Cresterea puterii transferate la un transformator de retea cu circuit magnetic E + I experiment

[franzm]

Ghici ghicitoarea mea:

Ce se întâmpla cu nr. de spire pe volt daca în locul toleleor E+I stantate fara pierderi de material (cele clasice, asa cum le stim noi) se folosesc tole E+I având bratele exterioare ale E-ului mai late decât jumatate din latimea lamelei centrale?

Asemenea tole exista si am sa scanez un articol care, desi nu se refera la tole E+I ci la tole PM, prezinta avantajele unor astfel de tole cu coloane laterale având sectiunea mai mare decât jumatate din sectiunea centrala.

[flomar60]

Sau, d-le franzm, exista tole cu latimea lamei centrale mai mica decat dublul lateralei- cazul tolelor rusesti din traful de RUBIN 102 de exemplu...Eu , in urma cu niste ani ,am facut un traf pe E+I  cu primarul bobinat pe laterale si nu afost nevoie sa dublez nr. de spire calculat...bineinteles am crescut nr. de spire dar nu dublu! .....insa , in acest moment , incerc sa scot maximum din configuratia cu primarul pe centru si apoi voi  testa si varianta cu primarul pe laterale....

[zal]

O părere:

Cînd se separă primarul de secundar, fiecare bobinat separat pe o coloană, apar nişte probleme de randament, creşte izolaţia primar-secundar dar scade cuplajul capacitiv şi inductiv între ele. Teoretic creşte răcirea sîrmei.

În cazul de faţă, la varianta de bobinare 2 (cu separare), dacă tăiem imaginar trafo pe linia de simetrie si-l pliem, obţinem un trafo simplu, ca cel didactic.

S-ar putea remedia prin tratarea lui ca două trafo C+C, U+I, L+L unite, adică cîte 1/4 din primar şi secundar pe laterale şi 2/4 în centru.

Editat Iulie 31, 2015 de zal

[mihaighe]

un traf separator - tensiune 220V- pe jugurile laterale...tot aveam nevoie de un traf separator pt. osciloscop...

Coloana centrala se va comporta ca un sunt magnetic si va scadea drastic puterea.

[flomar60]

zal,absolut de acord cu ce ai zis, eu am incercat sa compensez scaderea cuplajului prin reducerea pierderilor in cupru ( scaderea rezistentei interne a bobinajelor) atat cat mi-a permis fereastra...iar despre metoda de bobinare sugerata pt. cresterea cuplajului eu cred ca se justifica daca - la teste- obtinem , sa zicem, 100W in plus fata de ce permite sectiunea...atunci se merita sa faci efortul pt. un bobinaj profesional cu sectiunile impartite pe cele 3 juguri , altfel bobinajul clasic este cel mai potrivit pt. acest circuit magnetic...vedem la teste ce obtinem, deja am cumparat conductorul de 0,85mm pentru primar...

mihaighe, cred ca va referiti la afirmatia mea unde spuneam ca -dupa teste- sa fac pe acest miez un autotraf si un traf separator pt. osciloscop....pai autotraful va juca rol de primar pt secundarul de 220v care va fi bobinat pe jugurile laterale...nu vad , in aceasta situatie, cum s-ar putea transforma coloana centrala in shunt magnetic....

[franzm]

Sau, d-le franzm, exista tole cu latimea lamei centrale mai mica decat dublul lateralei- cazul tolelor rusesti din traful de RUBIN 102 de exemplu...Eu , in urma cu niste ani ,am facut un traf pe E+I  cu primarul bobinat pe laterale si nu afost nevoie sa dublez nr. de spire calculat...bineinteles am crescut nr. de spire dar nu dublu! .....

Varianta cu primarul pe coloanele laterale ar fi fost cea de-a doua ghicitoare: Pentru ce inductie se dimensioneaza bobinajul primar? Ce se întâmpla în coloana centrala fluxurile celor doua coloane laterale se însumeaza si rezulta o inductie în coloana centrala mai mare decât în cele laterale? Articolul ce l-am pomenit face referire si la acest aspect. L-am scanat dar fisierul este prea mare ca sa-l pun aici. Peste doua saptamâni îl pun pe posta-online. Pâna atunci sunt plecat în lume.

[zal]

Am avut un trafo de prin 1935, E+I cu toate lăţimile egale şi fereastră mare. Fiind bobinat normal, nu mai conta pe ce secţiune laterală circula 1/2 din cîmpul elmg. Practic, fiind egale secţiunile lateralelor cu cea centrală, densitatea pe unitatea de suprafaţă era la sfert prin ele, liniile cîmpului fiind mai rare.

