Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Cresterea puterii transferate la un transformator de retea cu circuit magnetic E + I experiment


Postări Recomandate

Da, aveti dreptate, eu am ramas cantonat in ideea ca - initial - imi doream o tensiune de 2 x 30V ....am dat marunt din buze cand am vazut ce valoare a tensiunii aveam defapt-la jumatate- desi era logic sa se intample asa...trag sperante ca voi obtine un rezultat mai bun cu primarul pe laterale....

EDIT. Multumesc d-le TESSLA! 

Editat de flomar60
Link spre comentariu

Eu propun sa nu-l desfaci, pana nu faci toate masuratorile. Incarca-l pana ajungi la 90-100gradeC (depinde ce sarma ai utilizat, dar pt. ET180 este OK).Ai muncit atata si este pacat sa nu tragem niste concluzii utile si altora.

Editat de vera
Link spre comentariu

Am un traf bobinat exact in stilul asta, o sa il scot maine la lumina si ii fac cateva poze, sincer nu stiu daca e trifazat sau monofazic, dar bobina din centru e vizibil mai mare.

Ca o idee la titlul topicului, cresterea puterii si a eficientei nu s-ar realiza daca s-ar folosi  un circuit rezonant cu condensator in primar?

P.S.: Felicitari domnule @flomar60, este un traf frumos, de pus in vitrina :31 .

Editat de daniel_88
Link spre comentariu

Pai, atunci cand am ales diametrul conductorului in primar am plecat de la ideea ca voi obtine 400...500W , maxim in secundar ...de aceea am mers pe diametrul de 1mm si un j=2,5A/mmp in primar...constat acum ca am supraevaluat primarul si as putea folosi linistit un 0,8...0,85mm diametru pt. primar-la aceleasi performante!- ceea ce ar permite adaugarea inca unui strat pe fiecare secundar si astfel as putea ajunge la un 400W...cred ca e posibil...un 2 x 24V la 8A parca suna altfel!

Multumesc d-le Daniel!

Link spre comentariu

Am facut si testul de temperatura...

Conditii initiale: temperatura mediu =32 grade ; tensiune secundar in sarcina = aprox. 35V; curent sarcina = aprox. 8A ; perioada test = 1 ora si 40 min ( dupa o ora si 10 min aprox. temperatura s-a stabilizat)

Valori obtinute: temperatura secundar 68-69 grade ; temperatura primar 62-63 grade ; temperatura miez 60-61 grade...

...dupa parerea mea , valori absolut normale...

Link spre comentariu

Tare curios. Ma asteptam ca secundarele sa aiba temperatura mai mica (au racire mai buna). Au o supratemperatura de 30-31 gradeC (primarul) si 36-37 gradeC (secundar). In literatura de specialitate, peste tot, se vorbeste de o supratemperatura de 35 gradeC, fara a preciza tipul de sarma (in ac. caz, eu presupun ca este vorba de sarma cu temperatura cea mai mica). Functie de sarma pe care ai utilizat-o, cred ca poti creste ac. supratemperatura (tu decizi), deci poti obtine o putere mai mare.PS-te rog precizeaza, S=16cmp este Sefectiv Fe sau Scarcasa.Multumesc

Editat de vera
Link spre comentariu

Urmatorul pas pe care vreau sa-l fac este sa modific primarul - rebobinare cu diametru mai mic 0,8-0,85mm- si adaugarea pe cele 2 secundare a cate unui strat suplimentar...avand in vedere ca primarul are o grosime de 11mm , rebobinarea va oferi in mod sigur 2mm de o parte si de alta , suficient sa mai incapa un strat suplimentar pe fiecare secundar...abia atunci pot sa ma gandesc - la teste- la o limita de temperatura de , sa zicem 85 grade...sa vedem ce timp am in week-end...

EDIT Este suprafata carcasei...mi s-a parut ca pot obtine cea mai mare crestere suplimentara a suprafetei ferestrei alegand forma patrat a jugului central...

Editat de flomar60
Link spre comentariu

Nu e curios de loc. In secundar densitatea de curent e de aproximativ 3,2 A/mmp iar in primar densitatea de curent este de aproximativ 1,8 A/mmp. Din cauza asta primarul e mai rece.P.S. Pătratul are si perimetrul minim pentru o arie data dintre toate poligoanele, deci lungimea spirelor va fi minimă.

Link spre comentariu

Nu e acelaşi lucru cu trafo trifazate care au aceeaşi secţiune a miezurilor coloanelor. Prin bobinarea primar-secundar proporţional pe toate coloanele... suprafaţa secţiunii rămîne aceeaşi ca la folosirea clasică a miezului (intensitatea cîmpului elmg scade la jumătate în miezul central şi la cîte un sfert pe laturi). Fereastra utilă e aceeaşi... în rest se poate trage de miez să admită intensităţi diverse de cîmp elmg, pînă se încinge, dar la fel cu un trafo bobinat corect, clasic. Poate un mic avantaj la răcire...

Prin separarea primarului pe miezul central şi a secundarului împărţit pe laterale se obţine un trafo ca la laboratorul de fizică din şcoala generală. E tipul clasic de trafo separator, cu randament mic, înjumătăţit.

Editat de zal
Link spre comentariu

Acuma , ma gandesc la ce zice vera apropo de cresterea puterii...nu pot face acest lucru fara sa tin cont de caderea de tensiune in sarcina...daca la o putere declarata se admite o anumita cadere de tensiune in sarcina pe secundar , vreau sa ma pastrez in interiorul acelei limite astfel ca asemanarile cu un traf normal sa fie cat mai mari...

zal,voi face un calcul al suprafetei bobinajului ca sa dovedesc ca suprafata utila de bobinaj a crescut...

Link spre comentariu

Deci, daca s-ar fi bobinat clasic, nu ar fi incaput sarma pe care colegul Flomar a folosit-o. Am calculat eu aseară. Iesea un coeficient de vreo 0,68 cand de fapt pentru a încăpea sarma el trebui sa fie pana in 0,4 sau cam asa ceva. E clar ca lumina zilei ca suprafata ocupata de cupru a crescut astfel si implicit si putere livrata de traf.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări