Primul amplificator pe tuburi...după 20 de ani...

[Vizitator]

Aşa am făcut, la indicaţiile colegului @blue...

unde sunt reacţiile anod grila a-II-a în testul ăsta al dumneata ?!

oscilograme irelevante în ultima postare având în vedere configuraţia etajului final(ultra linear)

 

stă scris la #146

transformatorele de ieşire pt. cfg. UL au un cuplaj caracteristic între g2 şi anod dacă acest cuplaj nu este realizat corect etajul final devine oscilator

Editat Octombrie 15, 2017 de Vizitator

[Vizitator]

Eu zic ca oscilatiile alea parazite se datoreaza inductantei de scapari si capacitatilor parazite dintre straturi (leakage inductance and interwinding capacitance). Se pot corecta cu retele Zobel intre G2 si anod sau in partea secundara, dar asta nu e o solutie. Trebuie refacut traful. De curiozitate, puneti in scurt secundarul si masurati inductanta primarului.

 

http://www.electra-print.com/techblog.php?blogid=5

 

http://www.rothwellaudioproducts.co.uk/html/mc_step-up_transformers_explai.html

 

https://coefs.uncc.edu/mnoras/files/2013/03/Transformer-and-Inductor-Design-Handbook_Chapter_17.pdf

Editat Octombrie 15, 2017 de Vizitator

[Vizitator]

@Stefan, ca de obicei documentatile pe care le postezi sint selective si la obiect ,felicitari !

@adigh, ai dreptate, de regula Ri<Ra dar in cazul acestei masuratori rezistorul din primarul transformatorului nu influenteaza forma oscilografiata in schimb cu rezistorul reglabil din secundar se face practic adaptarea celor doua impendante. de altfel se vede clar ca doar pentru o anumita valoare a rezistorului dispar denivelarile de pe paliere, raman vizibile doar racordarile pe cele doua fronturi la care capacitatile parazite si inductanta de pierderi de termina viteza de crestere/descrestere si aceasta oscilograma arata calitatea de executie a transformatorului iar amplificatorul in final va trebui in final "tras" pe aceasta forma modificind PSF

D-l Minciu va trebui sa verifice corectitudinea de conectare a infasurarilor din primar , masurarea rezonantei precum si a inductantei de pierderi iar daca totusi ringing-ul nu dispare ar trebui ca tuburile sa fie conectate cu G2 alimentate pe sursa, nu din prizele pentru UL

[Vizitator]

 

In practica, acelasi traf poate avea oscilatii diferite pe palier in functie de tuburile folosite.

Tocmai din cauza Ri diferit si deci a amortizarii diferite a oscilatiei.

''Poate''..ai zis corect.

Uite si oscilogramele cu sarcina in primar:

 

 

 

 

 

 

Trafo este pe un miez M150, Za-a=1,68k, Zs=4Ohmi, LL=1,147mH/1KHz, 9 secundare in paralel si primarul impartit in 10 sectiuni.

[adigh]

@Stefan, ca de obicei documentatile pe care le postezi sint selective si la obiect ,felicitari !

@adigh, ai dreptate, de regula Ri<Ra dar in cazul acestei masuratori rezistorul din primarul transformatorului nu influenteaza forma oscilografiata in schimb cu rezistorul reglabil din secundar se face practic adaptarea celor doua impendante. de altfel se vede clar ca doar pentru o anumita valoare a rezistorului dispar denivelarile de pe paliere, raman vizibile doar racordarile pe cele doua fronturi la care capacitatile parazite si inductanta de pierderi de termina viteza de crestere/descrestere si aceasta oscilograma arata calitatea de executie a transformatorului iar amplificatorul in final va trebui in final "tras" pe aceasta forma modificind PSF

D-l Minciu va trebui sa verifice corectitudinea de conectare a infasurarilor din primar , masurarea rezonantei precum si a inductantei de pierderi iar daca totusi ringing-ul nu dispare ar trebui ca tuburile sa fie conectate cu G2 alimentate pe sursa, nu din prizele pentru UL

 

1.- Ar trebui sa folosim usename-ul nu numele de botez. Nu stiu cine e Stefan. Presupun ca e vorba de der_doktor. Uneori pune linkuri bune, alteori pune informatie expirata sau care nu are legatura cu subiectul.

2.- In cazul 6P3S vorbim de Ri=25kΩ. Dar nu e batuta in cuie. Depinde de PSF. Se poate determina din grafic si ne arata cit creste Ia cind creste Ua pastrind constanta Ug. In regim dinamic poate scadea mult. La urma urmei tubul se comporta ca un rezistor comandat in tensiune.

 

 

A regla cele doua rezistoare din experiment si a observa cum cresc si descresc oscilatiile e exact ceea ce spuneam. Modificarea oricarui rezistor din cele doua duce la modificarea oscilatiilor. Vei observa modificari si cu rezistorul de 5k6 daca il vei modifica mai mult, la citeva zeci de kΩ. Ca sa aibe o valoare comparabila cu a 2xRi reala a tuburilor.

 

3.- Intr-o plaja mica merge sa adaptam PSF-ul astfel incit sa reducem oscilatiile. Insa ca principiu e gresit. Adaptarea cu sarcina se face in primul rind ca sa obtinem putere maxima si distorsiuni minime. E mai corect sa facem traful astfel incit sa obtinem oscilatii minime pentru PSF-ul nostru. Cu alte cuvinte facem traful dupa tub, nu invers.

In special cind facem trafuri dedicate si stim cu ce tuburi va functiona. Cind e vorba de trafuri universale se mai pot tolera ceva oscilatii gindind ca poate va merge mai bine cu alte tipuri de tub din gama ce ar merge cu acea Zaa.

 

4.- Cu un astfel de montaj se poate testa un traf de iesire PP dar punind ca sarcina ceva apropiat de 2xRi al tuburilor folosite.

Cu precizarea ca rezultatul se va potrivi cu rezultatul obtinut cu amplificatorul functionind in modul pentoda sau trioda dar nu ultralinear. Nu atit din cauza dificultatii punerii unei sarcini pe G2 ci pentru ca UL presupune o reactie negativa.

 

 

@der_doktor, Ce ai vrut sa arati? Ce experiment ai vrut sa faci? Ca nu vad nici-o relevanta a acelor poze pentru subiectul in discutie.

Editat Octombrie 16, 2017 de adigh

[adigh]

Pina la urma nu stiu de ce e nevoie sa verificam la modul asta traful de iesire cita vreme exista amplificatorul iar traful poate functiona in "mediul lui natural".

[Vizitator]

 

 

 

@der_doktor, Ce ai vrut sa arati? Ce experiment ai vrut sa faci? Ca nu vad nici-o relevanta a acelor poze pentru subiectul in discutie.

Ai vrut sa vezi primarul cu rezistente de sarcina. Din pacate nu am rezistente de putere in care sa dau cu 200-300VRMS si sa se mai nimereasca cu Ra-a_ul trafului astuia, asa ca am folosit doua becuri de 100W. Sper ca ai observat ca in secundarul trafului am injectat 20-30VRMS in 4 Ohmi.

Oricum, ideea era ca un traf facut bine nu prezinta oscilatii parazite. Daca ai fi bobinat vreodata un transformator audio ar fi trebuit sa stii ca oscilatiile astea se datoreaza exclusiv tehnicii de bobinaj si alegerii incorecte a materialelor izolatoare, respectiv aranjarii defectuoase a sectiunilor bobinajului.

Ce informatii ''expirate'' am pus ? sau pe langa subiect.. detaliaza.

[adigh]

@der_doktor, nu mai fa speculatii despre ce am boinat eu.

Nimeni nu poate ghici ce ai pozat acolo daca nu precizezi.

Nu exista traf care sa nu oscileze la testul cu semnal dreptunghiular. Dar daca oscilatia e mica si corect amortizata atunci nu o vezi si iti inchipui ca nu exista.

Daca vrei sa vezi mai multe detalii pe oscilograma foloseste un osciloscop analogic nu unul digital pe 8biti.

Acele oscilatii nu se datoreaza "exclusiv" tehnicii de bobinaj ci naturii/legilor fizicii. Tehnica de bobinaj poate miscsora sau mari oscilatiile dar nu le genereaza.

Cind m-am referit la informatii expirate m-am referit la acele tabele de acum 60 de ani cu calcule de transformator unde apareau tipuri de tole vechi ce azi nu se mai folosesc.

Editat Octombrie 16, 2017 de adigh

[Vizitator]

@der_doktor, nu mai fa speculatii despre ce am boinat eu.

Nimeni nu poate ghici ce ai pozat acolo daca nu precizezi.

Nu exista traf care sa nu oscileze la testul cu semnal dreptunghiular. Dar daca oscilatia e mica si corect amortizata atunci nu o vezi si iti inchipui ca nu exista.

Daca vrei sa vezi mai multe detalii pe oscilograma foloseste un osciloscop analogic nu unul digital pe 8biti.

Acele oscilatii nu se datoreaza "exclusiv" tehnicii de bobinaj ci naturii/legilor fizicii. Tehnica de bobinaj poate miscsora sau mari oscilatiile dar nu le genereaza.

Cind m-am referit la informatii expirate m-am referit la acele tabele de acum 60 de ani cu calcule de transformator unde apareau tipuri de tole vechi ce azi nu se mai folosesc.

Adigh, la capitolul aparate de masura, scuza-ma, dar nu ai nici o sansa. Din pacate azi am montat traful ala, dar mai am unul si zilele astea ii vine randul si lui. O sa-ti demonstrez practic ca nu conteaza cu ce osciloscop faci masuratoarea, oscilatia aia parazita o vezi si cu unul rusesc din 1900 toamna. Cazatura aia ''pe 8 biti'' e totusi un Tek, si nu chinezesc.

Si DA, oscilatiile alea parazite, RINGING cum le zic strainii, se datoreaza experientei bobinatorului. Inductanta de scapari si capacitatile parazite formeaza un oscilator LC si rezultatele se vad pe testul cu square_wave sau la o analiza spectrala.

Impartirea bobinajului in cat mai multe sectiuni duce la micsorarea inductantei de scapari, LL. Materialul izolator dintre straturi are si el un cuvant greu de spus in legatura cu capacitatile parazite dintre straturile de bobinaj, iar tehnica de bobinaj determina capacitatile parazite dintre spirele aceluias strat. Sper ca ai auzit de bobinaj progresiv sau partial progresiv.

Si afla ca bobinatul unui traf audio este o ...arta. Degeaba ai toate datele necesare, nr de spire, miez, daca nu stii cum sa aranjezi spirele alea pe carcasa obtii o ..pocnitoare. Si nu degeaba trafurile bune costa o caruta de bani. Daca nici acum nu ai priceput...apuca-te frate de altceva.

[adigh]

Nu-mi povesti mie povesti audiofilistice.

Si bitii chinezesti sunt la fel ca bitii Tek. 8 biti sunt 8 biti.

Nu vad cum ai putea demonstra ca cu un osciloscop pe 10 biti vezi la fel ca cu unul pe 8 biti si ca deci nu conteaza cu care osciloscop vizualizezi.

Pune o oscilograma la 10 kHz nu la 1kHz si mareste coltul. Ai sa vezi mai clar. Mai ales daca o sa folosesti un osciloscop analogic.

 

Ce fel de traf e ala cu 400-500 Ω Raa?

[romicap]

Eu zic ca oscilatiile alea parazite se datoreaza inductantei de scapari si capacitatilor parazite dintre straturi (leakage inductance and interwinding capacitance). Se pot corecta cu retele Zobel intre G2 si anod sau in partea secundara, dar asta nu e o solutie. Trebuie refacut traful. De curiozitate, puneti in scurt secundarul si masurati inductanta primarului.

 

http://www.electra-print.com/techblog.php?blogid=5

 

http://www.rothwellaudioproducts.co.uk/html/mc_step-up_transformers_explai.html

 

https://coefs.uncc.edu/mnoras/files/2013/03/Transformer-and-Inductor-Design-Handbook_Chapter_17.pdf

Nici vorba de retele Zobel... refacerea trafului de iesire este inevitabila , eventual rebobinat de mana , cu spirele primarului usor in diagonala , max. la 25 de grade...

pe bune...

Editat Octombrie 16, 2017 de romicap

[Dan Minciu]

Deci să vorbim de bobinaj:

5 secundare pe toată lăţimea carcasei, 64 spire 0,55mm legate în paralel.

primarele(sau primarii) sunt 4 pe fiecare lampă. bobinate vrac, fără respectarea stratificării, cu unghiuri diferite la fiecare 50sp...5-10grade deviaţie stg/dr.

Între secţiunile primarului şi secundare izolaţia este din novolit (sandwich din hartie electrotehnică între care se găseşte o folie de "plastic" toate presate la cald) de 0,3mm. 210sp 0,25mm fiecare secţiune.

sensurile de bobinaj sunt inversate pe galeţii stg+secundare faţă de dr.

înserierea primarului se face încrucişat: A1-1stg-2dr-3stg-UL-4dr-B+-1dr-UL-2stg-3dr-4stg-A2

 

Am făcut o măsurătoare primitivă a inductanţei (de fapt a impedanţei la 1000Hz) primarului: 19H...LL=0.09H.

Mâine repet calculele să nu fi strecurat vre-o greşeală.

Editat Octombrie 16, 2017 de Dan Minciu

[Vizitator]

Nu-mi povesti mie povesti audiofilistice.

Si bitii chinezesti sunt la fel ca bitii Tek. 8 biti sunt 8 biti.

Nu vad cum ai putea demonstra ca cu un osciloscop pe 10 biti vezi la fel ca cu unul pe 8 biti si ca deci nu conteaza cu care osciloscop vizualizezi.

Pune o oscilograma la 10 kHz nu la 1kHz si mareste coltul. Ai sa vezi mai clar. Mai ales daca o sa folosesti un osciloscop analogic.

 

Ce fel de traf e ala cu 400-500 Ω Raa?

Acum ai trecut de la analog la 10 biti...si sunt convins ca nu stii ce reprezinta ''bitii'' aia...

O rezolutie verticala pe 8 bits inseamna ca afiseaza exact 256 nivele pe o axa verticala de 10,24 diviziuni. Unde ai vazut tu un analog sa aiba precizia asta? Eroarea de citire pe ecranul unui osciloscop analog la care se adauga eroarea de masura depasesc cu mult orice digital, chiar si pe 8 bits.Nu includ si chinezariile aici, alea sunt pocnitori.

 

Traful ala are Za-a=1,68KOhmi... PP UL 40%...6xEL34, atac cu interstage 1+1+6 si un driver IT interesant...asta asa ca m-ai intrebat...direct.

 

@romicap...mie mi-a fost jena sa zic din prima ca trebuie desfacut.

[Vizitator]

@adigh

pentru că ai introdus în analiză Ri ai mai jos un "amendament"(conexiune UL vs pentodă)

 

al doilea set de img. aproximează bine 6Π3C-E conexiune UL vs pentodă

 

 

 

PS atenţie la un aspect secţiunile primare OT sunt bobinate vrac(cazul în discuţie oscilaţii etaj final UL 6Π3C-E Dan Minciu)

şi dacă va renunţa la conexiunea UL palierul 10khz-sqw va fi însoţit de ringing pronunţat

Editat Octombrie 16, 2017 de Vizitator

[Vizitator]

Deci să vorbim de bobinaj:

5 secundare pe toată lăţimea carcasei, 64 spire 0,55mm legate în paralel.

primarele(sau primarii) sunt 4 pe fiecare lampă. bobinate vrac, fără respectarea stratificării, cu unghiuri diferite la fiecare 50sp...5-10grade deviaţie stg/dr.

Între secţiunile primarului şi secundare izolaţia este din novolit (sandwich din hartie electrotehnică între care se găseşte o folie de "plastic" toate presate la cald) de 0,3mm. 210sp 0,25mm fiecare secţiune.

sensurile de bobinaj sunt inversate pe galeţii stg+secundare faţă de dr.

înserierea primarului se face încrucişat: A1-1stg-2dr-3stg-UL-4dr-B+-1dr-UL-2stg-3dr-4stg-A2

 

Am făcut o măsurătoare primitivă a inductanţei (de fapt a impedanţei la 1000Hz) primarului: 19H...LL=0.09H.

Mâine repet calculele să nu fi strecurat vre-o greşeală.

E totul clar.

1.NICIODATA secundarul nu se pune la exterior sau primul pe miez.

2. Intre fiecare strat de sarma se pune izolatie de 0,05 mm si intre straturi aflate la potentiale diferite (primar., secundar, infasurare de reactie) izolatie mai groasa 0,5 mm. Exista si materiale izolatoare mai bune, mai subtiri si mai scumpe decat Nomex.

3.Cand se hotaraste impartirea pe sectiuni se cauta o imbracare a secundarului (si/sau inf de reactie) de catre primar, deci un cuplaj bun. Un cuplaj deficit face ca LL, inductanta de scapari sa fie cat Casa Poporului sau o fractiune din inductanta primara.

4.Cu cat sunt mai multe sectiuni cu atat e mai mica LL, dar, atentie, creste capacitatea dintre straturi. Pt asta exista ecranul Faraday care injumatateste capacitatea fiecarui strat (inseriaza doi C la masa)

5. Bobinatul vrac nu se recomanda nici la trafo de retea, produce scurtcircuite intre spire si nu le gasesti nici cu ...globul de cristal.

6.Imbarligarea aia cu sensul bobinajelor sigur duce la greseli de fazare.

 

Si ar mai fi o ...gramada..Cititi aici, atent, si o sa vedeti ca nu e greu deloc..

http://www.turneraudio.com.au/output-trans-winding.htm

 

http://www.turneraudio.com.au/output-trans-pp-calc-1.html

 

si cateva POZE REALE aici

 

https://www.avforums.co.za/index.php/topic,3643.45.html

 

Poate reusiti sa-l convingeti dvs pe @adigh sa citeasca si el...si sa ma lase cu ..impunsaturile