Modificare extrem de simpla pt. a inlocui BU808dfi

[mercenarx]

2SC5793 este 12 lei .

care ar fi logica montarii lui?

acuma sincer...

 

stiu ca am zis ca nu voi mai posta nimic, dar nu am mai putut edita postul dinainte.

si nu-mi pare rau

Editat August 2, 2015 de zvasile

[Emil 1986]

idea este ca un final de linii normal il gasesti mult lai usor ca pe bu808 sau cel putin la mine in buzau

[Vizitator]

cu un uc3845 alimentat la 9v am comandat un irf630 cu 39ohm in drena tot la 9v. am pus 22uf serie cu bobina de 10uh suntata de 33ohm si 56ohm baza-emitor la final.

in loc de traf linii am pus in serie 2 bobine de 2milih de la monitoare iar bobina de deflexie are 2milih de la on golstar vechi si este in serie cu 470nanof/400v.

finalul l-am alimentat nestabilizat la 75v si apoi la 100v.

pt masurarea saturatiei finalului am dus de la 9v o rez de 1k la anodul unei diode byv26e ce are catodul la colector final linii. intre 1k si anod dioda am pus sonda pe 2v/div.

primele 2 ocilograme sant de la bu508d, urmatoarele 2 de la 2sc5883.

tranz nu au radiator. pana am facut pozele pe 2sc puteam sa tin mana, pe bu nu.

sa nu uit, sus este curentul de baza   1a/div.

am scris cu litere mici pt ca in mana stanga aveam vasul cu mancare, timpul pierdut este cam mare.

daca mai gasesc timp o sa pun si dioda baza-emitor bu508.

se vede cum bu508 iese din saturatie mult mai rapid la 101v pt ca nu-i ajunge curentul de baza.

la 2sc nu se modifica saturatia la 101v fata de 75v, deci mai avea rezerva daca alimentam la 115v.

 

Marfa proaspata:

 am pus o dioda byv26c B-E bu508d si s-a imbunatatit un pic saturatia.

Dupa 10sec la 101v abia puteam tine mana pe radiator.

Editat August 2, 2015 de Vizitator

[Vizitator]

Si curentul prin bobina de deflexie cu bu508d si dioda B-E.

Sus este curentul,  1A/div la 75v si 101v

[Emil 1986]

s-a inbunatatit,nu?

[misuraelectronic]

eu  zic  asa... toata  haita  aceea  de  ingineri  de  la  vestel ,  doar  n-or  fi  toti  timpiti  incit  sa  refuze  o  varianta  mai  sigura  si  mai  ieftina  ---  recte  folosind  bipolar  simplu + acea  dioda  intre  baza  si  emitor  ---  la   proiectarea  finalului  de  la  11ak30  ,  in  detrimentul  unei  variante  mai  putin  sigure  si  mai  scumpe --- recte  cu  darlington  bu808dfi  --- .  puteti  fi  siguri  ca  s-au  facut  teste  peste  teste  si  analize  de  fiabilitate  si  tot  tacimul .  sint  ferm  convins  ca  le-a  fost  extrem  de  greu  sa  gaseasca  un  final de  linii  bipolar  clasic ,  nedarlington --- cu  sau  fara  dioda  incorporata --- ,  care  sa  aiba  un  beta  suficient  de  mare  incit  sa  poata  fi  utilizat  fara  probleme  in  locul  lui  808 / 5388 .  la  data  proiectarii  lui  11ak30 ,  deja  bu808dfi  ori  nu  se  mai  fabrica  deloc ,  ori  era  deja  pe  faras  la  st microelectronics .  anyway ,  pentru  orice  eventualitate  , si-au  asigurat  baietii  de  la  vestel  spatele  cu  omologul  de  la  sanyo , 5388 ...care ,  intre  timp ,  a  devenit  si  el  bun  de  pus  pe  faras  de  catre  sanyo  semiconductors .  si-uite  asa  au  preluat  mingea  din  zbor  onorabilii  chinezi  ,  care  imediat  s-au  apucat  sa  faca  niste  clone , care  sint  mai  mult  sau  mai  putin  reusite .  

din  testele  dlui  miticamy  se  deduce  ca ...

1--  temperatura  cea  mai  mica ,  dupa  2  ore  de  functionare  in  sarcina ,  se  obtine  daca  folosim  tranzistoare  ultra-rapide ,  adica  virgula  cu  tf cit  mai  mic .

2--   daca  ar  avea  cineva  ideea  sa  masoare  si  beta  la  toate  tranzistoarele  testate ,  va  descoperi  ca  acelea  cu  beta  cel  mai  mare  va  functiona  cel  mai  bine  pe  o  perioada  indelungata  .

