Sursa cu TNY268

[Marian]

Acuma am inteles, asa este, ala este un traf bun pentru integratul asta dar nu este singurul utilizabil, este doar un exemplu de traf. Eu si Giongiu vorbeam despre trafuri EE19 ce se gasesc la sursa auxiliara ATX, si este destul de convenabil faptul ca pur si simplu se pot folosi direct si fara bobinare, poate constitui o buna alternativa la trafurile de retea cu fixare pe cablaj, in vederea alimentarii partii de control la surse de putere, toata partea de alimentare si filtrare este deja prezenta la sursa principala, ceea ce reduce mult spatiul ocupat de sursa asta auxiliara. Si costul ar fi mai mic pentru ca acele trafuri costa undeva spre 20 de lei.

[nel65]

Mai inainte cateva postari ,ai zis ca ai bobinat trafo ,deci era vorba de bobinarea lor si nu de folosirea ca atare .In cazul asta ,cu ce ar diferi daca in loc de E20 folosesti E19 si respecti inductanta finala de 1.2 mH ,eventual si raportul primar secundar?

Editat Ianuarie 1, 2016 de nel65

[giongiu]

Deja ma simt putin vinovat ca am poluat topicul lui Marian, mi se pare ca discutia aluneca usor spre o directie nedorita de mine. @nel65, raportul de 10, recomandat de tine, mi se pare dezavantajos, comparativ cu 5, folosit de Marian, sau 4-6, folosit de chinezi. Inseamna o inversa dubla, care adunata cu alimentarea si varful datorat inductantei scapari, se apropie periculos de tensiunea maxima de 700V suportata de mosfetul intern. Imagineaza-ti ca vreau vreo 20V pe iesire, tensiunea de retea depaseste accidental 250V, iar inductanta de scapari nu e chiar mica.

PS

Oscilograma e in drena mosfetului, traf cu raport de 10, tensiune pe filtraj retea cca 280V, aveam redresare monoalternanta, tensiune de iesire, cca 17V.

http://postimg.org/image/vag9t6cl7/

Editat Ianuarie 1, 2016 de giongiu

[nel65]

pentru 20V pe iesire ,raportul e de 5.5. Secundar de 16 sp conform pdf,prin inserierea secundarelor

Editat Ianuarie 1, 2016 de nel65

[giongiu]

Poate n-ar fi rau, ca postarile incepand de la prima a mea, sa faca subiectul unui topic separat, dspre TNY..., la Alimentatoare, daca Marian poate face aceste corectari.

Ma repet, am sentimentul ca poluam acest topic si nu asta a fost intentia mea.

[Marian]

Nu-i problema Giongiu, pana la urma tot despre integratul asta se vorbeste, si poate cu atat mai bine daca discutiile contribuie la popularizarea sa deoarece eu il consider foarte util si flexibil. Oricum eu nu am nici un drept administrativ asupra topicului.

 

Nel65 mi se pare ca privesti lucrurile prea rigid, da, acel traf este unul potrivit pentru sursa asta, am admis asta, insa asta nu inseamna ca el scrie vreo lege si altfel nu se poate, vorbim pana la urma despre flyback unde traful de fapt nu este traf ci avem 2 inductante cuplate magnetic, si avem o componenta continua peste care se suprapune o variatie ( valabil la modul continuu ) sau avem intotdeauna o variatie de la 0 la xA ( valabil la modul discontinuu ), raportul nu este batut in cuie ci il alegi in functie de inversa acceptata si ceilalti parametrii, daca se face un calcul manual pentru traf ( chestie pentru care cred ca zilele urmatoare am sa prezint o modalitate ), la fel si inductanta nu este batuta in cuie, stim asta de la inductanta serie de la sursele cu conversie directa, eu am preferat insa sa evit bataia de cap cu aceste calcule facute manual, si sa merg pe mana acelui soft oferit de insasi producatorul integratului ( adica am incredere deplina in el ), acolo se pot alege parametrii doriti de functionare si ti se da absolut tot ce te intereseaza despre traf, ceea ce face treaba mai comod pentru ca poti jongla acolo virtual cu diverse valori si afli rezultatele fara sa fii nevoit sa testezi practic.

 

In fine nu mai conteaza, fiecare abordeaza ce metodologie i se pare mai comoda, ceea ce conteaza in final este sa se obtina un produs functional.

[nel65]

La fel am preferat si eu, sa evit calculele ,pe care sigur le-as fi gresit.In definitiv ,nici nu ne contrazicem,chiar tu ai spus ca ar trebui un intrefier mai mare pentru a evita saturatia ,de aici rezultand indirect o inductanta mai mica ,apropiata de cea din pdf-ul pus de mine .

 

 

Felicitari pentru proiect si spor la treaba.