Fără pretenţia de a răspunde la ghicitoare, judecînd invers şi cu primarul separat de secundar şi bobinat pe laterale mai mari decît normal în secţiune, densitatea va fi mai mare în centru, randamentul mai mare acolo, doar dacă nu e limitat de pierderile în material şi temperatură. Evident că se modifică calculul.

[vera]

Daca dublul lateralelor este mai mare decat jugul central, se procedeaza astfel:

1-nr. de spire se calculeaza pt. sectiunea respectiva (ca si cum ar fi vorba de alt transformator, cu o sectiune mai mica);

2-B este ac. pt. ambele calcule (doar este ac material);

3-campul, in jugul central este un pic mai mare (si diferenta geometrica intre dublul lateralelor si jugul central nu este f mare-se accepta, daca nu se merge la extreme);

4-infasurarile de pe exterior trebuie sa fie strict egale, altfel apare dezechlibrul el-magnetic, care echivaleaza cu cel mecanic (un amic are un trafo de sudura bobinat pe 2 coloane. Cand comuta pe o anumita treapta, in care cele 2 infasurari nu sunt identice, trafo bazaie f urat).

PS-@flomar60 nu strica primarul bobinat cu sarma de 0,95(1,0)mm. Mai bine fa alta carcasa si bobineaza pe ea. Daca nu te multumesc rezultatele experimentului, cu primarul vechi si cu cel nou, ai facut trafo separator (si asa sarma nu o mai poti recupera), sau faci un trafo gen Buzau-o carcasa mica pe care este bobinat primarul, peste care vine secundarul.

Editat August 1, 2015 de vera

[UDAR]

Poate n-am fost atent sau n-am înțeles exact ce vrei să spui , dar dacă primarul este pe coloana centrală , fluxul în cele două coloane periferice este fix jumătate din fluxul în coloana centrală , indiferent de raportul secțiunilor . B poate să varieze.

[flomar60]

Deja primarul cu conductor de 1mm este demontat! Am sustinut dela inceput ca voi testa toate variantele! Acum rebobinez primarul cu 0,85mm cu izolatie , tot pe jugul central si voi adauca pe secundare spire cate pot in spatiul nou castigat...vreau sa determin ca numar de spire si in procente cate spire suplimentare sunt necesare pe jugurile laterale pt. a ajunge la aceeasi tensiune daca as avea secundarul peste primar pe jugul central...apoi alta serie de teste sa vedem ce putem scote din configuratia asta...sunt aproape convins ca nu va fi nevoie de dublarea nr. de spire , cum de asemenea sunt convins ca parti ale circuitului magnetic pot fi supuse unei inductii mai mari fata de alte parti si asta e in avantajul nostru...vom vedea la teste...

[UDAR]

Sigur , inducția în diferite părți ale miezului poate fi diferită. Fluxul însă ( mai precis derivata lui în raport cu timpul ) determină tensiunea per spiră.

[vera]

Discutam despre cazul in care dublul jugurilor laterale, este mai mare decat jugul central (tole rusesti sau nemtesti), iar primarul este bobinat pe laterale.

[UDAR]

OK , mulțumesc pentru lămurire . În acest caz determinarea numărului de spire se face , cum ai spus , conform cu secțiunea pe care este bobinat primarul . Fluxurile create de cele două înfășurări se vor însuma în secțiunea centrală - unde inducția va fi ceva mai mare decât pe laterale . Numărul de spire pe volt va fi jumătate din cel de pe laterale . 

[vera]

Prima parte a afirmatiei este corecta. A doua parte este valabila, numai in cazul tolelor EI (dublul lateralelor egal cu centrul). In cazul discutat, raportul intre nr. de spire de pe infasurarile laterale, este egal cu inversul raportului sectiunilor (Nl/Nc=Sc/Sl, unde Nl=nr. spire /V pe laterale, Nc=nr. spire/V pe centru, Sc=sectiune centru, Sl=sectiune laterale).Calculul se poate face, pt. ca B sa fie constant in tot miezul (mai putin la curbe si unde sunt gauri, unde este un pic mai mare).

Editat August 1, 2015 de vera

[UDAR]

Îmi pare rău , nu cred că ai dreptate . Fluxul se împarte fix în două părți egale  pentru că secțiunile lateralelor sunt  egale între ele respectiv fluxul în secțiunea centrală va fi exact dublu față de cel din secțiunile laterale , dacă primarul este pus pe laterale - presupun , desigur , înfășurări egale pe laterale .

Din faptul că aceste secțiuni sunt diferite de jumătate din secțiunea centrală rezultă înducția diferită despre care vorbeam . Numărul de spire pe volt depinde de flux - sau dacă vrei de produsul B*A - iar dacă în secțiunea centrală avem flux dublu vom avea număr de spire pe volt la jumătate .

B nu poate fi constant în tot miezul - în acest caz.

Editat August 1, 2015 de UDAR