3--  evident ,  presupunem  din  start  ca  se  testeaza  numai  tranzistoare  de  buna  calitate ,  nicidecum  pocnitori  chinezesti  de  doi  bani  gauriti .

Editat August 4, 2015 de misuraelectronic

[BUGHIU]

Ok,colegul misura !!!

Se mai incumeta cineva?!

[Florinel TV]

pai treaba este logica daca are tranzistor darlington in driver atunci in final ce sa foloseasca   decit tot darlington

[gabiz_ro]

Doar presupuneri,estimari.Asa poti presupune ca erau bipolari pe faras demult.Asa ca s-au orientat spre ceva ce mai avea o perioada de viata.Chiar un bipolar de "firma" poate are beta ce se incadreaza in cerinte.Dar imi aduc aminte de BU208 parca Toshiba,aia contrafacuti,multi ani in urma.Ca nu se verifica ce si cum,asta e partea a doua.De ex. In perioada de inceput a SSD,o firma cu ceva renume,trimite la astia ce fac review un SSD,il probeaza aiai,merge,acceptabil,il desfac pentru a pune si imagini detaliate cu produsul si la o privire atenta vad ca chipurile sunt cam polizate si reinscriptionate.Nu retin sa fi vazut in perioada aia alta explicatie de la producator decat ca a fost un lot cu provenienta mai incerta.Daca nu ma inseala memoria era vorba de ceva cam rebut de la un producator,polizat si reinscriptionat cu alt cod si alt producator.Deci daca pateste asa o firma cu un oarece prestigiu,una mai mica ce-ar pati?Sa mai spun de magazine,magazinase care cine stie de unde si cum se aprovizioneaza?Alt exemplu 2SC2078 cat de sigur esti ca vei lua unul bun sau o clona inutila?Doar sa ai o sursa buna,altfel nu te poti baza pe nimic.

[Vizitator]

5388 este de pe M. Domnului si habar nu am de calitatile lui. De la acelasi magazin mai aveam si niste bu808 din care 2 mi-au picat aparent fara motiv si am folosit apoi varianta cu 2 tranz.(cred ca am scris despre asta). Asa ca nu stiu cat de relevanta este comparatia cu un bu508d din anii 90.

Dar oscilogramele arata clar ceea ce au sustinut cei cu putine teorie la bord: saturarea tranzistorului va fi mai dificila la sfarsitul cursei directe deoarece curentul fiind liniar crescator, va avea valoarea maxima. Blocarea nu va fi asa o mare problema deoarece si cand tranz este darl. prin dioda interna se elimina sarcina stocata din tranz al doilea, cel de forta.

 

REVIN: Păi era bine ca tot Miticamy să ne explice la ce concluzii a ajuns...eu nu am înţeles cum a ajuns la oscilogramele alea...

Numai el ştie ce şi cum...

 

Ce ar fi de spus, nu se vede clar cum iese din saturatie bu inainte de comanda de blocare iar 5388 sta cuminte pana vine aceasta comanda ?

In fabrica noastra exista documentatia Philips pt surse pe care am gasit-o acum pe net.

O mai rasfoiam din cand in cand dar nu s-au proiectat atatea modele de surse incat sa nu ne descurcam fara ea iar sursa cea mai folosita era o aplicatie din manual, asa ca nu existau probleme in exploatare.

Sursa mare de CORAL era la randul ei o copie, cand m-am angajat in 78 era deja realizata iar comanda in baza era de la inceputurile surselor in comutatie, foarte stufoasa. Din traful driver se obtinea si o tensiune negativa pt o blocare mai rapida si sigura. Dar nu am vazut nicio oscilograma de la ea in atatia ani petrecuti acolo. Tind sa cred ca inginerii se considerau mai degraba marginalizati cand erau trecuti la surse.

 

Editat August 4, 2015 de Vizitator

[Vizitator]

Eu am recuperat de pe o placa IGBT de 1200V  pe care doream sa-i pun intr-un AK30.

Ghinion, anul acesta nu am primit niciunul la reparat.

Cine doreste sa dea lovitura sa incerce aceasta varianta. Dar era bine daca o faceam eu, puneam si oscilograme pt ca am impresia ca trebuie umblat un pic la fazare.

 

REVIN daca ati dat-o in glume.

Cea mai buna comanda a unui bipolar de inalta tensiune este cu un MOS de joasa tensiune in emitor. Daca s-ar folosi automentinerea in baza ca la PH  L6 ar fi o comanda "brici". Dar nu stiu cati depanatori ar pierde timp cu aceasta modificare.

Asa, teoretic, Hartia/tastatura suporta orice.

http://electronics.stackexchange.com/questions/15677/when-do-you-want-an-esbt-emitter-switched-bipolar-transistor

http://www.st.com/st-web-ui/static/active/jp/resource/technical/document/conference_paper/01518499.pdf

http://iie.fing.edu.uy/~gcp/00152828gcpfs.pdf

http://www.digikey.com/Web%20Export/Supplier%20Content/Microsemi_278/PDF/Microsemi_SP3_Boost_chopper_module_for_%20highest_efficiency_power_convert.pdf?redirected=1

Editat August 4, 2015 de Vizitator

[Simpalean]

Am testat eu IGBT de 1200V pe cateva CRT-uri. 

De fapt mi-am construit un mic montaj cu care sa pot testa trafo linii in circuit , deci fara sa-l scot de pe placa.

Este vorba despre un microcontroler atmega328 , programat sa genereze impulsuri cu frecventa fixa de 15625 Hz ,frecventa quartului 4Mhz/256 , dar cu factor de umplere reglabil (din doua butoane , creste/scade) , de la 0 la 26 microsecunde , adica jumatate din cursa directa.

Are un display pe care afiseaza curentul consumat de baleiajul orizontal( Ipr ) , factorul de umplere al impulsurilor aplicate IGBT-ului (Dt) , o tensiune masurata (Us)(de exemplu tensiunea care alimenteaza baleiajul vertical) la care se poate seta o valoare de protectie (Upr) (ex. daca tensiunea pe BV ajunge la 28V ,impulsurile de comanda IGBT dispar instant). In exemplul din filmuletul de mai jos , tensiunea afisata este de la baleiajul vertical. Si la curent am pus in soft un prag de protectie de 700mA. Se observa in filmulet ca se modifica valoarea curentului in functie de curentul de fascicul.

Impulsurile generate de microcontroler au amplitudinea de 5V si a fost necesar sa le trec printr-un MCP14E7  pentru a putea comanda un IGBT de 1200V/30A cu care am preluat sarcina Tz final linii.

 

-daca de exemplu , la un impuls cu durata  de doar 2...3 microsecunde , curentul creste  mult (dar nu atat de mult incat sa  "omoare" sursa), este clar ca undeva este consum marit , cel mai probabil in trafo linii.Trebuie doar asteptat putin si verificata temperatura trafului.... 

-daca nu este defect trafo se pot depista alte defectiuni ascunse de trecera rapida in std/by a tv-ului  datorita protectiilor.

Imaginea "fuge"pe orizontala pentru ca frecventa linii nu este sincronizata cu transmisia , chiar daca frecventa este 15625,00Hz.

Pe timpul testului ,bazele tz prefinal si final linii sunt legate la masa (cu fludor).

Variabila Dt afisata are valoarea 104 ,rezultata din urmatorul calcul:factorul de umplere se modifica de la  0 la100%  daca variabila se modifica de la 0 la 256 , deci pentru 26 us  trebuie sa fie 256/64us *26us =104.

Filmuletul este AICI

[iuliantv]

personal stiu 3 metode 1-exista aparat ce detecteaza spire in scurt(care nu da mereu rezultate la rece) am si eu unul made home cu leduri ce sta degeaba,2-un banck de test cu un sincro h si un tz final de linii ,si metoda personala ,folosesc un chassis tv functional la care pot lega in paralel orice traf linii suspect ,cu 4 fire ,1-masa 2-b+ 3-colector  4-abl ,bineinteles exista si alte metode on aparat dedicat acestui scop

Editat August 4, 2015 de iuliantv

[Florinel TV]

si metoda personala ,folosesc un chassis tv functional la care pot lega in paralel orice traf linii suspect ,cu 4 fire ,1-masa 2-b+ 3-colector  4-abl ,bineinteles exista si alte metode on aparat dedicat acestui scop

 

exact asa fac si eu  eram sigur ca este cineva care stie aceasta metoda numai ca eu il testez pe acelasi sasiu la care suspectez trafu cu altul functional si nu neaparat trebuie sa fie codu de traf folosit pe sasiu bineinteles cu 4 fire tras simplu 

si sa stiti ca metoda asta nu o sa functioneze la sasiurile care au protectie gen philips etc

Si care e metoda ta,Florin?

 

de asta nam raspuns sa vad daca stie cineva cred ca nu teai suparat pe mine ca oricum spuneam metoda sa stie toti colegi ca sa le fie mai usor si de ajutor atunci cind au nevoie 

Editat August 4, 2015 de Harhas Florin

[dan cod]

Cred ca sunt 15 ani de cand mi-am facut cu un sincro de AN un aparat de verificat trafuri linii ,pus frumos in cutie ,cu aparat digital in el sa masor FITul,Focusul,Screenul.Nu am ratat nici un traf cu el.Am si testerul HR si alte doua de verificat spire in scurt,cel cu leduri care mi se pare slabut si unul cu mA indicator care e super.