 

1.- Osciloscopul analogic are mai mare rezolutie si decit osciloscopul pe 10 biti. Care eroare de citire? La masuratori pe diviziuni? Nu asta e cel mai important la un osciloscop. Cel mai important e punerea in evidenta a formei semnalului. Cine vrea precizie poate sa masoare amplitudinea cu un voltmetru RMS. Se poate obtine foarte bine precizie de 4 zecimale. Aprecierea cu mare precizie a amplitudinii dupa numarul de diviziuni nu are importanta in cazul de fata.

Daca nu-ti arata cu acuratete forma de unda atunci e slab ca si rezolutie chiar si daca nu e chinezesc.

Daca nu esti constient de asta atunci ti osciloscoapele acolo ca mobila.

 

Uite un filmulet unde se vede diferenta intre 8biti si 10biti. Iar osciloscopul analogic are si mai mare acuratete a detaliilor.

https://www.youtube.com/watch?v=xqyrBf351y0&ab_channel=RohdeSchwarz

 

2.- Poate ne explici cum ai calculat traful ala. Daca bagi in el 20-30V si scoti 200-300V inseamna ca are raport de transformare 10. Cu sarcina 4Ω rezulta 400Ω in primar neglijind rezistenta infasurarilor. Daca mai bagam si ceva rezistenta a infasurarilor va avea undeva intre 420-480Ω Raa. De unde ai scos Raa 1,68kΩ?

 

 

@Valderama, da merge dar nu am inteles de ce sa probam un traf in acel mod cind avem la dispozitie amplificatorul. Daca nu era amplificatorul mai ziceam.

E totul clar.

1.NICIODATA secundarul nu se pune la exterior sau primul pe miez.

3.Cand se hotaraste impartirea pe sectiuni se cauta o imbracare a secundarului (si/sau inf de reactie) de catre primar, deci un cuplaj bun

 

 

Ce vorbesti domnule? Nu razbesc sa demontez atitea aiureli pe care le spui. Si nici macar nu le bag in seama pe toate.

Editat Octombrie 16, 2017 de adigh

[Vizitator]

transformator de ieşire destinat etaj final push-pull-ultralinear stabil la frecvenţe înalte (fără oscilaţii/ringing) este relativ dificil de realizat nu se obţin rezultate notabile cu secţiuni primare bobinate vrac

 

mai jos un articol sumar dar instructiv (evident şi o situaţie cu secundarul primul pe miez şi la exterior)

http://www.r-type.org/articles/art-140.htm

Editat Octombrie 16, 2017 de Vizitator

[Vizitator]

 

@der_doktor ma dezamagesti.

 

1.- Osciloscopul analogic are mai mare rezolutie si decit osciloscopul pe 10 biti. Care eroare de citire? La masuratori pe diviziuni? Nu asta e cel mai important la un osciloscop. Cel mai important e punerea in evidenta a formei semnalului. Cine vrea precizie poate sa masoare amplitudinea cu un voltmetru RMS. Se poate obtine foarte bine precizie de 4 zecimale. Aprecierea cu mare precizie a amplitudinii dupa numarul de diviziuni nu are importanta in cazul de fata.

Daca nu-ti arata cu acuratete forma de unda atunci e slab ca si rezolutie chiar si daca nu e chinezesc.

Daca nu esti constient de asta atunci ti osciloscoapele acolo ca mobila.

 

Uite un filmulet unde se vede diferenta intre 8biti si 10biti. Iar osciloscopul analogic are si mai mare acuratete a detaliilor.

https://www.youtube.com/watch?v=xqyrBf351y0&ab_channel=RohdeSchwarz

 

2.- Poate ne explici cum ai calculat traful ala. Daca bagi in el 20-30V si scoti 200-300V inseamna ca are raport de transformare 10. Cu sarcina 4Ω rezulta 400Ω in primar neglijind rezistenta infasurarilor. Daca mai bagam si ceva rezistenta a infasurarilor va avea undeva intre 420-480Ω Raa. De unde ai scos Raa 1,68kΩ?

 

 

@Valderama, da merge dar nu am inteles de ce sa probam un traf in acel mod cind avem la dispozitie amplificatorul. Daca nu era amplificatorul mai ziceam.

 

Ce vorbesti domnule? Nu razbesc sa demontez atitea aiureli pe care le spui. Si nici macar nu le bag in seama pe toate.

Adi....acum fara misto...habar nu ai de trafuri.

Ai impendanta secundarului adica 4 Ohmi. Ai schema de test si masuratori in anozi si G2. Iti mai trebuie un pic de minte si chiar reusesti sa afli impendanta a-a...

LE:

Unde ai vazut tu OT cu secundarul la exterior??? in Spania???

Asta a fost ...cireasa de pe TORT...

Gata nu mai discutam..m-ai convins!!!

Editat Octombrie 16, 2017 de Vizitator

[adigh]

@der_doktor, Pai daca ai tu mai mult habar de trafuri decit mine, dupa cum zici, de ce nu explici cum ai ajuns la 1,68kohm Raa, avind 4 ohm in secundar si 10 raportul de transformare.

Iar daca tu sustii ca nu poate exista sau e neviabil un traf cu o parte din sectiunile secundare la exterior, sa ti minte asta ca o sa-ti amintesc.

E o enormitate de care o sa-ti dai seama mai incolo cind o sa mai capeti experienta in bobinat. Ca acum crezi ca nu se poate fiindca nu ai vazut prin alte parti dar nu ai incercat tu insuti.

 

Hai ca deja am pierdut destul timp cu tine. Nu ma astept sa-mi raspunzi cum ai calculat. Ce sa mai vorbesc cu tine din moment ce tu crezi ca pe un osciloscop digital pe 8 biti se vede mai clar ca pe unul analogic?

 

In ce priveste schema de traf a lui Dan Minciu, mai exact asta https://www.elforum.info/uploads/monthly_10_2017/post-247947-0-57619100-1507810129.png

o consider excelenta chiar daca e cu secundarele bobinate la exterior. Daca traful nu merge bine nu e din cauza structurii bobinajului cu secundarele la exterior ci pentru ca bobinajul nu a fost executat cum trebuie si ar trebui refacut.

 

O schema complexa de traf cu multe sectiuni poate aduce rezultate frumoase dar e si reteta garantata spre esec daca nu ai experienta in bobinat.

De asta, cuiva fara multa experienta in bobinat, as recomanda renuntarea la cele 8 sectiuni primare si punerea doar a 4 sectiuni, cite 2 pe fiecare anod, imperecheate impreuna cite 2, cele de la exterior impreuna si cele de la interior impreuna. Adica sa se renunte la galeti. Bobinaj spira linga spira. Tot aceleasi 5 secundare care sa "imbrace " primarul (in ciuda a ceea ce zice der_doktor).

Editat Octombrie 17, 2017 de adigh

[Vizitator]

în cazul conexiuni UL orice oscilogramă în afara montajului propiu cu OT ca simplu traf ridicător nu garantează nimic în raport cu stabilitatea etajului final UL

doar în montaj apar cuplajele g2T1 cu AT2 respectiv g2T2 cu AT1

 

mai clar poftim, oscilogramele cu transformatorul Dan Minciu (ridicător) în afara montajului propiu nu arată ringing (#164)

oscilograma din postarea #164

şi #150 în montaj pentru comparaţie

 

pentru o mai bună vizualizare se putea extinde axa X în special, cu o poziţionare judicioasă a trasei am fi avut palierul sqw mai mult mărit

 

PS transformatorul de sine stătător nu poate deveni astabil

Editat Octombrie 17, 2017 de Vizitator

[Dan Minciu]

@Valderama: din nou aveti dreptate...acum ma gandesc ca din schema de test a OT lipseste de fapt elementul esential pentru aparitia oscilatiilor: reactia pozitiva...si asta nu apare decat cand sunt legate tuburile de OT. Deci va trebui sa-l leg inapoi in montaj si acolo sa fac de fapt testele.

Daca-mi permiteti o intrebare: actualmente priza UL este la 25%...am vazut ca pentru 6P3S-E priza este la 23%...credeti ca acesti 2% ar putea fi cauza oscilatiilor?

[Vizitator]

NU aceasta este cauza instabilităţi (priza g2 25% vs 23%)

 

cuplajul inadecvat g2T1 cu AT2 respectiv g2T2 cu AT1 generează instabilitatea şi bobinajul vrac al secţiunilor primare.

