Zgomot si distorsiuni-tub electronic versus siliciu

[Ovidanie]

Sunteti invitati sa discutam putin despre zgomot si distorsiuni -tub electronic versus siliciu.Chestii concrete, masuratori, chiar si niste formule. E voie si cu documentatii de prin alte parti ,primim si link-uri.

 

Afirmatii de genul "Wat-ul din lampa e mai bun ca ala din tranzistor" trebuie obligatoriu argumentate.

[zal]

In afara subiectului: ma tem ca se va ajunge la formarea de galerii ca la fotbal. Subiectul e sensibil si seamana cu cel ''AMD contra Intel''. :smt005

[VTP]

http://audioportal.ru/plugins/p2_news/p ... ticleid=18

 

"Cand lampa este mai buna decat tranzistorul" de A Lihnitzkii, doar ca trebuie sa invatati limba rusa cantand!

Unii termeni i-am uitat de cand n-am mai "cantat"!

[Ovidanie]

Nu stiu sa citesc rusa si nici http://www.babelfish.altavista.com/ nu ma poate ajuta cu tradusul asa ca spun pas.

[Vizitator balauru]

@VTP a scris:""Cand lampa este mai buna decat tranzistorul" de A Lihnitzkii, doar ca trebuie sa invatati limba rusa cantand!Unii termeni i-am uitat de cand n-am mai "cantat"!"Articolul este intr-adevar interesant (nu spun corect sau gresit, doar interesant!). Avand in vedere ca eu inca mai am aproape zilnic ocazia sa "cant", daca exista interes din partea colegilor coforumisti pentru a afla ce e scris in acest articol, ma ofer sa postez eu un rezumat in limba romana suficient de cuprinzator si categoric nepartinitor, va fi doar o sinteza tradusa.Respecte tuturor!balauru'

[Ovidanie]

... ma ofer sa postez eu un rezumat in limba romana...

Multumesc in numele meu si a colegilor de pe acest forum! Personal sunt interesat dar si mai interesati vor fi cei ce vor sa construiasca un amplificator decent cu tuburi.

[Blind]

Si eu sunt interesat.

[Vizitator balauru]

In regula, ma apuc de treaba. Va rog insa un pic de rabdare, timpul disponibil este limitat.

[Vizitator balauru]

Oameni buni,Nu mi-am inchipuit niciodata ca un articol pe care il citesti in 30 de minute si chiar prinzi ideea principala, daca vrei sa il traduci trebuie sa prinzi TOATE ideile si sa le incluzi pe toate in traducere, sa reformulezi practic fiecare expresie si fraza conform limbii in care traduci si ca asta poate dura ore si zile si chiar saptamani (nu sunt traducator de meserie).Pentru a nu aparea ca neserios in fata voastra, am hotarat sa-l postez pe bucati "logice" pe masura ce il traduc. Macar asa stiti ca imi respect promisiunea, chiar daca o fac in timp si fragmentat..Mai la vale este prima parte. Cel putin aceasta prima parte este o traducere practic completa, nu un rezumat. Nu promit ca si restul va fi la fel, o sa incerc pe cat posibil sa evit rezumatul si sa traduc integral.De fapt acesta este un fel de preambul, chiar daca pare a se incheia cu o concluzie, aceasta concluzie nu este aceeasi cu cea din finalul articolului! Articolul e scris la persoana I-a si am cautat sa pastrez aceasta forma, va rog tineti seama ca acea persoana nu sunt eu ci autorul articolului original. Daca pe parcurs voi avea de facut ceva comentarii (strict legate de probleme de traducere, nu de continutul articolului) le voi include intre acolade, adica { }.Si acum prima parte:"Cand lampa este mai buna decat tranzistorul" de A Lihnitzkii"Multi ani la rand, producatorii de amplificatoare cu tranzistoare i-au dus de nas pe audiofili oferindu-le explicatii verosimile privind necesitatea inlocuirii vechiului amplificator cu unul nou. Cateva astfel de explicatii pe scurt:- distorsiunile armonice sunt prea mari (s-a ajuns in noile modele la un factor de distorsiuni armonice de 0,0001%)- damping factor prea mic (s-a ajuns la valori de pana la 1000)- banda de frecvente reprodusa e prea ingusta (s-a ajuns la o banda de 5 MHz)- slew rate prea mic (pe panourile frontale ale unor amplificatoare noi a aparut expresia "High Speed Amplifier")- intensitatea curentului de iesire e prea mica (s-a ajuns la valori de 100 A)Si lista afirmatiilor de acest fel este in continuare deschisa.Cat timp aceste "basme" tehnice au fost acceptate de audiofili, piata amplificatoarelor a cunoscut o dinamica deosebita.Oare lampa este mai buna decat tranzistorul? Si daca este mai buna, in ce conditii? Raspunsurile urmeaza.Pentru inceput, pentru a nu cadea direct in misticism, sa vedem care sunt diferentele la nivel fizic intre tubul electronic (trioda), FET si tranzistorul bipolar.Trioda poate fi considerata un "conductor" compus din doi electrozi (anod si catod) si un spatiu de separare vidat intre acestia, populat cu purtatori de sarcina - electroni liberi excitati energetic. Fluxul de electroni liberi ce trec prin vid si genereaza curentul anodic e controlat de tensiunea grila-catod. Amplificarea triodei e caracterizata de panta, adica relatia dintre variatia curentului anodic si variatia tensiunii G-K (la tensiune anodica constanta). Independenta pantei de regimul electric al triodei este dovada liniaritatii acesteia. Deosebit de important este faptul ca panta triodei depinde foarte putin de curentul anodic (in general e dependenta de radical indice trei din valoarea curentului anodic). Influenta caracteristicii de intrare asupra liniaritatii poate fi neglijata intrucat in regim de negativare a grilei nu exista curent in circuitul de intrare.Capacitatile parazite dintre electrozi sunt constante si nu depind de regimul electric al triodei.La fel de important este si faptul ca parametrii esentiali ai triodei nu depind de temperatura anodului sau, altfel spus, de puterea disipata de lampa. Si inca un avantaj al triodei este impedanta sa interna redusa care, intr-un regim optim de utilizare a lampii, este mai mica decat impedanta de sarcina de circa doua ori.Dependenta impedantei interne de curentul anodic e invers proportionala cu dependenta pantei de acest curent, de aceea intr-un regim in care impedanta de sarcina e mai mare decat cea interna amplificarea triodei practic nu depinde de curentul anodic.Tranzistorul cu efect de camp (FET) poate fi de asemenea privit ca un "conductor". Zona sa conductiva consta dintr-un canal in cristalul de siliciu, tipul de conductivitate (p sau n) depinde de elementul cu care a fost dopat siliciul. In functie de tipul de conductivitate, prin canal se deplaseaza purtatorii de sarcina electroni liberi sau goluri. La fel ca la trioda, curentul de iesire (de drena) e controlat de tensiunea poarta-sursa. Amplificarea FET-ului (ca si a triodei) este caracterizata de panta (variatia curentului de drena in functie de tensiunea poarta-sursa).FET-ul are o neliniaritate mai pronuntata decat trioda. La aproape toate tipurile de FET panta creste proportional cu radacina patrata a curentului de drena.La fel ca la trioda nu exista curent de intrare, deci neliniaritatea caracteristicii de intrare poate fi neglijata.Mai rau este cu capacitatile parazite intre electrozi. Capacitatea cea mai importanta, cea dintre drena si poarta, depinde de tensiunea dintre acesti doi electrozi.Cel mai ingrijorator fenomen este insa sensibilitatea mare a curentului de drena si a pantei la variatiile de temperatura ale structurii semiconductoare. Aceasta sensibilitate se explica prin cresterea mobilitatii purtatorilor de sarcina odata cu cresterea temperaturii si e caracterizata de coeficientul de temperatura al tensiunii poarta-sursa (variatia tensiunii pe poarta necesara pentru a mentine constant curentul de drena la cresterea temperaturii structurii cu 1 grad).In functie de regimul in care este utilizat FET-ul, acest coeficient de temperatura poate avea valori intre 2 si -3 mV/grad. Rezulta de aici ca totusi FET-ul poate fi pus sa lucreze intr-un asemenea regim incat acest coeficient sa fie zero.Cel mai rau este faptul ca temperatura structurii semiconductoare aproape ca reuseste sa urmareasca disipatia de putere instantanee a tranzistorului (desigur cu o anumita inertie, data de constanta de timp termica a tranzistorului). Dar despre efectul negativ al acestui fenomen, mai tarziu.Tranzistoarele cu efect de camp, cu exceptia celor cu inductie statica {imi cer scuze dar acest termen imi este complet necunoscut} au impedanta interna sensibil mai mare decat cea de sarcina.Tranzistorul bipolar este si el un fel de "conductor". Dar procesele fizice legate de trecerea curentului electric prin el sunt esential diferite de cele privind lampa sau FET-ul.Prima diferenta consta in faptul ca purtatorii de sarcina (electroni sau goluri) trebuie sa strabata doua jonctiuni, E-B si B-C, adica sa treaca de doua ori de la o retea cristalina de un tip la o alta de alt tip.A doua diferenta consta in modul in care e controlat curentul de colector. Acesta depinde de fluxul de purtatori de sarcina injectati din emitor in baza, unde devin purtatori minoritari si "ratacesc" prin baza pana cand sunt extrasi de acolo de campul electric al colectorului, jonctiunea baza-colector fiind polarizata invers. Dirijarea purtatorilor de sarcina din emitor catre baza se realizeaza prin polarizarea directa a acestei jonctiuni (adica deschiderea jonctiunii).Proprietatile de amplificare ale tranzistorului pot fi si ele caracterizate de panta (dependenta curentului de colector de tensiunea B-E). Conform teoriei panta tranzistorului bipolar e aproximativ proportionala cu curentul de colector, deci neliniaritatea e mai pronuntata decat in cazul FET-ului.Spre deosebire de lampa si FET, la neliniaritatea pantei tranzistorului bipolar se adauga si neliniaritatea caracteristicii sale de intrare. Si asta este evident intrucat aceasta se deosebeste prea putin de caracteristica unei diode polarizate direct.In ceea ce priveste capacitatile parazite, la fel ca la FET, cea mai importanta dintre ele si anume cea a jonctiunii colector-baza depinde de tensiunea aplicata jonctiunii.De asemenea avem de-a face cu o sensibilitate a parametrilor electrici in functie de temperatura. Coeficientul de temperatura al tensiunii B-E este de -2,2 mV/grad iar factorul de amplificare in curent creste cu 2-3%/grad. La fel ca la FET, temperatura structurii semiconductoare urmareste indeaproape (cu aceeasi inertie data de constanta de timp termica) disipatia instantanee de putere.Impedanta interna a tranzistorului bipolar este si ea intotdeauna mai mare decat cea de sarcina.O sinteza a celor de mai sus ar fi:TriodaPurtatorii de sarcina: electroni (in vid)Neliniaritatea caracteristicii de intrare: nu existaNeliniaritatea caracteristicii de iesire: proportionala cu radical indice 3 din marimea curentului anodicParametri sensibili la variatia temperaturii: nu existaImpedanta de iesire: de doua ori mai mica decat impedanta de sarcinaFETPurtatorii de sarcina: electroni sau goluri (printr-un canal in cristalul de siliciu)Neliniaritatea caracteristicii de intrare: la frecvente inalte e data de variatia capacitatii D-G n functie de tensiune; la frecvente joase, nu existaNeliniaritatea caracteristicii de iesire: proportionala cu radical indice 2 din valoarea curentului de drenaParametri sensibili la variatia temperaturii: curentul de drena si panta depind de temperatura instantanee a structuriiImpedanta de iesire: mai mare decat impedanta de sarcinaTr. bipolarPurtatorii de sarcina: electroni si goluri (prin doua jonctiuni, E-B si B-C)Neliniaritatea caracteristicii de intrare: la frecvente inalte e data de variatia capacitatii C-B in functie de tensiune; la frecvente joase e data de neliniaritatea caracteristicii curent-tensiune a jonctiunii B-ENeliniaritatea caracteristicii de iesire: proportionala cu valoarea curentului de colectorParametri sensibili la variatia temperaturii: curentul de colector si factorul de amplificare in curent depind de temperatura instantanee a structuriiImpedanta de iesire: mai mare decat impedanta de sarcinaDiferentele esentiale sunt:- tranzistorul bipolar difera de lampa prin dependenta de temperatura a principalilor parametri si printr-o neliniaritate mai mare a caracteristicilor de intrare si de iesire (aici FET-ul ocupa o pozitie intermediara)- in plus trioda depaseste tranzistorul in ceea ce priveste comoditatea adaptarii impedantei interne cu cea a sarciniiDin punctul meu de vedere, acestea sunt suficiente pentru a prefera un amplificator cu tuburi unuia cu FET-uri si mai ales unuia cu tranzistoare bipolare. "Daca exista forumisti care descopera erori in traducerea mea, ii rog sa le semnaleze (in primul rand il rog pe VTP sa arunce o privire, chiar daca nu mai "canta" sigur inca mai poate "fredona" sau macar "bate masura").Respecte!balauru'

[zal]

Nu mai stiu de unde am tabelul asta, sper sa nu fie de pe aici.

[zal]

Astazi am avut ocazia sa studiez un amplif pe lampi, anume:

http://www.jolida.com/catalogue/models/jd801a.shtml

Fata de piesele din fisa tehnica de pe site erau urmatoarele diferente: pe intrare 12AX7W chineza, 2 x 6N8C chineze si 4 x 6550 Svetlana care mie mi s-au parut a fi 6P3E cu alt soclu.

Problema lui era brumul slab dar suparator chiar cu volumul la minim si o oscilatie ce aparea cind dadeai volumul pe la jumatate. L-am desfacut, (se poate pune cu burta-n sus fara probleme) si surpriza a fost ca am descoperit o lucratura de tinichigiu beat inauntru. Din mama lui ampliful a avut o schema simpla, fara temporizare pe tens. anodica, fara redresarea tens. de filament ptr. primul tub, fara macar un drosel montat in sursa anodica si fara filtru de retea. Singura sofisticarie a fost reglarea polarizarii grilelor tuburilor finale si montarea unei borne ptr. masurarea respectivei polarizari. Rezistentele din catozii finalelor erau de 1Ohm/5W. La comutatorul cu 3 pozitii venea de la mufe 2 cable ecranate cu 3 fire, cite unul ptr. fiecare intrare.

Masa etajelor era conectata la o sirma de Cu de 2 mm. care serpuia printre piese si era prinsa in mai multe puncte cu suruburi ruginite.

Acuma vine partea comica: fostul proprietar suparat probabil de brum l-a dat pe mina unui tantalau sa-l ''upgradeze''. Asta a schimbat cablele ecranate cu altele frumoase, transparente din silicon, dar nu a legat si ecranele la masa. Legatura la masa intre intrari si comutator a facut-o cu ecranele fostelor cable de semnal. :rolleyes: De asemenea a schimbat toate firele cu unele tot cu izolatie transparenta din silicon, totul in ideea ca va arata frumos, prostul nici macar nu a rasucit firele ptr. tens. de filament a tuburilor. Peste toate astea a lasat numai picaturi de cositor inauntru plus o saiba ratacita.

A schimbat si putometrul de volum, am gasit unul de 2 x 47 KOhmi.

Dupa ce am refacut ecranarea cablelor de pe intrari si am curatat putometrul de volum, a mai scazut putin brumul iar oscilatia s-a mai potolit dar nu multumitor din punctul meu de vedere. Am facut si probe, cu semnal oscilatia nu se mai simte.

Am folosit boxe cu 2 cai basreflex facute cu dif. de bas de 400W/8Ohmi si inalte PAudio PHT411. Ca sursa de semnal un minidisc Onkyo si un tuner tot Onkyo. Am dat la maxim in speranta ca am sa vad celebra lumina albastra dar degeaba. Facind comparatie cu ampliful gazdei, un FineArts, pot sa spun ca Jolida suna bine, destul de nervos chiar daca a fost atacat cu semnal liniar, si se simtea putere destula fara sa distorsioneze. :supz:

Cam atita a fost toata experienta, din pacate limitata si de incaperea de bloc standard. In ciuda realizarii cu picioarele, fata de un pret de cca 1550 $, pot sa zic ca am fost placut impresionat iar simplitatea schemei nu e un handicap atit de mare fata de problema ecranarilor si a brumului.

In concluzie: un amplif de puterea asta e suficient in apartament si la maxim nu supara urechea cu distorsiunile. :rock:

[pusttiu]

care i-mi face si mie o carcasa asa cum e cea din linku lu ZAL???bn inteles ca nu moca...da si eu ceva pe ea: ...numai ca tre sa pot pune un amp stereo cu 6c33c.

[zal]

pusttiuParerea mea e ca totusi o astfel de aranjare a trafo si a lampilor nu e cea mai fericita. Poti sa faci o carcasa la fel dar sa asezi simetric piesele mari, e mai usor si cu traseul de masa si ecranarile ca astea sint problema principala.

[pusttiu]

aranjarea trafurilor ESTE F importanta..... la ampu meu de acasa se aude brumu de retea in boxe fara anodica pe lampi...din pacate acum nu mai pot sa schimb nik ca e gata carcasa. acum o sa fac aranjarea pe masa si apoi o sa le pun in carcasa.... mai ales ca nu o sa mai folosesc cablaj deloc ,,totul va fi pe cose in aer.

[zal]

Poti sa folosesti daca gasesti cutii de la aparatura de comunicatii mai veche, switch-uri mari etc. Eu am gasit ceva facut de Teledyne din tabla de 1mm si 45x30x5 cm. Si f. important, ar fi bine sa ecranezi primul tub al finalului, eventual sa-i redresezi sau sa-i stabilizezi tens de filament.