Ayon Triton II

[Vizitator viobio]

Un monstru de 2X120W și 55kg! 8 finale KT88.Ucis și redus la tăcere de complicatul sistem de servobias,mai am la reparat/modificat un amp de chitară Bugera Infinium, ucis tot de servobias.Aceste circuite de servobias,la mare moda în ultimul timp,dau mari bătăi de cap și creează numai probleme,după mine este un sistem complicat și NEFIABIL.Din păcate acel Ayon o sa ajungă la reparat în Austria,în România le repara p...lea Spătaru,nu exista service autorizat, microprocesorul vine scris de la producator,proprietarul nu a acceptat modificarea amplificatorului cu bias clasic,cu semireglabili pt fiecare finala,încearcă sa îl repare la firma mama și sa scape de el,ampul a costat 6500 euro,din cite am înțeles acest amp a fost vândut și revândut de patru ori,de nou a avut probleme,a mai fost reparat.Pun citeva poze cu interiorul de 6500euro.

Editat Iulie 2, 2015 de viobio

[George]

Eu zic....ca interiorul e de 6500 euro.

Sunt de parere ca nici exteriorul nu justifica pretul de 6500 euro.

 

[Vizitator]

Si eu am fost intotdeauna de acord ca "impopotonarile" de multe ori sint inutile, ba chiar fac rau.

[George]

Oscilograma cu traful original e  ...... 

[adrian_pic]

In prima oscilograma palierul .... e dezastru, dar frontul crescator si descrescator sunt verticale (slew rate foarte foarte bun). In a doua oscilograma palierul foarte bun in raport cu prima oscilorama insa fronturile sunt oblice (slew rate mmai mic). Se pare ca nu merge sa impaci si capra si varza. 

 

viobio din ce am vazut pe net se pare ca tot mai multi se indreapta spre servobias desi nu-i la indemana oricu,. si cred ca mai este multa munca pana la un rezultat bun. Totusi este rusinos ca o firma sa se faca de cacao in asa hal. Personal cred ca sunt multe sanse sa se abandoneze servobiasul daca mai apar si alte esecuri (mai ales ca reclama este sufletul comertului si se duce repede buhul ca au dat-o in bara). 

[adrian_pic]

Eu am scris fix la ce oscilograme ai pus tu in acest topic. Ai spus clar:

 

 

Am inlocuit cele doua trafuri existente cu 2 ceva mai mari  iar raspunsul il aveti in doua fisiere atasate, numite "dupa...".

Daca ai fi pus alte trafuri cu alte oscilograme in acest preamplificator scriam in functie de cum aratau acele oscilograme. 

[VTP]

Multi uita ca "epoca de aur" trece la orice!

Dupa .............. o perioada de uitare, si, unii isi aduc aminte si se gandesc sa scoata un profit! Dar ...... nu toate noutatile tehnice ii ajuta, pentru ca anumite lucruri simple, odata complicate, dau rezultate neasteptate, cu toate calculatoarele si aparatura de masura!

Examinand review-urile la amplificatoarele cu tuburi prezentate, de ex. in ultimele numere din Haute Fidelite', se vede ca multi din cei ce abordeaza, ca profesionisti, domeniul, sunt departe de cei care au produs milioane de amplificatoare in anii '40 - '70.

Studiati realizari actuale de la Jadis, Octave, AudioNote UK ! Nu va veti mai mira de problemele care apar!

Succes!

[Vizitator]

Sistemele de servobias pentru clasa AB sint complicate de regula fiindca trebuie sa gestioneze mai multe tuburi in paralel dar acest lucru nu ar trebui sa scada fiabilitatea sistemului mai ales ca acesta nu lucreaza in conditii grele, se achizitioneaza date urmate de un feedback pentru -Ug1 etc. Metoda analogica implica  culegerea de esantioane prelucrate ulterior tot analogic iar cea digitala difera probabil prin prelucrarea datelor dar in nici intr-un caz nu exista conditii grele de executie care sa afecteze fiabilitatea sistemului de acea banuiesc ca este vorba de niste defectiuni aparute din neglijenta  in proiecterea acestuia. 

Clasa A este extrem de favorabila functionarii cu un sistem servobias in primul rand din cauza simplicitatii iar beneficiile sint destul de mari  insa dezinteresul pentru aplicarea lui arata clar suficienta in abordare..,.

[Vizitator viobio]

Sistemele de servobias pentru clasa AB sint complicate de regula fiindca trebuie sa gestioneze mai multe tuburi in paralel dar acest lucru nu ar trebui sa scada fiabilitatea sistemului mai ales ca acesta nu lucreaza in conditii grele, se achizitioneaza date urmate de un feedback pentru -Ug1 etc. Metoda analogica implica  culegerea de esantioane prelucrate ulterior tot analogic iar cea digitala difera probabil prin prelucrarea datelor dar in nici intr-un caz nu exista conditii grele de executie care sa afecteze fiabilitatea sistemului de acea banuiesc ca este vorba de niste defectiuni aparute din neglijenta  in proiecterea acestuia. Clasa A este extrem de favorabila functionarii cu un sistem servobias in primul rand din cauza simplicitatii iar beneficiile sint destul de mari  insa dezinteresul pentru aplicarea lui arata clar suficienta in abordare..,.

Eu nu sunt in potriva servobiasului,numai ca nu sunt puse la punct,fac doar probleme .Cred ca tot in regim dyi s-au facut sisteme de servobias mai fiabile.

[Vizitator]

Problema principala in cazul clasei AB este instabilitatea curentului catodic ce trebuie monitorizat si controlat , aceasta in cazul folosirii a doar doua tuburi, pentru mai multe tuburi in paralel problemele se multiplica si devin greu de controlat de acea eu cred ca solutia ideala ramine metoda negativarilor clasice cu monitorizarea diferentelor observate dupa intrarea in echilibru termic a tuburilor  dar din pacate  dupa 5-10 minute de la pornirea amplificatorului. 

Clasa A este ideala pentru controlul servobias fiindca  curentul catodic este setat dupa intrarea in echilibru termic  si aceasta valoare este gestionata ulterior, suplimentar bucla de control poate fi prevazuta si cu o semnalizare a uzurii tubului dar aceasta este o chestiune de finete tehnica

[Vizitator viobio]

Problema principala in cazul clasei AB este instabilitatea curentului catodic ce trebuie monitorizat si controlat , aceasta in cazul folosirii a doar doua tuburi, pentru mai multe tuburi in paralel problemele se multiplica si devin greu de controlat de acea eu cred ca solutia ideala ramine metoda negativarilor clasice cu monitorizarea diferentelor observate dupa intrarea in echilibru termic a tuburilor  dar din pacate  dupa 5-10 minute de la pornirea amplificatorului. Clasa A este ideala pentru controlul servobias fiindca  curentul catodic este setat dupa intrarea in echilibru termic  si aceasta valoare este gestionata ulterior, suplimentar bucla de control poate fi prevazuta si cu o semnalizare a uzurii tubului dar aceasta este o chestiune de finete tehnica

Problema vine tot din lumea cumpărătorului audiofil,în ziua de azi nu prea se mai construiesc incinte cu SPL mare,cele cu SPL peste 92 dB au preturi astronomice,cum o incinta cu sensibilitate mica are nevoie de putere, e greu sa le faci sa cânte cu puteri mici de 10..15w.În lumea audiofila sublimul este clasa A,SE sau PP,din păcate puterea de ieșire a unui amp clasa A este mult mai mica decit cele in clasa AB sau B,pentru a creste puterea se folosesc tuburi finale în paralel, este un compromis cu bune și rele.

[sebi_c]

Problema principala in cazul clasei AB este instabilitatea curentului catodic ce trebuie monitorizat si controlat , ::

Eu cred ca nu sunt argumente pentru afirmatia de mai sus!

Clasa AB la PP (ca la SE nu-i practica) este una din clasele stabile pentru ca dpdv energetic nu solicita tubul termic. Asa ca nu vad instabilitatea acestei clase! Una e sa tragi curent prin lampa la greu, sa o incingi (anod purpuriu), chiar fara semnal. AB-ul bine ales ofera cele mai bune satisfactii chiar si dpdv al liniaritatii, fapt constatat cu programele lui Karpov care aproximeaza destul de bine functia de transfer. Ma gandesc ca daca folosesti doua lampi in PP care se degradeaza in timp, ca sa nu spun ca identice e un vis virtual, la recompunere in clasa A, PP, vor conduce la aparitia de neliniaritati. Altfel, in AB, se elimina problemele la semnale de nivel mai mic, dar in rest ramane o singura lampa activa la semnal mare. Nu mai vorbesc de SE, unde un 6S33S, misuna tot timpul curentul de mers in gol cu toate autobiasurile posibile (in fapt un fel de AGC, care nu stiu cat de audiofile e).

Editat Iulie 13, 2015 de sebi_c