adryano Postat Iulie 9, 2015 Partajează Postat Iulie 9, 2015 (editat) Va salut!Recent am finisat un mic proiect prin care am urmarit realizarea unui dispozitiv de restabilire si incarcare a bateriilor pentru automobil pe baza de microcontroler (Atmega8).Scurta prezentare: dispozitivul stabileste tensiunea si curentul de incarcare in dependenta de temperatura bateriei (daca temperatura este mai mica de 20 de grade Celsius, tensiunea maxima este 15,6V, curent mic evident, odata cu cresterea temperaturii, scade si tensiunea maxima la care se poate incarca bateria).Dispozitivul incepe incarcarea doar daca a detectat la bornele bateriei un prag minim de 8V(din mica experienta ce o am, o baterie ce are o tensiunea prea scazuta, nu poate fi recuperata prin incarcare). Incarcarea se face la curent maxim (10A am stabilit in codul programului) si scade odata cu atingerea tensiunii maxime de incarcare(14.4-15.6V). Dupa atingerea tensiunii maxime si a unui curent minim calculat in program(uzual sub 1A), dispozitivul mentine la bornele bateriei o tensiune cuprinsa intre 13.3-13.8V, curent sub 1A. Daca curentul de incarcare scade sub 150mA, dispozitivul inceteaza a mai crea tensiune la iesire.Daca la conectarea baterie se citeste o tensiune mai mare ca 12.9 se afiseaza mesaj ca aceasta este incarcata, fara a mai fi incarcata.Este afisat mesajul de eroare, daca tensiunea de intrare in dispozitiv este mai mica de 18V si daca temperatura depaseste limita de 45 grade C.In timpul experimentarii au aparut careva mici probleme la care va rog sa-mi dati niste sfaturi, indicatii, observatii.1)MOS-Fet-ul utilizat se incalzeste cred eu prea tare, in jur de 60 de grade C , in moment ce se furnizeaza la iesire o tensiune de peste 14.6V. Sa fie problema ca timpul mort este prea mic (coeficientul de umplere maxim este definit de 240 biti din 255) sau de tensiunea prea mare aplicata in grila? Am mers la o tensiune atit de ridicata in grila pentru ca tranzistorul utilizat nu se deschide asa cum as fi dorit...sau probabil gresesc eu undeva. O masura ar fi aplicarea unei tensiuni mai mari la intrare, dar initial l-am gindit ca sa-l folosesc cu un incarcator de notebook.2)Curentul de incarcare citit prin intermediul unui LM358 este mult prea departe de a fi exact. Acesta flutueaza putin in limitele a 3.5A chiar daca am un consum si de 300mA sau 5A. Care ar fi solutia ieftina si simpla prin care pot monitoriza curentul sau sa recurg la utilizarea unui senzor specializat?(n-am nevoie de exactitate mare)Cu mici abateri, dispozitivul are structura din schema prezentata in arhiva.Va multumesc!P.S.: Va rog sa nu-mi faceti observatie ca am folosit in timpul experimentarii un alt tip de baterie, dar asta mi-a fost mai la indemina http://postimg.org/gallery/rz41t0aq/ Charger.rar Editat Iulie 9, 2015 de adryano Link spre comentariu
shakalu_76 Postat Iulie 10, 2015 Partajează Postat Iulie 10, 2015 Un link cu produsul , se poate. Fusebit la Atmega8? Sa studiem problema relatată mai sus. Stima, pentru inițiativa. Link spre comentariu
digix Postat Iulie 10, 2015 Partajează Postat Iulie 10, 2015 Am facut ceva similar folosind frecventa retelei: Pe semialternanta pozitiva, dupa detectia de zero deschid pentru un scurt timp din panta crescatoare mosfetul de incarcare. Inainte de momentul blocarii mosfetului de incarcare citesc curentul de incarcare cu senzor din seria ACS712, daca nu este in zona target la urmatoarea semialternanta aplic corectia. Deschid mosfetul de incarcare tot in zero dar ma opresc mai devreme sau mai tarziu fara a depasi varful semialternantei pozitive. Pe semialternanta negativa in varful ei, aplic un foarte scurt impuls mosfetului de descarcare, se pare ca bateriile sulfatate se refac in acest regim de incarcare, descarcare. De fapt am vrut sa refac in abordare moderna, un vechi si genial incarcator baterii cu tiristor publicat in revista Tehnium cu multi ani in urma. Link spre comentariu
adryano Postat Iulie 10, 2015 Autor Partajează Postat Iulie 10, 2015 (editat) Un link cu produsul , se poate. Fusebit la Atmega8? Sa studiem problema relatată mai sus. Stima, pentru inițiativa. Va multumesc pentru incurajare! Un link concret nu pot pune, pentru ca dispozitivul nu l-am preluat, dar l-am tot dotat in functie de nevoile pe care am vrut ca el sa le indeplineasca. Pot pune codul sursa, scris in CodeVisionAVR. In ceea ce tine de Fuse bits, cu parere de rau nu pot da detalii, eu sunt la inceput de drum cu microcontrolerele, iar cu inscrierea programului m-a ajutat altcineva. Astept sa-mi vina din China un programator, ca vreau sa experimentez si eu mai multe. @digix, "Pe semialternanta negativa in varful ei, aplic un foarte scurt impuls mosfetului de descarcare," este interesanta si aceasta ideie, dar documentindu-ma am gasit ca sarurile de sulf ar intra in rezonanta mecanica abia pe la 2-8Mhz, de aceea o frecventa mai ridicata este binevenita. Oricum insa eu nu am mers atit de sus, dar procesul de incarcare este dirijat de incrimentarea-decrementarea periodica a registrului microcontrolerului ce comanda trazistorul pentru obtinerea tensiunii dorite. Astfel zic eu ca se obtine un efect inertial in timpul incarcarii, care vad ca da efect la incarcare fara a mai descarca bateria in proces separat. Editat Iulie 10, 2015 de adryano Link spre comentariu
Marian Postat Iulie 14, 2015 Partajează Postat Iulie 14, 2015 Schema asta: Mi-ai dat-o si mie pe privat si ai zis ca este facuta de tine, numai ca vad ca are nume rusesc, care-i spilul? Nu comentez partea digitala, la programare oricum sunt slab, iar la atmega sunt egal cu 0, dar ma leg de partea analogica, acel IR este un driver folosit gresit, cred ca ar putea face obiectul unui regulator buck sincron dar schema este departe de asa ceva, el este conceput mai degraba pentru semipunte. In schema ta mosul de sus vrea sa fie un buck clasic, numai ca la asa ceva se foloseste neaparat mosfet canal P, poti folosi si canal N dar asa cum ti-am zis pe privat, numai la o schema cu plus comun, deci mosfetul inseriat cu masa. In schema ta trebuie neaparat mosfet canal P la VT1, apoi HO de la driver are ca punct de referinta VS deci daca duci HO in poarta unui mosfet, atunci VS trebuie neaparat in sursa lui. Cu canal P nu mai poti folosi driver-ul ala singur, iti va trebui un etaj inversor intre el si poarta. 1 Link spre comentariu
adryano Postat Iulie 14, 2015 Autor Partajează Postat Iulie 14, 2015 Va multumesc pentru explicatie. In ceea ce tine de nume, nu e nici un spil. In primul rind e din cauza ca rulez pe Windows in limba rusa , apoi la noi in RM e ceva normal sa se mai vorbesca, scrie in limba rusa Intr-adevar schema e conceputa ca buck semipunte. Primul MOS si al doilea MOS activeaza independent unul fata de altul - unul pentru procesul de incarcare, altul pentru descarcare si sunt activati doar de MCU.Acum am inteles erorile mele legate atit de driver, cit si de alegerea MOS-ului.Vorba cuiva de pe forum: daca un montaj functioneaza bine din prima, la sigur ceva e gresit Inca o data va multumesc pentru toate indicatiile date!! Link spre comentariu
Marian Postat Iulie 14, 2015 Partajează Postat Iulie 14, 2015 Eu acuma observ ca tu esti din Republica Moldova, deci intrebarea mea referitoare la numele schemei clar este complet aiurea... Link spre comentariu
digix Postat Noiembrie 20, 2015 Partajează Postat Noiembrie 20, 2015 Vreau sa abordez din nou acest incarcator cu modul de functionare descris anterior si sa-i adaug functia de masurare capacitate acumulator. Ma limitez la tehnologia Pb-acid, flooded, AGM si gel. Am tot cautat profile de incarcare pentru cele trei tipuri dar informatille gasite sunt suficient de diferite incat sa-mi creeze confuzie. Stiu ca ideal ar fi sa respect recomandarile producatorului dar totusi un profil general de incarcare, descarcare in siguranta pentru fiecare tip de acumulator ar trebui sa existe. Astept cu interes sa-mi recomandati o sursa de informare pe acest subiect. Link spre comentariu
UDAR Postat Noiembrie 21, 2015 Partajează Postat Noiembrie 21, 2015 http://batteryuniversity.com/ Link spre comentariu
digix Postat Noiembrie 21, 2015 Partajează Postat Noiembrie 21, 2015 Exact la ei ma gandeam si eu sa-i consider referinta dar sunt multe alte situri care par serioase si cu multa experienta in spate. Am inceput deja experimetele cu acumulatorii gel in toate formele de existenta. Link spre comentariu
UDAR Postat Noiembrie 21, 2015 Partajează Postat Noiembrie 21, 2015 Tehnologia cu plumb este matură - chiar și în variantele mai noi. Este deci normal să existe multă literatură și ar trebui ca această literatură să fie și consistentă. Link spre comentariu
digix Postat Noiembrie 21, 2015 Partajează Postat Noiembrie 21, 2015 (editat) Este matura in masura in care fabricantul respecta "reteta", fac o paralela cu condensatorii electrolitici unde este dezastru, aproape toate defectele care nu sunt de proiectare pleaca de la ele. Cred ca si la acumulatori este aceeasi chimie, in plus, daca ii mai si incarci/descarci prost, este ca la icre, daca s-au taiat poate le dregi dar nu le mananca nimeni. Editat Noiembrie 21, 2015 de digix Link spre comentariu
UDAR Postat Noiembrie 21, 2015 Partajează Postat Noiembrie 21, 2015 Eu mă refeream la cunoștințe nu la cum sunt puse în practică . Fabricanți necinstiți sau nepricepuți există peste tot. Link spre comentariu
Bandi Szasz Postat Noiembrie 21, 2015 Partajează Postat Noiembrie 21, 2015 Si eu lucrez la in incarcator pentru Pb-acid ( la mine e unul solar) si dupa ce am cautat pe mai multe site-uri m-am oprit la urmatorul principiu : - bulk (curent constant) la Capacitate/10 pana se atinge 14.4V. - absorb ( voltaj constant) se mentine un voltaj constant de 14.4V pana cand amperajul scade la 3% din Capacitate. - float (voltaj constant) la 13.7V Daca se doreste ca acumulator sa stea mai mult timp pe incarcator este indicat ca dupa ce se ajunge in float la fiecare 24 de ore sa se efectueze un "boost" care consta din ridicarea voltajul la 14.4V si mentinearea acestuia pentru 15 minute dupa care se revine la float. Acest lucru inpiedica acidul sa se depuna pe fundul bateriei. Acuma mai este si povestea cu compensarea termica ( o baterie mai rece necesita un voltaj mai ridicat in jur 14.7V si unul cald mai putin undeva la 14.2V), eu am renuntat la el si amfacut un mic meniu de unde se pot regla valorile si se modifica manual dupa anotimp. Link spre comentariu
digix Postat Noiembrie 21, 2015 Partajează Postat Noiembrie 21, 2015 La gel C/10 este cam putin, se lungeste mult faza bulk, am vazut recomandari intre 20-40 % din C cu urmarirea temperaturii si din ce am testat asa este. Aici problema mare este la acumulatorii cu un element in scurt, musai trebuie inclusa faza de calificare. Cred ca doi senzori de temperatura, unul pe borna de plus si unul pe minus ar scurta faza de calificare. Daca apare o diferenta semnificativa de temperatura sigur un element este in scurt. Cea mai mare dilema o am insa la absorb, am vazut grafice care recomanda 14.1V la gel si pe bateria mea gel de pe masa scrie 14.4-15V. Unde sa stau cu tensiune constanta si astept scaderea curentului la 2-4% din C stiut fiind ca daca ii dai mai mult decat poate absorbi incep sa apara bulele si belelele. Aici e dansul pe varful de ac cum zic expertii. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum