Primul amplificator pe tuburi...după 20 de ani...

[fcon]

Revin cu o rugaminte: dati-mi un sfat pentru reducerea brumului...

Situatia e cam asa:

Redresare cu punte 100V/10A, primul condensator de filtraj 380uF(200uF+180uF).

 

Nu am drosel inainte de alimentarea tuburilor finale (nu am nici dupa...)

 

Amplasamentul transformatoarelor este dupa cum se poate observa destul de...inghesuit

Ca idee:

- faceti intotdeauna un sasiu de test; poate sa fie o bucata de placaj, de parchet , etc..., pentru un singur canal;

- gaurile pentru socluri si piesele metalice se fac foarte usor si se pot stabili distantele optime intre transformatoare, lampi si/sau socuri, precum si modul de conectare a pieselor

- atunci cand aveti brum, stabiliti mai intai de unde provine;

- inainte de toate, asigurati-va ca aveti o alimentare curata; o puteti chiar simula, de exemplu in PSUD II, un programel free;

- incercati sa folositi socuri; se bobineaza usor si nu sunt chiar greu de calculat.

- daca, totusi, nu vreti sa le utilizati, celulele RC trebuie si ele calculate corect, pentru o filtrare corespunzatoare (revin la optiunea de simulare/verificare in PSUD II);

- evitati, pe cat posibil, sa folositi piese recuperate, in special condensatoare; oricum, masurati toate piesele;

- daca ati folosit toate solutiile obisnuite pentru reducerea brumului in montaj (alimentarea filamentelor, decuplari, evitarea buclelor de masa, piese corect lipite si decente calitativ, transformator de alimentare care nu bazaie, lampi bune, etc...), cea mai probabila sursa a brumului, in cazul dvs., este distanta dintre transformatoare si orientarea axelor acestora.

 

Sunt multe de spus si, uneori, brumul apare de te miri unde, insa identificarea sursei si rezolvarea problemei trebuie facute metodic, in ordine...

Editat Mai 4, 2016 de fcon

[simson]

Eu de exemplu,la proiectarea traseului de masa ma ghidez dupa principiul: un fir conduce un singur semnal de la un etaj de amplificare la masa si nici odata n-am avut probleme de brum. Alimentarea filamentelor le fac cu conductor litat-paralel.

[Dan Minciu]

Multumesc de sfaturi, am să încerc să le urmez.

@untold:

ideea cu rez. 47-100ohm nu am știut-o...de încercat.

sâmbătă încerc să alimentez filamentele în c.c.

potențiometrul...da...o incerc..

torsadarea e făcută la alimentarea 6p3se cu mașina de găurit, pasul e cam de 5-8mm, la tuburile mici e puțin mai strânsă, sârma fiind mai subțire

@fcon:

ideea șasiului de test e interesantă, nu m-am gândit, de fapt se pare că tot proiectul l-am pornit cam invers: am făcut rost de carcasă, apoi mi-am găsit transformatoarele de ieșire, și abia la sfârșit am primit transformatorul de alimentare... :( acum ce-mi mai rămâne de făcut ar fi să încep să sucest traful de alimentare... poate-i găsesc o pozitie mai bună...)

piesele sunt cele mai multe noi, R-măsurate, C-mai puțin...

@simson:

da, corect, și la mine e la fel, un fir de la o mufă RCA la o bornă de comutator, ecranajul este comun pe aceeași intrare, pentru cele 2 mufe L-R.

 

Mulțumesc încă o dată pentru idei, le voi pune în practică sâmbătă, cănd va fi ceva timp de "șurubăreală"...

Cu stimă,

Dan Minciu

[Dan Minciu]

Daca-mi este permis, as vrea sa continui topicul...Am inceput constructia unei replici a acestui amplificator, in acest moment sunt la stadiul de sasiu de test. L-am facut pe sasiu de test pentru ca as vrea sa tatonez constructia transformatorului de iesire. Dar...

Aici incep problemele: oscileaza. Chiar daca scot lampa defazoare, tot oscileaza. Concluzia este ca oscileaza etajul final, 6P3S-E PP in clasa AB cu negativare automata independenta pe fiecare tub.

Ce ar trebui sa masor pentru a putea discuta concret? Sau daca aveti vre-o solutie de moment, sunt dispus sa o incerc.

 

Cu stima,

Dan Minciu

[Vizitator]

dacă etajul final oscilează de sine stătător nu corespunde tranformatorul de ieşire(ca fazare înfăşurări sau dispure secţiuni-înfăşurări în carcasă) mai ales dacă g2-6P3S-E sunt cuplate la prize OT(cfg. UL)

[Dan Minciu]

DA, este UL, cu priza la 25%, primar 8x210sp 0,25mm, secundar 5x64sp 0,55mm dupa schema:

 

(galetul drept este bobinat in sensinvers fata de galetul stang si de secundare)

 

L.E. sunt 128 sp in secundar...nu 64 cum am scris pe desen si mai sus... scuze!

Editat Octombrie 12, 2017 de Dan Minciu

[Vizitator]

scoateţi din socluri tuburile finale

faceţi următorul test de fazare simplu introduceţi în secundar 6,3Vca şi verificaţi să aveţi tensiuni egale între Ua g2T1=Ua g2T2 după care Ua AT1=Ua AT2 şi în final măsuraţi tensiunea între AT1 şi AT2 trebuie să găsiţi dublu în raport cu Ua T1 sau Ua T2 adică verificati daca înfăşurările primare sunt înseriate în fază

 

dacă constataţi că înfăşurările primare sunt în fază şi totuşi etajul final singur oscilează "reţeta" OT-UL nu este bună sau nu sa executat corect bobinarea înfăşurărilor

 

transformatorele de ieşire pt. cfg. UL au un cuplaj caracteristic între g2 şi anod dacă acest cuplaj nu este realizat corect etajul final devine oscilator

trebuia să urmăriţi o schemă consacrată pentru OT-UL

Editat Octombrie 12, 2017 de Vizitator

[Dan Minciu]

Am uitat... GRID STOPPERS...
In toate schemele sunt prevazute rezistente de 1-10k in serie cu G1 pentru oprirea oscilatiilor ultraacustice... ei bine, eu nu le-am pus...
Aseara am refacut schema, si surpriza: nu mai oscileaza ultraacustic. Mi-a mai ramas doar o oscilatie pe 15-20Hz, "motorboat"...dar care a disparut cand am pus defazorul inapoi in soclu.
Acum dimineata am pornit din nou amplif-ul si am constatat ca se inrosesc putin anozii...cam la 25-30s de la pornire, daca e semiintuneric in camera, se observa o tendinta de "imbujorare" a anozilor.
Schema, schema trafo out si inserierea primarelor:

[Untold]

Ce valoare au rezist din G1 a tuburilor finale? Schema este cam neinteligibila, ma gandeam ca daca s-ar micsora nitel rezist alea, nu s-ar mai inrosi anozii...zic si eu, c-am patit-o la un amplif...

 

P.S. Am editat un pic schema, se vede ca rezist sunt de 470K, poti incerca sa pui de 330K?

Editat Octombrie 13, 2017 de Untold

[Dan Minciu]

470k la masa, 1k intre (470k+220n) si G1

[Dan Minciu]

Da... Am modificat Rk de la 330ohm la 500ohm....acum am 30V/500ohm=0.06A pe fiecare lampă.. Nu mai face brr-brr, cântă la fel cu frati-su mai bătrân...

Acum a mai rămas doar problema formei semnalului...

Oscilograme:

1kHz dreptunghiular

10kHz dreptunghiular

 

Menţionez că generatorul este IEMI E0501 şi merge bine....

[Vizitator]

oscilaţii de toată frumuseţea pe palier(frecvenţa de oscilaţie aproximativ 50KHz)

pentru o perioadă de timp scurtă (10KHZ-SQW) oscilaţia nu ajunge la amortizare
pentru o perioadă de timp mai lungă(1KHZ-SQW) oscilaţia devine amortizată
(aşa reiese din cele două oscilograme prezentate 1khz-sqw respectiv 10khz-sqw)

din oscilograma 1KHz-sqw se poate determina timpul de amortizare al oscilatiei aproximativ 40% din durata palierului

clar/evident pentru 10KHz-sqw semi-perioada este mai mică ca timpul de amortizare al oscilaţiei astfel oscilaţia este prezentă pe toată durata palierului cu amplitudine mare

 

cere/necesită schimbare/înlocuire transformator de ieşire

 

PS configuraţia AF etaj final Push-Pull Ultra Liniar poate oscila static(fără semnal la intrare) sau dinamic(cu semnal la intrare) atunci când este echipată cu un transformator de ieşire mai puţin reuşit

Editat Octombrie 13, 2017 de Vizitator

[Vizitator]

în urmă cu 50 de ani(în copilărie) am avut ocazia să văd şi să ascult un amplificator push-pull UL care se manifesta similar
(vecini puteau asculta pasajele muzicale în casa lor dacă porneau radioreceptorul pe gama de unde lungi, o coincidenţă între două abrevieri cu semnificaţie diferită UL)

o oscilaţie parazită de asemenea amplitudine este însoţită şi de nivele armonice semnificative(unde radio)

nu-i greu să apreciem amplitudinea oscilaţiei parazite în raport cu amplitudinea sqw (axa y din colajul suprapus nu a fost redimensionată)

cea mai slabă cotaţie pentru transformatoare de ieşire consacrate EDCOR cu prize UL nu se manifestă aşa

 

Editat Octombrie 14, 2017 de Vizitator

[Dan Minciu]

Mulţumesc pentru explicaţie.

M-am gândit că e oscilaţie parazită....dar chiar să schimb OT-ul? :( ... altă şansă nu am?

Dacă chiar e aşa, l-aş putea rebobina.....n-am făcut decât unul...

 

Am mai văzut prin unele scheme, condensatoare de 5-10pF între anodul finalei şi anodul triodei defazoare(pe alternanţa pozitivă) (să-i zic buclă de reacţie Schade?) nu ar ajuta?

[dark_angel]

In unele scheme poti vedea si 1-10nF intre anozii finalelor ... dar nu in cele ale amplificatoarelor hi-fi.

10pF la 100kHz prezinta un Xc de vreo 160kohmi, nu cred ca ar ajuta prea mult in situatia de fata.

Daca ai la indemana vreo punte rlc atunci masoara si datele bobinelor transformatorului de iesire, inclusiv inductanta de scapari si mai fa o postare, eventual include si rezistente in dc ale infasurarilor.

Din ce am reusit sa vad printr-o schema in paginile anterioare 6p3s-urile primesc 350V pe G2? (sa nu le sufoci ... doar zic, evident daca ai vreo lada de 100buc atunci chiar nu e bai :-0 ).