csu Postat Septembrie 20, 2015 Autor Partajează Postat Septembrie 20, 2015 Mulțumesc. Link spre comentariu
csu Postat Septembrie 20, 2015 Autor Partajează Postat Septembrie 20, 2015 Nici eu nu am stat de geaba... Interiorul negru mat și exteriorul l-am pîstrat cu aspectul original, după un șmirgheluit cu apă, a primitunstrat de lac după ce se întărește lacul, mâine, sau poimâine, primește un polish. Link spre comentariu
csu Postat Septembrie 20, 2015 Autor Partajează Postat Septembrie 20, 2015 Mă gândesc să montez tuburile pe șasiu, restul componentelor pe PCB, pe care l-am făcut după schema propusa de domnul LMOlipiu. Filamentele tuburilor le-asi conecta separat. Modulul de redresare pe placă separată. Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 20, 2015 Partajează Postat Septembrie 20, 2015 Crezi ca nu o sa ai oscilatii datorate lungimii firelor ? Din cate amplificatoare am vazut pot sa spun ca ori erau soclurile si toate piesele pe PCB ori socluri pe chassis si restul de piese in cose sau barete. Chiar daca folosesti fire ecranate individual tot e predispus la oscilatii. Eu zic sa-l faci cu barete daca tot ai soclurile pe sasiu, eventual arunca o privire la amplificatoarele lui @viobio. Link spre comentariu
THOMAS Postat Septembrie 21, 2015 Partajează Postat Septembrie 21, 2015 (editat) Mă gândesc să montez tuburile pe șasiu, restul componentelor pe PCB, pe care l-am făcut după schema propusa de domnul LMOlipiu. Filamentele tuburilor le-asi conecta separat. Modulul de redresare pe placă separată. Indrazneata abordare si chiar frumoasa insa sfaturile colegului @der_doktor sunt cat se poate de pertinente.Tineti cont pe langa cele spuse de @der_doctor ca in cazul montajelor cu tuburi electronice,tensunea de lucru pentru condensatoare trebuie sa fie mai mare decat cea mai mare tensiune din montaj (mai putin condensatori electrolitici de decuplarea unor catozi care vor fi la o tensiune de lucru cu 25%...50% mai mare decat cea data pe schema) iar pentru un zgomot cat mai mic introdus de elementele pasive in speta rezistoarele,acestea ar trebui sa fie de puteri 0,5W...1W indiferent daca se justifica in anumite locuri sau nu,bineinteles respectand puterile rezistentelor care intr-adevar ar trebui sa fie mai mari de 1W,exemplu cea din catodul tuburilor finale. Eu cred ca aveti doua posibilitati : -1) luati "amprenta" gaurilor de pe sasiul de tabla pentru soclurile tuburilor pe un PCB virgin exact la dimensiunile 1/1 nu conteaza ca o sa fie prea mare si pentru ca tot aveti dexteritatea proiectari unui PCB ,cu componentele pe masa proiectati-l. Pe PCB decupati aceleasi gauri corespondente de pe sasiu si "coborati" pe PCB cu ajutorul unor conexiuni ff scurte la pini asezati pe perimetrul gauri echivalente soclului respectiv. -2) o bareta sau o placa de textolit pe care montati capse sau cose pe care veti monta componentele pasive pe care o veti aseza cat mai aproape de soclurile tuburilor,analizati montajele lui @viobio.Exista de cumparat astfel de barete,luati legatura cu @viobio. In ambele cazuri alimentarea filamentelor se va face separat cu fir torsadat si potentiometru(semireglabil) antibrum adica nu pe PCB,nu utilizand un fir de la filament ca fir de masa (!!!!!!!!!!). Atentie mare la traseul de masa!!!! indiferent cum veti realiza montajul. In poze un exemplu la ce-am spus eu mai sus luat de la Jogis,mie-mi place tare mult. Editat Septembrie 21, 2015 de LMOlimpiu Link spre comentariu
romicap Postat Septembrie 21, 2015 Partajează Postat Septembrie 21, 2015 (editat) Dimensiunile reale ale PCBului care sunt? Dupa ce se vede in poze eu cred ca este cam mic ! Cand lucrezi cu lampi e bine sa fii cat se poate de generos cu dimensiunea componentelor pasive si cu spatiie dintre ele . Abordarea asta din punctul meu de vedere e cam aventuroasa (conexiunea dintre socluri si placa imprimata ,sigur iti va da de treaba in special in zona peamplificatoare !) Curaj si spor la treaba . Editat Septembrie 21, 2015 de romicap Link spre comentariu
