Soluţii de răcire ale amplificatoarelor

[Vizitator]

Daca mergi cu un bias mic sa zicem 15-20mA, la un +/- 42Vcc, o sa ai disipatie mica de circa 1,68W la 20mA bias.

 

In idle, montajul va disipa infim, suprafata radiatorului fiind arhisuficienta.

 

Hai sa fim seriosi acum, la toate aparatele facute de fabrica, chiar cu puteri de 120W/8R, (+/- 55Vcc) radiatoarele folosite sint mai mici ca suprafata de disipatie fata de ce a ales Raimond, si functioneaza de zeci de ani, cu biasuri mult mai mari (4-6W disipatie in idle).

 

Si mie mi s-a sarit in cap la inceput, fugi domne d-aici, iau foc imediat 5 perechi de finali la 800W rms putere de iesire pe radiatorul ala mic de 300mm lungime, cind aveam +/- 95Vcc alimentare, cu doar 5 perechi de finali per ramura, uite ca tot pe acelasi radiator am pus 6 perechi de finali, comun cu prefinalii si superdioda, si merg de 2 ani la +/- 115Vcc si nu a mai luat foc nimic...

 

Este adevarat ca eu in locul lui, af fi ales solutia rotirii placii cu 90 grade, si finalii pusi in jos (daca incapea placa), astfel incit sutul de caldura in cazul disiparii instante a unei puteri mari sa fie distribuit pe latimea radiatorului, dar dupa cum a spus si Raimond, superdioda face treaba calumea.

 

A fost la mine, si a vazut cit "de tare" s-a "incins" un etaj final la +/- 100Vcc, ventilat usor de un mic fan.

 

Va poate confima.

 

P/S, poza aia de pe pagina antarioara, este de la un Yamaha clasa TD, acolo disipatia este foarte mica, randament mare peste 85 chiar peste 90% fiind autooscilanta.

[hpavictor]

Este o rușine să discutăm despre ventilație forțată , amplificatoarele audio de înaltă calitate nu pot conține asemenea compromisuri !Chiar nu înțeleg de ce se accepta poluarea subiectului lui Raimond cu asemenea aburisme HiFi .

[sk24bpo]

Dupa vizita la Leco am cumparat si un ventilator pentru teste. De curiozitate am facut si masuratori cu el pornit in diverse locatii. Introduce zgomot in toata banda audio dar nu ceva de speriat daca nu este un ventilator foarte puternic. Pentru hi-fi merge foarte bine. Pentru hi-end interesant este ca exista o situatie particulara in care nu se simte dpdv electromagnetic. Deci s-ar putea preta si in acest caz daca nu se abuzeaza si se foloseste un ventilator un pic subdimensionat alimentat dintr-o sursa separata de alimentare. Racirea activa ar putea fi o solutie serioasa. Depinde de designer ca ea sa fie invizibila sonic si electromagnetic.

[hpavictor]

Nu , nu poate fi o soluție serioasă , deoarece ventilație forțată înseamnă colmatarea interiorului amplificatorului și / sau a suprafețelor de schimb termic ale radiatoarelor cu praf , suspensii de gudron / nicotină , vapori de grăsimi solubile și alte particule ale unor substanțe care vor necesita o întreținere calificată , la intervale periodice de timp .Acest lucru impune o demontare / remontare calificată , cu înlocuirea organelor de asamblare afectate ( șuruburi etc ) inclusiv posibila înlocuire a pastei termoconductive dar și a izolatoarelor de mică ...Dușmanul oricărui aparat este praful !Praf + umezeală = defect .Raimond , dacă faci o analiza de risc serioasă vei descoperi , în afară de factori de risc impredictibili , o serie de factori de risc foooarte predictibili , care se transforma garantat în vulnerabilități ale fiabilității generale .Răcirea cu freon sau elemente electrocriogenice ( parcă se numesc Peltier ??? ) sunt metode scumpe și foarte exotice .Recomand varianta de răcire prin intermediul radiatoarelor masive din aliaje de aluminiu , o soluție estetică și foarte funcțională , care conservă fiabilitatea generală la nivelul componentelor cu durata medie de viață cea mai mică , adică cea a condensatoarelor electrolitice .Deja îmi pun problema ce naiba v-au învățat aia la Fiabilitate ...în afară de determinările statistice și cum se calculeaza timpul mediu între două defecțiuni .Atenție , sper ca nu faci confuzia între mediul de exploatare PRO și cel HiFi , PRO-ul este cu fiabilitate controlată , cu ore de funcționare normate , exact ca și la consumabilele auto .HiFi-ul înseamnă altceva , Bryston oferă garanție 20 de ani , dacă aveau praf în carcasă erau de mult in faliment .Atenție la sfatuitori , unii sunt incompetenți , alții răuvoitori , alții sunt și , și .

Editat August 11, 2015 de Victor

[sk24bpo]

:-) Depinde mult de implementare. Daca ventilatoarele actioneaza de la o temperatura suficient de mare in sus iar radiatoarele sunt dimensionate decent , nu cred ca aportul suplimentar de praf este relevant. Oricum in aparat exista o ventilatie naturala care aduce praf. Nu cred ca este o solutie rea cand aparatul trebuie sa fie compact si usor. In plus oricum dupa 10 ani daca vrei aceleasi performante trebuiesc schimbati condensatorii... Totusi solutia profesionala este excelenta... un tunel de aluminiu care la capete are ventilatoare. Nu intra pic de aer in carcasa...

[Vizitator]

Raimond, stai linistit, realizarea ta NU are nevoie de altceva decit racire prin convectie.

 

Mai mult de 25-30W nu disipi per canal.

 

Televizoarele A/N pe circuite integrate, aveau stabilizatorul serie cu 2N3055 sau KD607S, si se disipau pe tranzistor intre 18 si 25W tipic 22W.

 

Radiatorul era o banala tabla de aluminiu, fara aripioare, striatii sau racire fortata.

 

Din cite zeci sau sute am reparat, la niciunul nu am gasit defect acel tranzistor.

 

Pune mina si termina-l si du-te peste audiofilii aia si da-le clasa, la auditie de calitate cu PRET CORECT!

[hpavictor]

Raimond, stai linistit, realizarea ta NU are nevoie de altceva decit racire prin convectie naturala.

 

Mai mult de 25-30W nu disipi per canal.

 

Televizoarele A/N pe circuite integrate, aveau stabilizatorul serie cu 2N3055 sau KD607S, si se disipau pe tranzistor intre 18 si 25W tipic 22W.

 

Radiatorul era o banala tabla de aluminiu, fara aripioare, striatii sau racitre fortata.

 

Din cite zeci sau sute am reparat, la niciunul nu am gasit defect acel tranzistor.

 

Pune mina si termina-l si du-te peste audiofilii aia si da-le clasa, la auditie de calitate cu PRET CORECT!

:)  

 

conducţie = contact direct (pui mîna pe sobă, simţi cald) convecţie = prin aer sau alt mediu (nu pui mîna pe sobă, tot te încălzeşti, căci soba încălzeşte aerul care se ridică şi ajunge să circule) radiaţie = atunci cînd nu există nici una din cele 2 dinainte, de ex. ne încălzim de la soare integral datorită radiaţiei ( în acest caz - radiatia in spectrul infrarosu  - cea care transmite căldura ) 

[Patefon]

Peltier-urile in sine nu-s foarte scumpe (cam 3 Dollari bucata pe Ebay). In schimb ai belele cat cuprinde. Consuma mult (12V, 5A in forja) si trebuie sa ai un control termic al placutei reci. Nu de alta dar risti sa ai condens cand lucreaza fara sarcina.

 

Industrial eu le-am intalnit in doua locuri. Ca element de control termic la sursele laser de putere (racite cu apa pe hot plate) si pe senzorii CMOS in aparatele de fotografiat LEAF pentru reducerea zgomotului termic. In audio eu l-as folosi la reducerea zgomotului pe preamplificatoarele de doza magnetica. Dar asta e alta discutie care nu-si are rostul aici.

[hpavictor]

Eu am recuperat unul la fel de " gras " , consuma la 12V tot 6 A .

Dar tot nu l-as folosi decat in RF , intr-o aplicatie asemanatoare cu cea din care a fost recuperat de la " casare " .

Cumva , in audio trebuie si " ceva " caldura , astfel incat superdioda sa poata functiona optim intr-o  bucla inchisa , fara sa supracompenseze sau sa subcompenseze , aviz amatorilor de superdiode simple , cu un singur tranzistor .... 

Editat August 12, 2015 de Victor

[Vizitator]

Victor, nu inteleg ce nu a fost corect, racirea prin convectie, adica exact cum caloriferul din camera cedeaza caldura elementelor de (din) fonta, catre mediul ambiant, natural fara fan sau alte elemente de ventilare fortata, asa radiatoarele amplifului se racesc natural, prin convectie

 

Elementele Peltier au nevoie si de un radiator ca sa disipe puterea preluata de la sursa generatoarte de caldura+puterea disipata de elementul peltier.

 

Nu prea are ce cauta in audio, in momentul in care puterea disipata ce trebuie preluata de element depaseste puterea lui (din fiesce motiv), acesta nu mai poate transfera caldura si se va ambala termic intreg ansamblul finali>radiator>peltier.

 

Am folosit cindva demult la PC-ul meu, o racire cu element peltier, de 150W, si a functionat impecabil, dar nu disipam mai mult de 120-130W pe CPU (overclockat).

[hpavictor]

Una-i una , alta-i alta , dar totusi e neimportant PC-ul tau in subiectul lui Raimond .Elementele Peltier nu disipa caldura , ci absorb caldura .

Se poate fara offtopic si osanale la orice e legat de Leco ?

[ratza]

Nu absorb deloc, sînt praf ca eficienţă. Pentru a extrage 1W de căldură dintr-un radiator, disipi vreo 10W în altul.

[hpavictor]

Mda , exista aplicatii care nu accepta altfel de racire , cum ar fi cele RF .

Acolo sunt foarte bune .

[ratza]

Eu nu neg faptul că pot scădea temperatura, am zis doar că sînt extrem de ineficiente. Anul trecut am încercat o tentativă de aer condiţionat cu Peltier şi mi-am dat seama că e complicat cu evacuarea căldurii de pe faţa caldă.

[Patefon]

Hai sa le trecem in revista:

 

- Racirea prin radiatoare fara ventilatoare:

Avantaje - nu produc zgomot, constructie mecanica simpla, nu necesita sursa de alimentare

Dezavantaje - la puteri mari au volum mare, cer gauri de aeresire sau montaj pe exterior, cam scumpe (mai ales cele turnate), trebuie sa aduci piesa la radiator

 

- Racirea prin radiatoare ventilate:

Avantaje - dimensiuni reduse, pret mic

Dezavantaje - zgomot, alimentare separata, perturbatii electromagnetice

 

- Racirea cu radiator + pipa de caldura

Avantaje - nu mai trebuie sa aduci piesa la radiator, temperatura radiatorului e mai mare ca temperatura piesei (se reduce suprafata radiatorului)

Dezavantaje - constructie mecanica dificila

 

- Racirea cu radiator + lichid

Avantaje - nu mai trebuie sa aduci piesa la radiator, constructie mecanica simpla

Dezavantaje - pretul mare, generator de perturbatii electromagnetice, zgomot

 

- Racirea cu radiator si celula Peltier

Avantaje - control termic riguros (termostatare in limita a 0.5 grade Celsius), poate lucra SUB temperatura ambientala

Dezavantaje - Consum energetic mare, constructie mecanica dificila, sursa de alimentare si control termic, condens, trebuie sa aduci piesa la radiator