Editat Octombrie 17, 2017 de Vizitator

[Dan Minciu]

Am inteles, multumesc

[THOMAS]

Toate transformatoarele de iesire se probeaza numai in montajul pentru care au fost proiectate si mai ales pentru tubul final dedicat,in rest totul este relativ ca sa nu spun apa de ploaie.Intr-adevar se pot face masuratori "statice" pentru inductanta la un curent DC prin bobina primara in cazul unui OT pentru SE,sau a inductantei de scapari ,dar pentru a masura sau vizualiza raspunsul in frecventa sau comportamentul dinamic al unui transformator este neaparat necesar montarea lui in conditiile normale de lucru,parerea mea!

Bineinteles ca sunt transformatoare de iesire cu secundarele bobinate primele sau ultimele pe carcasa,asta tine de multe criterii de proiectare.Am desfacut foarte multe transformatoare de mari firme care aveau bobinate secundarele primele si ultimele pe carcasa si stiu ce spun mentionez ca nu erau chinezesti (!!!).

Nu trebuie sa generalizam si dam legi in ceea ce priveste bobinarea unui transformator de iesire,pentru ca daca nu particularizam atunci s-ar putea sa avem parte de multe contra exemple ; trafurile de iesire pentru amplificatoarele de chitara facute de MARSHALL,DAGNALL,MERCURY MAGNETICS,RADIO SPARES,OARANGE,FENDER... si multe altele au secundarele bobinate ultimele dar si un secundar de compensare montat primul pe carcasa.Am gasit transformatoare de iesire pentru amplificatoare de auditii facute de AN care aveau un singur secundar pus ultimul,amplificatorul fiind PP....

[THOMAS]

@Dan Minciu: priviti in desene o simulare cu prizele UL conectate incorect (schema si formele de semnal la iesire),dar si acelasi montaj insa cu prizele UL montate corect.In repaus nu se intampla nimic,adica etajul final fiind stabil,dar este suficient un semnal cat de mic pe grilele de comanda si imediat etajul final se va "agata" devenind un astabil,impropriu spus...

La nivele mici ale semnalului pe intrare,aceste oscilatii sunt foarte evidente.

Prize UL montate gresit:

Prize UL montate corect:

...si formele de semnal in ambele cazuri:

 

P.S prizele UL sunt dimensionate la 23%,asa cum zice rusul pentru tubul 6P3S(E)

[RockDok]

#156

[Dan Minciu]

@LMOlimpiu: Am verificat...dar diseara voi re-verifica si inserierile, si apartenenta UL la anodul corect...(sau incorect)....

@RockDock: Mi-ai mai zis acolo...dar am uitat.... scuze.... promit sa testez tot diseara...

[adrian_pic]

E totul clar.

1.NICIODATA secundarul nu se pune la exterior sau primul pe miez.

Se pare ca Lundahl nu-i de aceeasi opinie cu tine:

pla placuta de jos scrie Secundar si se vade ca sectiunea fierlor este aceeasi cu sarma bobinata la exterior.

Aici se vede sectiunea sarmei de la bobinajul exterior comparat cu terminalul rezistentei de wataj.

Editat Octombrie 17, 2017 de adrian_pic

[Vizitator]

de anumiţi "doctori" facem abstracţie(să-i lăsăm să pună "diagnostic" greşit astfel ne cunoaştem mai bine)

 

putem lua în consideraţie doar esenţialul desprins din postari

Editat Octombrie 17, 2017 de Vizitator

[Vizitator]

Daca transformatorul este construit corect rezultatele cu acesta masurat direct pe tub si alimentat pe secundar cu un amp cu semiconductori de calitate si fara condensator cuplaj iesire sint aproape identice exceptind doar comportamentul la frecvente joase. Am demonstrat acest lucru cu transformatorul pentru SE PL504 (topicul lui simson ) cu toate ca au existat pareri contrare si unde sa vazut clar ca oscilogramele pe 10 Khz coiincid.

Bobinatul in vrac sau tip fagure sint nonsensuri deci nu merita comentate.

Daca prizele pentru UL sint corecte eu nu vad de ce amplificatorul este instabil, verificarea se poate face rapid cu montajul propus de mine in sensul ca masurind tensiunile fata de punctul median aceste trebui sa fie riguros egale deci nu pot exista motive ca atunci cind se cupleaza tuburile sa apara oscilatii parazite fiindca este doar o reactie negativa care teoretic stabilizeaza. Este foarte important ca prizele sa fie la 25-30% dar fata de ce, dar ia sa vedem, oare nu de aici apare problema de care se loveste d-l Minciu ?