csu Postat Septembrie 21, 2015 Autor Partajează Postat Septembrie 21, 2015 PCB-ul are 180*93mm, încerc și alte variante, cu baretă, sau cu socluri pentru PCB. Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Septembrie 21, 2015 Partajează Postat Septembrie 21, 2015 (editat) Nu-ți bate capul cu cablaj imprimat,e posibil sa ai multe probleme.Montează, unele componente direct pe pinii solurilor,cele care permit acest montaj,restul pe o pseudobareta, o faci pe o bucata de cablaj imprimat,desenezi insule pe care montezi componentele,pe partea cu cupru,unde ai legături intre diferite noduri de rețea poți veni cu traseu pe cablaj,ceva în acest gen. Editat Septembrie 21, 2015 de viobio Link spre comentariu
csu Postat Septembrie 21, 2015 Autor Partajează Postat Septembrie 21, 2015 Mulțumesc Link spre comentariu
THOMAS Postat Septembrie 22, 2015 Partajează Postat Septembrie 22, 2015 Langa soclurile tuburilor din preamplificare fie ca vor fi ECC81,82,83 fie ca vor fi rusesti 6N1P,6N2P sau chiar europene ECC85 puteti monta comutatoare miniatura prin care veti alege foarte simplu alimentarea filamentelor in functie de tuburile utilizate si mai ales puteti face rapid o comparatie a sunetului in functie de tuburile alese. 1 Link spre comentariu
csu Postat Septembrie 22, 2015 Autor Partajează Postat Septembrie 22, 2015 zal, pe 17 Sept 2015 - 1:22 PM, a spus: Sau se poate renunţa la EZ81 şi se înlocuieşte cu două 1N4007, iar ptr întîrzierea tensiunii anodice se întroduce contactul unui întrerupător sau releu între mediana secundarului anodic şi masă, şuntată de o rez de cîteva zeci de kOhmi ptr preîncărcarea cond de filtraj. Are avantajul că se pot folosi capacităţi mult mai mari decît la redresarea cu vid. Comanda se poate face cu un 555, alimentat stabilizat după redresarea cu dublare a tensiunii de filament. In cazul transformatorului pe care-l are aceast amplificator daca a a vut ca redresor un tub adica in cazul de fata EZ81,tensiunea alternativa aplicata in anozi lui EZ81 este mult mai mare comparativ cu cea aplicata in cazul utilizari unor diode semiconductoare pentru a obtine aceeasi tensiune continua necesara si asta datorita rezistentei interne mari scpecifica tuburilor electronice si apoi mai este vorba si de factorul de pulsatie dupa redresare (riplul) care este mult mai mic la tuburi comparativ cu semiconductori.In cazul utilizari unor diode semiconductoare s-ar putea sa fie necesar chiar un drosel pus intr-o celula de filtraj CLC. Singurul dezavantaj in cazul utilizari unui tub in redresare ar fi limitarea curentului pentru tensiunea anodica dat de tipul de tub utilizat,insa calitatea unui redresor cu tub este incontestabila,nu discutam acum de sursele stabilizate,discutam numai de redresoare "chioare"/clasice. Conform celor de mai sus nu ar fi mai indicată folosirea unui tub redresor în locul celor 4 diode 1N4007? Link spre comentariu
carageae Postat Septembrie 22, 2015 Partajează Postat Septembrie 22, 2015 Daca e vorba de schema noua, cu trafo de iesire nou, eu as merge pe diode, poate ceva mai bune, de ex. UF4007 sau alte diode rapide, tuburile redresoare au viata scurta si fiabilitate scazuta...plus ca incarca inutil cu o infasurare de filamente un transformator nu tocmai nou si sigur in functionare...Daca ramanea schema initiala, atunci da, ce spune d-l Lazaroiu e perfect valabil. Mai e si problema daca aveti tub redresor nou, nu m-as mai baza pe ala vechi, mai ales la ce probleme se pare ca au fost in amplificatorul ala... Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Septembrie 22, 2015 Partajează Postat Septembrie 22, 2015 csu,daca vrei redresare cu tub,iti trimit eu un tub redresor 5T4C si un soclu,ambele gratis,in acest caz trebuue sa majorezi gaura pentru noul soclu oclal ,la 22mm.Eu as merge pe redresare cu siliciu. Link spre comentariu
carageae Postat Septembrie 22, 2015 Partajează Postat Septembrie 22, 2015 Putin pe langa subiect: exista pe soclu noval ceva mai tare ca ez81? Eu am gasit doar py82, dar e o singura dioda in balon... Link spre comentariu
zal Postat Septembrie 22, 2015 Partajează Postat Septembrie 22, 2015 În postarea de mai sus, citatul cu mesajul care-mi aparţine s-a amestecat cu al altei persoane. Oricum eu vorbeam de două diode, căci secundarul ptr tensiunea anodică al trafo de reţea e dublu cu mediană. Cînd intrăm în amănunte e clar că trebuie înseriate fiecare cu cîte o rez de valoare convenabilă, ptr a prezenta o ''cădere'' de tensiune similară lămpii redresoare. De asemenea, modernizarea presupune şi un filtraj mai bun, cu celule CLC, care au şi ele o cădere de tensiune. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum