csu Postat Septembrie 16, 2015 Autor Partajează Postat Septembrie 16, 2015 (editat) Hm...si eu zic ca nu e in regula sa se arda R3 ala "compus"...ce putere are cealalta rezistenta R2? Eu as schimba tuburile intre ele, daca si R2 se arde sau fumega, e clar ceva in neregula cu tubul. Nu cred ca imperfect la anod ar putea face asa urat, cu G2 chiar la incalzirea tubului - acele 30'' - eu ma gandesc la un scurt intern intre electrozi sau ceva atingere la soclul tubului...e clar o sarcina suplimentara intre punctul de alimentare G2 si masa...nu cumva se si inroseste anodul la tubul T5? Incerc sa nu ma gandesc la scurt intre spirele primarului in OT...ar fi dezamagitor...daca puteti masura tensiunea pe R2 si R3 dupa incalzirea tuburilor o sa putem spune mai multe. A, si masurati si la rece R2 si R3, chiar daca scrie valoarea pe ele...am patit demult intr-un TV cand m-am curentat de la selectorul de canale...pt. ca un "mester" pusese o rezistenta de 180 de ohmi in loc de 180K...evident ca toti tranzistorii cu germaniu erau sarma... ********** Acum vad mai bine schema, cineva a mesterit acolo C3 si C4, schimba-i pe amandoi cu 100 uF la tensiune cat mai mare (nu e mult acolo, si unul de 25V e ok, dar unul la tensiune mai mare e mai fiabil din cauza caldurii). Orice valoare merge acolo intre 47...220uF, dar sa fie bune. Condensatoarele astea trebuie sa fie la fel si sa nu cumva sa fie in scurt C4...R4 si R5 sunt ok, adica au valoarea de 270 ohmi cat e pe schema? Tubul la care duce R2 (le-am ăncurcat R. e cel care era ars R3 e cel în regulă) T4 (în loc de T5) pare să aibă un scurt intern, acum mai pe întuneric si văd o mulțime de scântei. Am schimbat tuburilr între ele, să ansamblul de rezistențe nu se mai încălzeste. Am măsurat rezistențelecuplul din 5X1k paralel are 195R, iar cel pe care este înscris 200R are 212R. Tensiunea măsurată după 5X1K în paralel 552v, pe celălalt nu am apucat să măsor, tubul defect a început să facă urăt, și l-am oprit. Editat Septembrie 16, 2015 de csu Link spre comentariu
csu Postat Septembrie 16, 2015 Autor Partajează Postat Septembrie 16, 2015 Cum este desenata acea schema ,nu o sa cinte in vecii vecilor.Arunca domnule toate aratarile alea la gunoi,opreste trafurile,sasiul,si construeste unu de la 0.Socluri si ceva piese iti trimit eu gratis,numai renunta la bazaconia aia. Mulțumesc @viobio. Se pare că ar trebuii să trec pe varianta 2, cum majolitatea sfaturilor sugerează, și eu care credeam că ajung la mal, ca a început să treacă semnalul prin el, și parcă și zgomotul de fond a început să dispară. Dacă ajung tuburile, o să mai fac o încercare cu tuburile schimbate, dacă nu dă rezultat, atunci trec pe varianta 2 Am comandat deja tuburile echivalente (2X6P14P, 2X6H1N și tub redresor)(mâine le primesc)+ rezistențe. Există o schemă bazată pe acestea? Link spre comentariu
carageae Postat Septembrie 16, 2015 Partajează Postat Septembrie 16, 2015 :speriat 552V pe G2?? Dar pe R1 cat ai? Scuze ca nu am citit cu atentie topicul, dar am multe pe cap acum...sper ca ai pus ceva sarcinain secundarul trafului de iesire, amplificatoarele pe lampi, mai ales PP, nu se lasa fara sarcina nici macar de proba...552 V cam suna a auto-oscilatie, nici vorba sa fie 552V cc acolo... Tubul ala ce face scantei e bun de aruncat la gunoi, e clar ca el a ars si rezistenta veche. Eu zic ca poate ramane asa aia de 5X1K daca nu te deranjeaza....daca mai ai, mai fa una la fel si pt. celalalt tub. Ca sa vedem cum sta treaba cu traful de iesire fa un experiment - eu asa am facut cu toate amplifurile ce mi-au trecut prin mana si n-am dat gres: Alimenteaza secundarul de la infasurarea de 6V. O sa ai 100-150V pe fiecare ramura a primarului la traful de iesire. Masori in soclurile tuburilor EL84, avand ca referinta firul central, care duce la alimentare (R1). Daca totul e ok, tensiunile vor fi aproximativ egale. Daca ai mai mult de 20% diferenta intre cele doua infasurari, e dus si traful de iesire...are spire in scurt. Daca traful de iesire se arata bun, rade tot, fa curat pe sasiul ala si lasa schema originala in pace...ca e clar ca numai original nu e ce mai ai in cutia aia...si eu zic sa mergi pe mana lui viobio, stie bine ce spune! Sfatul meu ar fi sa nu mai pui tuburile noi in gioarsa aia, poate le strici si pe alea...condensatoarele si rezistentele din catod le-ai verificat? Link spre comentariu
csu Postat Septembrie 16, 2015 Autor Partajează Postat Septembrie 16, 2015 :speriat 552V pe G2?? Dar pe R1 cat ai? Scuze ca nu am citit cu atentie topicul, dar am multe pe cap acum...sper ca ai pus ceva sarcinain secundarul trafului de iesire, amplificatoarele pe lampi, mai ales PP, nu se lasa fara sarcina nici macar de proba...552 V cam suna a auto-oscilatie, nici vorba sa fie 552V cc acolo... Tubul ala ce face scantei e bun de aruncat la gunoi, e clar ca el a ars si rezistenta veche. Eu zic ca poate ramane asa aia de 5X1K daca nu te deranjeaza....daca mai ai, mai fa una la fel si pt. celalalt tub. Ca sa vedem cum sta treaba cu traful de iesire fa un experiment - eu asa am facut cu toate amplifurile ce mi-au trecut prin mana si n-am dat gres: Alimenteaza secundarul de la infasurarea de 6V. O sa ai 100-150V pe fiecare ramura a primarului la traful de iesire. Masori in soclurile tuburilor EL84, avand ca referinta firul central, care duce la alimentare (R1). Daca totul e ok, tensiunile vor fi aproximativ egale. Daca ai mai mult de 20% diferenta intre cele doua infasurari, e dus si traful de iesire...are spire in scurt. Daca traful de iesire se arata bun, rade tot, fa curat pe sasiul ala si lasa schema originala in pace...ca e clar ca numai original nu e ce mai ai in cutia aia...si eu zic sa mergi pe mana lui viobio, stie bine ce spune! Sfatul meu ar fi sa nu mai pui tuburile noi in gioarsa aia, poate le strici si pe alea...condensatoarele si rezistentele din catod le-ai verificat? Probabil am măsurat gresit(pe curent alternativ ), findcă condensatorii sunt de 450V s-ar fi ars. O iau de la zero. Link spre comentariu
zal Postat Septembrie 16, 2015 Partajează Postat Septembrie 16, 2015 Nu uita să schimbi şi soclurile. Foloseşte conectică nouă. Link spre comentariu
carageae Postat Septembrie 16, 2015 Partajează Postat Septembrie 16, 2015 Pai daca insisti, pleznesc si alea, dar probabil mai repede se va strapunge traful de iesire...nu mai pierde timpul...fa experimentul recomandat de mine - daca totul merge bine si tensiunile alea sunt egale, dupa ce imi spui ce tensiuni ai acolo o sa determinam si ce impedanta are transformatorul de iesire. Sa masori exact si tensiunea aplicata pe secundarul trafului de iesire...cu aceasta "sarcina" va scadea putin. Nu te speria daca tensiunile sunt inegale, ca sigur va fi o diferenta, depinde acum cat de mare...nu lasa mult traful asa, alimenteaza-l doar pana masori tensiunile.Succes! Link spre comentariu
csu Postat Septembrie 16, 2015 Autor Partajează Postat Septembrie 16, 2015 Pai daca insisti, pleznesc si alea, dar probabil mai repede se va strapunge traful de iesire...nu mai pierde timpul...fa experimentul recomandat de mine - daca totul merge bine si tensiunile alea sunt egale, dupa ce imi spui ce tensiuni ai acolo o sa determinam si ce impedanta are transformatorul de iesire. Sa masori exact si tensiunea aplicata pe secundarul trafului de iesire...cu aceasta "sarcina" va scadea putin. Nu te speria daca tensiunile sunt inegale, ca sigur va fi o diferenta, depinde acum cat de mare...nu lasa mult traful asa, alimenteaza-l doar pana masori tensiunile.Succes! o să fac testul cu traful de ieșire. Mai devreme m-am referit că îl dezmembrez, să fac ve a propus @viobio. sper ca ai pus ceva sarcinain secundarul trafului de iesire, amplificatoarele pe lampi, mai ales PP, nu se lasa fara sarcina nici macar de proba.. tot timpul a fost legat la un difuzor de 8ohm/15w. Link spre comentariu
carageae Postat Septembrie 16, 2015 Partajează Postat Septembrie 16, 2015 (editat) Mda, atunci ai auto.oscilatii de la tubul defect...pe g2 trebuie sa ai cu cativa volti mai putin ca pe anod in schema data daca totul e ok. Editat Septembrie 16, 2015 de carageae Link spre comentariu
THOMAS Postat Septembrie 17, 2015 Partajează Postat Septembrie 17, 2015 (editat) Daca radeti tot de pe sasiu si poate veti reconditiona si tabla,atunci v-as recomanda daca-mi dati voie, sa parcurgeti urmatori pasi: - insailati etajul de alimentare cu toate piesele aferente si masurati tensiunile care normal ar trebui sa fie ceva mai mari decat in consum,obligatoriu trebuie schimbat EZ81. - completati etajul final compus din amplificatorul de tensiune,defazorul si tuburile finale in configuratie PP,adica un circuit incepand de la potentiometrul de volum pana la secundarul trafului de iesire. - urmeaza preamplificatorul si corectorul de ton pentru care ne vom mai gandi si asta in functie de aplicatiile acestui amplificator o sa stabilim ce tub vom folosi: ECC83(6N2P) sau vom ramane tot la ECC85. Pentru etajul final va recomand schema din desen care de fapt este chiar schema d-voastra,insa este functionala si ca fapt divers as insista sa utilizati tuburile ECC85,sunt tuburi absolut excelente pentru aplicatii audio comparativ cu clasicele ECC83 sau chiar 6N2P,mai ales pentru un amplificator de auditii cu pretentii audiofile. Dupa cum vad eu traful de iesire ce-l aveti, pot spune ca o sa obtineti 18W pe sarcina fara probleme ATENTIE!!! refaceti circuitul de alimentare a filamentelor,asa cum il aveti acolo nu prea este ok si daca se poate introduceti si clasicul semireglabil pentru atenuarea brumului si nu in ultimul rand conductor torsadat si corect dimensionat. Aveti mare grija daca nu ati mai lucrat cu tuburi,tensiunile de alimentare sunt mari si pot fi periculoase,chiar testarea trafului de iesire recomandat de colegul @carageae,reprezinta un risc de electrocuare !!!! Editat Septembrie 17, 2015 de LMOlimpiu Link spre comentariu
zal Postat Septembrie 17, 2015 Partajează Postat Septembrie 17, 2015 Sau se poate renunţa la EZ81 şi se înlocuieşte cu două 1N4007, iar ptr întîrzierea tensiunii anodice se întroduce contactul unui întrerupător sau releu între mediana secundarului anodic şi masă, şuntată de o rez de cîteva zeci de kOhmi ptr preîncărcarea cond de filtraj. Are avantajul că se pot folosi capacităţi mult mai mari decît la redresarea cu vid. Comanda se poate face cu un 555, alimentat stabilizat după redresarea cu dublare a tensiunii de filament. Link spre comentariu
THOMAS Postat Septembrie 17, 2015 Partajează Postat Septembrie 17, 2015 (editat) Sau se poate renunţa la EZ81 şi se înlocuieşte cu două 1N4007, iar ptr întîrzierea tensiunii anodice se întroduce contactul unui întrerupător sau releu între mediana secundarului anodic şi masă, şuntată de o rez de cîteva zeci de kOhmi ptr preîncărcarea cond de filtraj. Are avantajul că se pot folosi capacităţi mult mai mari decît la redresarea cu vid. Comanda se poate face cu un 555, alimentat stabilizat după redresarea cu dublare a tensiunii de filament. In cazul transformatorului pe care-l are aceast amplificator daca a a vut ca redresor un tub adica in cazul de fata EZ81,tensiunea alternativa aplicata in anozi lui EZ81 este mult mai mare comparativ cu cea aplicata in cazul utilizari unor diode semiconductoare pentru a obtine aceeasi tensiune continua necesara si asta datorita rezistentei interne mari scpecifica tuburilor electronice si apoi mai este vorba si de factorul de pulsatie dupa redresare (riplul) care este mult mai mic la tuburi comparativ cu semiconductori.In cazul utilizari unor diode semiconductoare s-ar putea sa fie necesar chiar un drosel pus intr-o celula de filtraj CLC. Singurul dezavantaj in cazul utilizari unui tub in redresare ar fi limitarea curentului pentru tensiunea anodica dat de tipul de tub utilizat,insa calitatea unui redresor cu tub este incontestabila,nu discutam acum de sursele stabilizate,discutam numai de redresoare "chioare"/clasice. Editat Septembrie 17, 2015 de LMOlimpiu Link spre comentariu
csu Postat Septembrie 17, 2015 Autor Partajează Postat Septembrie 17, 2015 :speriat 552V pe G2?? Dar pe R1 cat ai? Scuze ca nu am citit cu atentie topicul, dar am multe pe cap acum...sper ca ai pus ceva sarcinain secundarul trafului de iesire, amplificatoarele pe lampi, mai ales PP, nu se lasa fara sarcina nici macar de proba...552 V cam suna a auto-oscilatie, nici vorba sa fie 552V cc acolo... Tubul ala ce face scantei e bun de aruncat la gunoi, e clar ca el a ars si rezistenta veche. Eu zic ca poate ramane asa aia de 5X1K daca nu te deranjeaza....daca mai ai, mai fa una la fel si pt. celalalt tub. Ca sa vedem cum sta treaba cu traful de iesire fa un experiment - eu asa am facut cu toate amplifurile ce mi-au trecut prin mana si n-am dat gres: Alimenteaza secundarul de la infasurarea de 6V. O sa ai 100-150V pe fiecare ramura a primarului la traful de iesire. Masori in soclurile tuburilor EL84, avand ca referinta firul central, care duce la alimentare (R1). Daca totul e ok, tensiunile vor fi aproximativ egale. Daca ai mai mult de 20% diferenta intre cele doua infasurari, e dus si traful de iesire...are spire in scurt. Daca traful de iesire se arata bun, rade tot, fa curat pe sasiul ala si lasa schema originala in pace...ca e clar ca numai original nu e ce mai ai in cutia aia...si eu zic sa mergi pe mana lui viobio, stie bine ce spune! Sfatul meu ar fi sa nu mai pui tuburile noi in gioarsa aia, poate le strici si pe alea...condensatoarele si rezistentele din catod le-ai verificat? Dacă am înțeles bine, secundarul trafului de iesire îl alimentez (prin iețirea de boxe) cu cu 6.3v, și atunci pe G1 ale tuburilor El84 ar trebuii să fie 100-150v. Am scos tubul rectificator, și cele EL84, am alimentat secundarul Transformatorului de iesire și valorile rezultate sunt măsurate (între G1 al T4,5 și R1): 5.5v și 70v Link spre comentariu
carageae Postat Septembrie 17, 2015 Partajează Postat Septembrie 17, 2015 Bine spus, am uitat sa atrag atentia. Ar fi bine sa redactam impreuna un text pe care sa-l faca moderatorii sticky cu precautii la utilizarea si repararea amplificatoarelor pe lampi. Mie si masura practicata de unii de descarcare a condensatoarelor mi se pare riscanta...mai merge sa descarci cu surubelnita un condensator de la un amplif sau altceva - desi nici acolo nu e ok, se pot strica legaturile la terminale, in special la cele noi, neprevazute pentru a suporta curenti asa de mari - dar la un condensator incarcat la 2-300V nu mi se pare o idee buna...un bec de 15W de frigider mi se pare mult mai nimerit, poti si aprecia cam cat curent a avut stocat acel condensator - de pleznit pleznesc toate la surubelnita, si cele bune, si cele partial uscate. Da, testul descris de mine poate fi periculos, dar cine se apuca sa lucreze cu amplificatoare pe lampi si nu stie ca nu ai voie sa atingi simultan cu ambele maini un montaj sub tensiune isi cam merita soarta...altfel nu poate fi nimic periculos, e o tensiune izolata de doua ori fata de pamant...ar fi prea mare ghinionul sa aiba ambele trafuri probleme de izolatie primar-secundar. Chiar si la un amplificator pastrat in conditii nu tocmai corecte...cum pare a fi cel de fata. O alta precautie pe care vreau s-o mentionez sunt condensatoarele de decuplare a circuitului de masa la retea...fara pamantare masa amplificatorului o sa "ciupa" zdravan daca se nimereste faza pe terminalul cu pricina, iar daca respectivul condensator mai are si probleme de izolatie - sau a fost inlocuit de un mester cu altul avand o tensiune de lucru mica - se poate lasa si cu dansuri exotice. Mare prostie au facut fabricantii de condensatoare styroflex ca nu au marcat tensiunea de lucru...nici acum nu stiu exact care erau condensatoarele styroflex care rezista la tensiuni mari...ma refer evident la cele romanesti. Dacă am înțeles bine, secundarul trafului de iesire îl alimentez (prin iețirea de boxe) cu cu 6.3v, și atunci pe G1 ale tuburilor El84 ar trebuii să fie 100-150v. Am scos tubul rectificator, și cele EL84, am alimentat secundarul Transformatorului de iesire și valorile rezultate sunt măsurate (între G1 al T4,5 și R1): 5.5v și 70v Nu pe G1, pe anozi, la bornele trafului. Practic prin testul asta traful de iesire devine un ridicator de la 6,3V - dar in realitate va mai scadea tensiunea aia - la 2X? (150-200 probabil). Si masoara tensiunea intre anozi - evident fara tuburi - si punctul central al primarului, acolo unde vine tensiunea de alimentare. Link spre comentariu
csu Postat Septembrie 17, 2015 Autor Partajează Postat Septembrie 17, 2015 Măsuratul trafului de ieșire îl las pe mai târziu, dar cred că trebuie să mă înprietenesc cu ideea, că nu e bun. Am măsurat rezistențele celor două ramure ale primarului (între tensiunea de alimentare (verde)și cele două ramuri (albastru și maro) si a rezultat: între maro și verde 200ohm, între albastru și verde: infinit. firul albastru vine de la EL84 ars. Acum o să încep cu recondiționarea șasiului. Între timp să caut o soluție pentru transformatorul de ieșire. Link spre comentariu
carageae Postat Septembrie 17, 2015 Partajează Postat Septembrie 17, 2015 (editat) Aha...am banuit eu ca nu e ceva in regula cu traful, dar am sperat sa nu fie asta...atunci de aia facea asa urat tubul ala, ca primea curent doar pe G2. Pana la rebobinat mai puteti verifica daca nu cumva s-a intrerupt chiar legatura la lipiturile acelea cu capse - fiind vechi si probabil multi ani nefolosit e posibil sa fie oxidat si desfacut. Dar daca firul e bine lipit...atunci va trebui refacut traful de iesire. Daca e doar problema de lipituri, atunci refacerea lor cu putin sacaz ar trebui sa rezolve problema. Editat Septembrie 17, 2015 de carageae Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum