Cresterea puterii transferate la un transformator de retea cu circuit magnetic E + I experiment

[Depanatoru]

Lucrurile sunt destul de simple ... puterea trafului creste cand pentru acelasi pachet de tole se poate aranja sa se bobineze primarul si secundarul astfel incat rezistenta ohmica sa fie mai mica decat clasic . Asta inseamna sarma mai groasa , lungimea medie a spirei mai mica sau mai putine spire pe volt ceea ce nu prea e posibil . Sau combinatii intre ele . Bineinteles conteaza si cuplajul dar macar s-a obtinut o rezistenta mai mica ? Ca nu mi-e clar .

Editat August 1, 2015 de Depanatoru

[vera]

@UDAR, prin ceea ce afirmi, s-ar crede ca este indiferent ca sectiunile laterale sunt 1/2 din centrala, sau diferite. @flomar60 o sa dea dreptate unuia sau altuia. Vom vedea.

Editat August 1, 2015 de vera

[UDAR]

Păi la primul test , cu primarul pe centru și secundarul pe laterale s-a demonstrat că numărul de spire pe volt era dublu pe laterale . Hai să presupunem că , pe același transformator , inversăm rolurile între primar și secundar . Ce obținem ?

 

Evident că valoarea secțiunilor laterale relativ la centrală contează . Idealul ( matematic ) este când laterala este jumătate din centrală . Practic , s-ar putea să fie diferențe în ceea ce privește pierderile .. 

Repet , în primar se generează flux . Acesta , împărțit la suprafață dă inducție . Fluxul se conservă , inducția rezultă . Deci dacă primarul este pe centru și avem N coloane egale între ele fluxul se împarte în N. Invers , dacă punem primarul pe cele N coloane , în mod egal , fluxul în coloana centrală va fi de N ori fluxul dintr-o coloană secundară . 

Inducția diferită în coloane conduce la pericol de saturație unde este maximă . Dacă saturația nu se întâmplă avem totuși pierderi diferite în secțiuni diferite ale miezului - în orice miez real se întâmplă de fapt așa  ( cu excepția eventual a unui toroid bine realizat , care are secțiunea uniformă ) .

[vera]

@UDAR, se pare ca ne intelegem ca surdu' cu chioru' prin gaura cheii. Discutam despre cazul cand lateralele adunate au sectiune mai mare decat centralul si despre nr de spire/V in laterale si central.Celalalt caz, cand sunt egale, este clar.

[UDAR]

Iartă-mă că n-ai înțeles ! Drept e că nici eu nu am excelat prin claritate . Deci , când vorbesc mai sus de N coloane , mă refer la cele laterale . Am subînțeles ( eu ) că centrul este a N+1-a coloană . Scuze dacă asta a provocat nelămuriri .

 

Hai s-o reiau pentru un centru cu secțiunea C și două laterale cu secțiunea L fiecare . Presupunem că cele două laterale sunt simetric  așezate față de centru deci lungimile liniilor magnetice care închid centrul cu fiecare laterală sunt egale . Dispunem câte o înfășurare cu N1/2 spire pe fiecare coloană laterală pe care le legăm în serie  (evident , fazate corespunzător ) .

Alimentăm primarul cu tensiunea U1. Pe fiecare înfășurare vom avea U1/2 . Inducția va fi în fiecare coloană laterală Bl = (U1/2)/(4.44*L*(N1/2)*f ) iar fluxul va fi   Φl= Bl*L adică U1/(4.44*N1*f) . Suma fluxurilor - în coloana centrală - va fi Φc = 2*U1/(4.44*N1*f) iar inducția va fi Bc = Φc/C.  Calculăm tensiunea secundară : U2 = 4.44*Bc*C*f*N2      =           2* U1 * N2/N1 adică numărul de spire pe volt este jumătate în secundar față de primar  (opus față de cazul experimentat deja de @flomar60 ) .

Se observă că secțiunile ( C, L ) nu intervin în ecuația finală dar intervin în inducția din fiecare coloană.

 

Sper că nu m-am încurcat în ecuații , am scris direct pe ”monitor” . Oricum , cred că ideea se desprinde. ( Am corectat adăugând acest s ca altfel ieșea alceva ...)

Editat August 1, 2015 de UDAR

[flomar60]

Iata, domnilor, exemplul de tola atipica despre care vorbeam...tola de la traful de alimentare al tv-ului rusesc RUBIN102...aveti si dimensiunile pe desen...

[UDAR]

Eu sunt convins că pe tola aia obții o putere sensibil mai mare decât S^2 chiar bobinând clasic , doar pe centru . Dar am înțeles ideea , vrei să experimentezi diferitele posibilități.

[zal]

Există un motiv fizic şi simplu ptr care trafo de la tv Rubin a fost realizat aşa, acela de a reduce pierderile, tubul catodic folosit era sensibil la cîmpuri elmg, chiar cu blindaj. De aceea lateralele tolelor sînt mai late ptr a oferi liniilor de cîmp posibilitatea să ''ia curba'' mai uşor la colţuri, nederanjate nici măcar de şuruburile obişnuite de strîngere care cauzează turbulenţe, jugurile şi scoabele fiind în afara miezului. În plus, trafo avea şi ecran din tablă de aluminiu de 3mm.

Ulterior, o dată cu evoluţia tuburilor catodice, s-au folosit miezuri C+C, cu pierderi mai mici.

................

Mai jos e ce veţi obţine cu acest miez.

Editat August 1, 2015 de zal

[vera]

Scuze ca nu am raspuns in timp util, dar ieri am avut 39,5 grade, la umbra (aerul conditionat bata-l vina).Indiferent de caz, nr. spire/V, se calculeaza functie de B si S al jugului pe care se afla bobina (S intervine)

[flomar60]

Am bobinat primarul cu 0,85mm...520sp...inainte de orice o sa bobinez 100sp cu 1mm ( din vechiul primar , oricum sarma e compromisa) peste primar si 100sp - impartite 50/50 pe jugurile laterale...scot priza la 50 pe fiecare jug si mai bobinez 50 pe fiecare jug lateral ...astfel am la dispozitie si bobinajul clasic si bobinajul pe laterale...si pot masura exact prin comparatie fata de secundarul clasic, tensiunea celor 100sp impartite pe laterale si tensiunea obtinuta prin dublarea spirelor pe laterale...vera, teoretic sunt de acord , sa vedem si practic...

[vera]

ErataLa ultima inegalitate, cea din paranteza, semnul este invers (in loc de mai mare este mai mic)

[UDAR]

@vera 

De acord cu ce s-a scris mai sus . Doar că nu e dusă până la capăt , nu e calculat numărul de spire . Aștept continuarea ...

[vera]

"Indiferent de caz, nr. spire/V, se calculeaza functie de B si S al jugului pe care se afla bobina (S intervine)"N=100000000/4,44 x 50 x B x S---pt. primar (indiferent unde este bobinat) S este data, B se alege din grafice, pt. tipul de tola, material, grosime si puterea ceruta. Pt. secundar S este dat, iar B rezulta.a-2Sl=Sc, primarul pe Sc-fluxul se inparte exact in 1/2 pe fiecare Sl. Deoarece fluxul este 1/2 si Sl=1/2Sc, B este acelasi in toate jugurile---Nsec sp/V=2Np sp/V;b-2Sl=Sc, primarul pe Sl---identic cu cazul a, numai ca acum Np sp/v=2Nsec sp/V;c-2Sl>Sc, primarul pe Sc---fluxul se inparte exact in 1/2 pe fiecare Sl. In Sc avem Bc, iar in Sl avem Bl=Bc/2(Sc/2Sl);d-2Sl>Sc, primarul pe Sl---fluxurile primarului se aduna. In Sl avem Bl. In Sc avem Bc=2Bl(2Sl/Sc).

Editat August 2, 2015 de vera

[UDAR]

De acord până la ultimele egalități de la c) și d) .

La c) de exemplu avem  Φl = 1/2 * Φc așa cum scrii în cuvinte iar Bl = Φl/Sl = (1/2*Bc*Sc)/Sl    deci apare doar un ”2” în ecuație . Similar la d)

 

Oricum, cred că pierdem timpul cu aceste calcule - iar de greșit la ele e ușor .

 

Ideea e simplă : tensiunea pe spiră  e = dΦ/dt deci , dacă fluxul scade la jumătate numărul de spire/volt se dublează și reciproc, independent de secțiune .

Dacă e clar bine , dacă nu , asta e.

Editat August 2, 2015 de UDAR

[Kreator]

Ideea e simplă : tensiunea pe spiră  e = dΦ/dt deci , dacă fluxul scade la jumătate numărul de spire/volt se dublează și reciproc, independent de secțiune .

 

Dar fiind doua bobine identice prin inserierea lor tensiunea rezultata e aceiasi ca in cazul dispunerii clasice a secundarului. 

Eu cred ca avantajul cu doua bobine pe laterale este reducerea lungimii spirei medii si posibilitatea bobinarii cu un conductor mai gros.