La multi ani!

Editat Ianuarie 1, 2016 de nel65

[Marian]

Ma uitam prin pdf-ul TNY276 pentru a pune la punct o modalitate de calcul la snuber si am gasit si motivul pentru care frecventa vazuta pe osciloscop de Giongiu este mai mica decat cea specificata in pdf ( 132khz ), este vorba despre modul de control al acestui integrat, care nu se face prin ajustare umplere ( PWM ) ci prin inhibare de pulsuri, la sarcini mici se sare peste pulsuri si se reduce si limita la curentul de varf. Frecventa aia de 130khz este valabila la limita puterii pentru integratul ales, unde integratul conduce pe toate pulsurile, si limita curentului de varf este cea maxima, si cum varful maxim pe inductanta de scapari are loc la puterea maxima, frecventa trafului luata in calcul pentru snuber va fi 130khz.

 

Revenind la snuber, trebuiesc stabiliti niste parametrii dinainte, cum ar fi:

-Inductanta de scapari masurata

-Frecventa traf

-Perioada traf

-Curent de varf maxim primar

-Tensiune Vin maxim estimata

-Raport de transformare

-Tensiune stabilizata la iesire

-Salt maxim acceptat pe inductanta de scapari

 

Inductanta de scapari trebuie stiuta precis pentru ca pe ea se face saltul care se adauga la inversa+Vin, la putere maxima, trebuie deci L-metru care va masura inductanta primarului avand secundarul/secundarele in scurt, scurtul nu trebuie sa fie cu fire lungi pentru ca puteti obtine rezultate usor imprecise, lipiti niste sarme scurte direct intre pini, ce inductanta gasiti in primar in conditiile astea, este inductanta de scapari. In cazul trafului bobinat de mine saptamana trecuta am gasit inductanta de scapari de 37uH.

 

Frecventa traf trebuie stiuta pentru a calcula perioada traf, si am spus deja ca iau in calcul 130khz.

 

Perioada traf este 1/f, adica 1/130000, 7,7uS.

 

Curentul de varf face saltul maxim pe inductanta de scapari, deci trebuie stiut, din pdf observ la difera in functie de integrat, la TNY276 ( ca din astea am folosit eu ) observ ca este limitat la 0,72A.

 

Tensiunea de alimentare maxim estimata este necesara pentru a stabili ce salt maxim acceptam, si este valabila la retea maxima, eu iau in calcul 350V.

 

Raportul de transformare este necesar pentru a calcula inversa adaugata alimentarii in functie de stabilizata de la iesire. In cazul trafului meu cu 150 spire primar si 30 spire la secundar, raportul este de 5.

 

Tensiunea stabilizata la iesire este necesara pentru aflarea inversei functie de raport, eu vreau 24V, la care mai pun 1V pentru dioda, si aflu inversa ce se adauga peste alimentare, 25*5, adica 125V.

 

Saltul maxim acceptat pe scapari decide tensiunea maxim vazuta de mosfetul de pe iesirea integratului, la alimentare de 350V plus o inversa de 125V, rezulta 475V, saltul pe scapari nu poate fi mai mare decat Vds-(Vin+Vinv), pentru cei 700V maxim acceptati de integrat mai ramanem cu 225V. Sa zicem ca nu acceptam mai mult de 125V pe scapari, ca sa avem o rezerva de 100V, deci saltul pe scapari va fi de 125V.

 

Condul din RCD este , unde L este inductanta de scapari in H, Iv este curentul de varf, iar U este saltul maxim acceptat. Deci:

 

Daca nu obtineti o valoare standard, puteti alege varianta cea mai apropiata, fie in jos fie in sus, tinand cont de faptul ca un condensator mai mic va permite un salt ceva mai mare insa va fi mai usor de descarcat, iar un cond mai mare va permite un salt mai mic dar va fi mai greu de descarcat, alegerea va apartine, eu merg pe 1n si o sa am un salt maxim de:

Adica 138V, si deci integratul va vedea un maxim de 350+125+138=612V, mi se pare in regula, ramane asa.

 

Saltul ala trebuie descarcat de R cel putin pana la nivelul inversei, descarcare ce se face cu un curent de:

Unde C este condul din snuber exprimat in F, deltaU este variatia de tensiune pe el ( saltul maxim, in cazul de fata cei 138V ), iar t este timpul in care se face descarcarea asta, timp exprimat in S, inca nu-l stim, pentru a-l afla trebuie sa calculam rezonanta dintre C snuber si L scapari, si este:

In cazul meu am 827khz, si o perioada de 1,2uS pentru rezonanta asta, saltul maxim are loc pe 1/4 din perioada asta a rezonantei, deci pe 0,3uS, care sustrasi din perioada traf ne raman pentru descarcare 7,4uS => asta este t din formula de mai sus, si deci obtinem un curent de descarcare de 18,7mA.

 

Curentul asta trebuie tras de rezistor la o medie a tensiunilor de pe cond, adica media dintre valoarea maxima si minima impusa de variatia ( saltul ) calculata, si avem 263 reprezentand suma dintre inversa si salt, si 125 ( inversa ), deci o medie de 194V. R este:

 

Puterea estimata a fi disipata pe rezistor este un neverosimil 3,7W

 

Urata arata cifra aia dar asta e, daca vreti sa fiti absolut siguri, altfel puteti alege Vin mai mic acceptand ca reteaua nu va atinge niciodata 250Vca, mai puteti alege si un salt acceptat mai mare, mai ales cu un Vin mai mic, si astfel C devine mai mic, si descarcarea lui mai usoara. Valorile obtinute aici sunt departe de cele din schema mea cu TNY268, si totusi snuber-ul isi face treaba si asa, asta pentru ca orice snuber este bun decat deloc, voi insa nu faceti cum am facut eu la 268 unde nu am verificat nici unda nici scapari, nu e sigur. Puteti alege fie RCD urmand modalitatea descrisa, sau daca nu doriti sa va bateti capul cu calculele astea puteti folosi transil ales la o valoare mai mare decat inversa calculata, dar sa nu permita un maxim mai mare decat Vds-ul acceptat de integrat, in cazul meu transil de 150V este oarecum la limita dar in regula, cu 200-220 ar fi si mai bine, limitand undeva sub 600V pe integrat.

[giongiu]

Marian, am priceput si eu pana la urma, cum se calculeaza snuberul. Totusi aproape 4W disipati de rezistenta, parca e mult. In pdf, din ce-am inteles, curentul maxim e determinat de condul folosit in pinul 2, iar pentru 0,1 micro, acesta e cca 350mA, daca am inteles bine. Daca e asa, condul obtinut din calcul ar fi ceva mai mic, rezistenta ceva mai mare, puterea disipata, sub cei 4W.

Editat Ianuarie 7, 2016 de giongiu

[Marian]

De acord, 3,7W mi se pare neverosimil si mie, am luat curentul ala de la capitolul "absolute maximul ratings", marturisesc ca n-am reusit sa inteleg diferenta dintre acele valori si cele din tabelele care urmeaza ( diferenta foarte mare ), am mers pe ideea ca poate "standard current limmit" se refera la curentul mediu prin mosfet, nu cel de varf, ca atare am ales acea valoare de 0,72A care ar cam confirma ipoteza asta daca s-ar merge spre un discontinuu ( sa zicem ), insa marturisesc ca nu-mi este clar aspectul asta, maine insa daca o sa am timp, probabil spre seara o sa fac ceva calcule pentru traf sa vad ce varf obtin pentru puterea standard mentionata la 276 atat la discontinuu cat si la continuu ( configuratie traf ), poate atunci o sa pot lamuri aspectul asta pentru ca daca iau in calcul cei 0,35A si accept si un salt mai mare, situatia se schimba aproape dramatic, spre exemplu cu 0,35A si 200V salt, R creste la 74k si disipatia scade pe la 0,6W, ceea ce mi se pare mult mai realist. Oricum saltul maxim pe scapari are loc la putere maxima, cu cat sarcina pe iesire este mai mica, cu atat acel salt este mai mic, si cum rareori ducem integratele la limita intr-un regim constant de lucru, rezulta automat un salt mai mic decat maximul asta calculat.

 

PS: La UC384x spre exemplu ar fi fost mult mai simplu, acolo pui o rezistenta cunoscuta in sursa si stii varful maxim posibil foarte precis pentru ca pe R pica 1V de la limitare, deci acolo nu pot exista dubiile astea, tot acolo esti sigur si despre frecventa care este constanta indiferent de conditii, si deci si despre timpul de descarcare esti cat se poate de sigur, aici insa nici macar asta nu-l putem estima cu precizie pentru ca cu cat sarcina este mai mica decat maximul standard cu atat mai multe impulsuri se inhiba si frecventa vazuta de traf scade, totul se schimba atunci... De asta am zis in final ca daca nu ne dorim bataia asta de cap atunci putem merge pe transil, care este mult mai sigur, sau eventual o combinatie transil+Rcd calculat ceva mai lejer, oscilatiile asa s-ar amortiza mai bine in timp, iar varfurile ar fi taiate la o valoare destul de precisa.

[pop_ady44]

Si eu o sa incerc sa fac aceasta sursa pentru alimentarea unui aparat destul de pretentios ,la tensiune (ceva cu pic )

[em2006]

Cu TNY274PN e facuta si lampa cu led de 3W de la Lidl (LIVARNO LUX LED Plug-In Light).

Am una cu transformatorul intrerupt in primar.

Daca prezinta interes va pot da amanunte.

De remarcat ca e in carcasa metalica, steckerul are contact de protectie, iar transformatorul intruneste cerintele de izolatie.

[Marian]

Am mai facut inca o sursa cu TNY276 pentru inca o bagheta de leduri din astea:

 

Sunt leduri CREE de 3W, pdf-ul lor:

http://www.mediafire.com/download/26n7w9zv5y4wx3n/Leduri+MX6.pdf

 

Schema:

 

Traful este chiar cel descris aici:

http://www.elforum.info/topic/106993-sursa-cu-tny268/?p=1296582

 

Ledurile suporta pana la 1A, eu insa le-am dat cca 0,2A ( masurat ) cu acea rezistenta de 22 Ohm, luminozitatea este arhisuficienta pentru nevoile mele ( iluminarea atelierului ).

Cateva poze cu placuta sursei:

 

Montajul s-a facut intr-o plafoniera patrata banala cumparata de la un magazin de electrice:

 

Am adaugat acel micut ventilator pentru a face ventilatia interiorului ( in special a radiatorului ), in acest scop am dat acele gauri in laterale.

La alimentarea ventilatorului am folosit rezistentele alea ca asa mi s-a nazarit mie la momentul respectiv, evident ca 7812 face acelasi lucru dar are nevoie de un micut radiator.

 

Cam atat, toate cele bune tuturor.

[addysoftware]

Buna dragilor,

Ma bucur ca am regasit acest topic

Am facut si eu cateva surse cu TNY, de la 254 (demult) si pana la 278.

Am date pentru trafuri care functioneaza corect, dar miezurile sunt de cumparat (de la Comet). Sunt foarte ieftine deci asta nu ar fi o problema.

 

Am dat peste cateva posturi in urma unde se punea problema snubber-ului ca disipa f mult. Poate fi adevarat in anumite conditii, dar exista si varinate cu disipatii foarte mici.

Ca modalitate, eu am folosit ca snubber: o dioda rapida (merge si BA157 dar e cam la limita cu tensiunea) serie cu un grup condensator/varistor. Condensatorul e de obicei de 470pF iar varistorul de 250Vcc (deci cc, nu ca). Disipatia este atat de mica incat varistorul nu depaseste cca 15 grade peste ambient.

Un factor important ca snubberul sa nu se incalzeasca apreciabil (ci doar cu cateva grade) este ca tensiunea reflectata in primar (cea calculabila) sa nu depaseasca prea mult 175V. Astfel varfurile nu vor fi prea "energice", si implicit energia lor va fi mica; Tot ce trece de cca 270-290V va fi taiat de varistor. Astfel MOSFETul va fi mai mereu protejat eficient, tensiunea pe el nedepasind in general 600V, si doar in cazuri extreme se va apropia de 700V, in cazul unor descarcari atmosferice.

Un al doilea factor este bobinajul primarului; in ultimii ani eu mereu am bobinat primarul cu doua sectiuni, asta micsoreaza mult inductanta de scapari si implicit energia disipata pe snubber.

 

La puteri sub 16W miezul folosit a fost E16/5 K2006. Gap-ul (atat central cat si pe brate) este de cca 0.25mm. Deci simpla distantare a celor doua E-uri.

Primarul are 4 straturi de fir de 0.19-0.2mm, deci 2+2 straturi. Din cate imi aduc aminte intra cam 43-44 spire pe strat. Nu este o problema daca se pun in total 2-4 spire in minus. La straturile de exterior intra de obicei cu cca 2 spire pe strat in minus din cauza ca bag la margine fir de ata pentru a imbunatati izolatia.

La secundar folosesc de obicei cate un fir de 0.2mm pentru fiecare 0.15A pe iesire. Se poate merge si ceva mai economic dar incalzirea va fi mai mare.

La secundar am folosit de exemplu 82 spire pentru 100V output.

[Marian]

...in ultimii ani eu mereu am bobinat primarul cu doua sectiuni, asta micsoreaza mult inductanta de scapari si implicit energia disipata pe snubber...

Pai este daca nu obligatoriu, oricum foarte important sa se faca asta, mai ales la flyback unde vrei scapari cat mai mici. Am si pus intr-o postare anterioara cat am obtinut eu cu unul din trafurile bobinate de mine:

http://www.elforum.info/topic/106993-sursa-cu-tny268/?p=1296546

 

La sursa cu care am inceput topicul nu am masurat scaparile ci l-am pus direct, sursa aia merge non-stop inca de atunci din 2015 ( cu foarte scurte pauze atunci cand am modificat unele chestii la sarcina ).