Incarcator telefon XPeria ARC

[Vizitator]

Teorie dupa ureche. Fiecare mare firma producatoare de integrate specializate pt surse da si documentatia detaliata de realizare a transformatoarelor. Se poate invata din acele App. notes mai mult decat de la cursurile de specialitate pt ca in scoala ori esti stresat de prea multa materie ori de multe ori gandul iti este in alta parte.La intamplare:http://www.ti.com/lit/ml/slup127/slup127.pdfhttp://powerelectronics.com/site-files/powerelectronics.com/files/archive/powerelectronics.com/mag/Keith%20Billings%20April%202003.pdfhttp://ecee.colorado.edu/ecen4517/materials/flyback.pdfhttp://www.bourns.com/data/global/pdfs/Bourns_Consumer_Grade_Flyback_Power_Supply_Appnote.pdfhttp://ac-dc.power.com/sites/default/files/product-docs/an17.pdf

[UDAR]

neexistand sarcina , nu exista curent in secundar , nu exista flux magnetic creat in secundar care sa se transfere catre aux .

in exemplul dat de tine circula curent prin primar si implicit se creaza un fux care induce tensiune in secundar .

in schema data si prin definitia conceptului de functionare  "primary side feedback", cred ca se raporteaza doar lam primar in functionarea fara sarcina

Iartă-mă , dar vorbești povești ! Mai întâi că acolo e un flyback , deci , așa cum spunea Marian mai sus , nu e un transformator standard.

Apoi , chiar și la un  transformator standard , fluxul se creează în primar și induce în secundar - iertare pentru exprimarea neacademică.

Schema funcționează în felul următor : pe durata conducției prin ”primar” se acumulează energie magnetică în câmpul magnetic . La încetarea conducției , legea conservării fluxului ...... duce la generarea unei tensiuni de sens opus proporțională cu numărul de spire al fiecărei bobine secundare - bobina auxiliară este și ea , în acest caz, o bobină secundară. Tensiunile pe cele  două bobine vor fi deci proporționale , adică e suficient să stabilizăm una din ele - auxiliara în acest caz .

Dacă secundarul are sarcină  cea mai mare parte a energiei se transferă în secundar . În gol , energia totală e mai mică dar ca procent se transferă toată în auxiliară . E posibil, din acest joc al repartizării sarcinii , în funcție de cuplajul relativ și de valoarea rezistenței de limitare din serie cu auxiliara să avem o situație aparent bizară - o tensiune ceva mai mare în sarcină decât în gol. 

Deci , din punctul de vedere al funcționării flyback-ului , nu există regimul de ”mers în gol” . Sarcina este dată cel puțin de circuitul auxiliarei. Stabilizarea există deci tot timpul - mă rog , la perfomanțe limitate , dar stabilizare.

Editat Septembrie 16, 2015 de UDAR

[razvan-l]

scuze , greseala mea.

din graba m-am exprimat gresit : am scris "secundar" si m-am referit doar la infasurarea de pe care se culege tensiunea utila fara  a tine cont de aux .

aux din schema este evident tot un secundar care face ce a spus Radu .

energia se transfera din primar catre secundar sau secundare . scuze din nou .

acesta este un transformator de impulsuri de curent continuu .

nu sunrt nici profesor , nici academician.

infasurarea de pe care se culege tensiunea utila ( secundarul  ) nu are nici un rol in functionarea fara sarcina  , asta am vrut sa spun .

eu am spus limitare care imita stabilizarea , Radul a spus stabilizare cu performante limitate .

 

 

acum va rog sa explicati cum se face limitarea de curent sau protectia la scurtcircuit pe iesire la aceasta schema .

aici chiar sunt depasit.

Editat Septembrie 17, 2015 de razvan-l

[Marian]

Hai sa o iau altfel, poate te prinzi:

 

Este schema pusa de colegul Spitfire de care ma folosesc pentru a ilustra grafic cele ce am spus. Pun si schema bloc interna a integratului folosit pentru a fi totul cat se poate de clar:

 

Se numeste secundar, iesirea care alimenteaza sarcina, se numeste auxiliar iesirea care alimenteaza partea de control sau in cazul de fata, iesirea care face stabilizarea. Se poate observa pe schema ca infasurarea auxiliara este in faza cu secundarul, dar ambele infasurari ( auxiliar si secundar ) in antifaza cu primarul, deci flyback. Acuma ideea este ca la Ton se acumuleaza energie in campul magnetic, urmand ca la Toff pe ambele infasurari ( secundar si auxiliar ) sa apara tensiunea de autoinductie, inversa, auxiliarul merge prin Raux la pinul 5, si circuitul se inchide prin intermediul diodei interne a integratului, deci observam deja o sarcina permanenta pe auxiliar, de pe pinul 5 integratul culege o tensiune pozitiva cu comparatorul intern si reactioneaza in consecinta pentru a stabiliza tensiunea la valoarea dorita.

 

Acuma revenind la schema usor editata de mine mai sus, am luat un exemplu practic, sa zicem ca tensiunea de pe auxiliar este stabilizata la 12V si acesta are 15 spire, sa mai zicem ca secundarul are 5 spire, care va fi tensiunea pe el? Pai simplu, K=15/5=3, Us=12/3=4V. Si nu are importanta daca secundarul are sau nu sarcina, bucla de reactie se inchide oricum prin Raux si dioda interna catre masa, deci pe auxiliar se impune de catre integrat o anumita tensiune, si pe secundar nu poate aparea decat o tensiune dictata de raportul de transformare dintre cele 2 infasurari.

 

Referitor la limitare, este foarte simplu si subiectul asta, uita-te in schema editata de mine, o sa vezi in pinul 6 Ri care este in esenta o rezistenta inseriata cu sursa mosfetului din integrat, catre masa=> hopaaa, pai nu asa se face limitarea la flyback-ul clasic? Ba da, ei bine asta e limitarea, integratul ofera acces atat la drena mosfetului cat si la sursa lui, care se inseriaza extern cu o rezistenta si aceea este cea care seteaza limitarea, si tot de pe pinul sursa integratul culege tensiunea in fapt de pe acea rezistenta, o compara cu o referinta interna si seteaza limitarea.

 

Sper ca acum totul este mai clar.

[UDAR]

În linii mari , pe același principiu . Dacă pe secundar avem scurt sau suprasarcină scade, evident , tensiunea . Aceasta va determina și scăderea tensiunii pe auxiliară care este și tensiunea de alimentare a IC . Aceasta va coborî sub valoarea minimă și IC se va opri apoi , după reîncărcarea Cvcc va reporni - lucru în salve.

Limitarea însă a curentului instantaneu este făcută cu rezistența Ri din serie cu sursa.

[razvan-l]

daca am inteles bine schema functioneaza prin limitare impuls cu impuls .

corect ?

[Marian]

Da, sau cel putin asa este cazul la integratul din schema de mai sus ( TEA152x ), se monitorizeaza curentul din sursa mos, limitandu-se fiecare puls la valoarea de varf aleasa.

[UDAR]

daca am inteles bine schema functioneaza prin limitare impuls cu impuls .

corect ?

Nu , schema funcționează ca un regulator de tip ”voltage mode ” adică prin compararea tensiunii la pinul REG cu o referință internă și generarea unui semnal PWM . Limitarea de curent este doar o protecție . Dacă curentul se menține în limite normale acțiunea respectivă nu se produce niciodată.

 

PS Data Sheet-ul și Nota de aplicație se găsesc ușor .Nu e cazul să pun link .

Editat Septembrie 19, 2015 de UDAR

[Marian]

Intr-adevar am postat superficial mai sus, si evident eronat, motiv pentru care imi cer scuze, si totodata multumesc lui UDAR pentru corectie. Controlul nu este in curent ci in tensiune din cate vad. Limitarea este totusi puls cu puls. Acuma nu sunt sigur daca intrebarea lui Razvan se referea la modul de control al sistemului, sau la tipul limitarii in sine dar oricum acum totul este clar zic eu.

[razvan-l]

cred ca asta este rolul divizorului R3-R4 ,care alimenteaza o referinta de tensiune ( in functie de valorile R3-R4 se stabileste cat de mult creste tensiunea pe aux pana cand integratul blocheaza MOS ) , dar posibil sa gresesc din nou.

caderea de tesiune pe R1 din sursa MOS se foloseste la limitarea de curent maxim si protectie la ''scurt'' evident raportata la cresterea tensiunii pe aux

corect ?

Editat Septembrie 19, 2015 de razvan-l