Radio FM

[mila]

D-l @Puriu as vrea mai multe detalii despre antena U daca se poate si ceva poze ( de exemplu inaltimea elementului in U este 1m?)

Editat August 22, 2015 de mila

[puriu]

Ziceam ca lungimea firului era de 1m, iar latimea "panglicii" era de 3 cm. Daca antena e pusa orizontal, inaltimea devine lungime. Pozitia antenei nu prea conteaza. Povestea cu antenele U este veche si nu le-am facut poze. Pot fi facute aproape oricum, dar firul sa nu fie mai subtire de 0,5 mm, iar latimea sa nu aiba sub 10 mm.Pentru a masura campul dat de un post FM, se leaga la bornele antenei U o bobina acordata cu un condensator variabil si o dioda cu germaniu. La iesire se pune un condensator paralel cu un milivoltmetru cu rezistenta interna mare.Daca detectorul se leaga direct la bornele antenei, se masoara suma vectoriala a tuturor semnalelor dintr-o banda larga.

[puriu]

Spuneam ceva despre torsionarea panglicii U. Metoda poate fi foarte eficienta. Am gasit intr-un caiet o comparatie intre doua antene cu firul de 1m, una plana si una torsionata. Cea plana are gabaritul de aproape 50 cm, latimea de 25 mm si tensiunea in gol de 500 mV. Cea torsionata, fiecare latura are 4 spire complete pe un tub din PVC de 25 mm, are gabaritul de 35 cm si tensiunea in gol de 800 mV. Si curentii de scurtcircuit difera, cea plana aproape 30 microamperi, iar cea torsionata 40 microamperi. O antena U torsionata cu fir de 4 m pe un tub de 9 cm am folosit in US in banda de 10 m si in CB.

[mila]

deci inaltimea(sau lungimea) pentru "U" este de 500mm(cu un fir de 1000mm)  sau de 1000mm si atunci lungimea firului e de 2000mm?

Vorbim numai de banda FM 88-108MHz

Editat August 24, 2015 de mila

[gauss]

" Fiind omnidirectionala, poate fi folosita la receptoare mobile sau portabile sau la aparate pentru masurarea campului electromagnetic. " ... interesant ! De cand e omnidirectionala o antena asimetrica din punct de vedere geometric ? ... O schita , o justificare teoretica ? Citesc ca antena U a devenit apoi solenoid ... sau nu ? "  O antena U torsionata cu fir de 4 m pe un tub de 9 cm am folosit in US in banda de 10 m si in CB. " ... a ramas tot antena U ? De fapt despre ce vorbim ?  " Impedanta caracteristica a antenei este de peste 10 kiloohmi. " ... ceva calcule ? ... ca la mine iese cu virgula , si nu stiu unde am gresit ... sau vreo referire bibliografica , sa ma lamuresc si sa - mi cer scuze in cunostiinta de cauza !

Editat August 24, 2015 de gauss

[pcostica]

... O antena U torsionata cu fir de 4 m pe un tub de 9 cm am folosit in US in banda de 10 m si in CB.

 

 Mai multe detalii de constructie se poate? Multumesc!

[puriu]

Este o antena ciudata, am incercat-o in toate felurile, dar n-am teoretizat-o. Masuratorile le-am facut in c.c. dupa detectie, folosind un generator RF cu iesirea de 3V si o mica antena verticala de emisie. Masuratorile s-au facut cu antena in gol cu un milivoltmetru electronic, si in scurtcircuit cu un microampermetru. Daca e montata vertical si rotita semnalul este constant, indiferent daca antena este sau nu torsionata. Daca antena este inclinata pana la orizontala si rotita semnalul variaza cu pana la 6 dB functie de directie si de polarizarea semnalului la emisie. In gol, am legat rezistente neinductive  in serie cu detectorul pana cand tensiunea masurata a scazut la jumatate. Am obtinut astfel rezistenta interna a antenelor intre 12 si 25 kiloohmi.

Pentru eficienta maxima impedanta antenei trebuie sa fie pur rezistiva. Inductanta si capacitatea proprie trebuie mici, dar nu pot fi zero. Exista o frecventa de rezonanta la care impedanta este maxima, iar tensiunea in gol si curentul de scurtcircuit la iesire au valori maxime. Aceasta frecventa trebuie sa fie in interiorul benzii receptionate. Atenuarea la capetele benzii 88 -108 este mare, pana la 10 dB, in gol si foarte mica, sub 1 dB in scurtcircuit.

Masuratorile in camp real le-am facut in afara balconului de la un etaj superior avand in raza vizuala, la 9 km, pe varful unui deal, pilonul pe care erau montate antenele de emisie a mai ultor posturi FM puternice.

Cel mai mare semnal in gol, 1700 mV c.c., l-am obtinut de la o antena U sofisticata, cu dimensiunile 250 x 27 x 5 mm, cu firul de 1 m si cu rezonanta la 100 MHz, Curentul de scurtcircuit era de 65 uA. Avand ca sarcina un LED rosu curentul debitat era de 3 uA, prea mic pentru a se vedea lumina cu ochiul liber. Pozitia de semnal maxim era la 45^o fata de orizontala si fata de directia spre emitatoare. Nu am nici o explicatie.

[mila]

Nici eu

[puriu]

In schemele postate am folosit deseori oscilatorul cu rezistenta negativa, practic necunoscut in literatura. Fata de oscilatoarele cu reactie, folosite peste tot, are doua avantaje importante: semnalul foarte "curat" si posibilitatea reglarii amplitudinii oscilatiei pana la zero, ceea ce il face recomandat pentru receptoare cu reactie si cu superreactie si, mai ales, pentru generatoare de semnal RF.

La oscilatorul cu reactie semnalul de excitatie este intotdeauna mai mare decat pierderile circuitului oscilant, iar amplitudinea oscilatiei creste pana cand este limitata de neliniaritatea caracteristicii de iesire a tranzistorului sau a tubului folosit. De aici rezulta armonici ale frecventei de oscilatie care, daca deranjeaza, trebuie eliminate prin diverse metode.

Circuitul oscilant are pierderi in bobina, in condensator si prin radiatie. Pierderile apar ca o rezistenta in serie cu elementele circuitului. Rezistenta de pierderi creste cu amplitudinea oscilatiei. La oscilatorul cu rezistenta negativa, amplitudinea oscilatiei creste pana cand rezistenta (pozitiva) de pierderi devine egala cu rezistenta negativa (baza - colector) a tranzistorului care ramane astfel in zona liniara a caracteristicii.

Iesirea oscilatorului este pe emitor, iar impedanta de iesire este de ordinul kiloohmilor. Tensiunea dintre emitor si colector poate fi intre 0,6 V si tensiunea maxima Uce a tranzistorului. Tranzistoarele cu germaniu oscileaza si la tensiuni mai mici. Rezistenta negativa creste, pana la o limita, odata cu curentul de emitor. Amplitudinea oscilatiei se regleaza prin curentul de emitor, eventual printr-o bucla de stabilizare automata a amplitudinii la iesirea unui generator.

Acest oscilator poate fi folosit in US si in FIF. Cu unele precautii poate fi folosit si in UIF si in UM. La frecvente joase rezistenta de pierderi a circuitului este mare si este greu de compensat cu rezistenta negativa a tranzistorului.

[puriu]

O alta antena neconventionala utilizabila in banda FM este antena coaxiala. La fel ca antena U, este o antena electrica cu doua borne ce nu necesita la receptor masa sau pamant. Caracteristic este aceea ca latura de semnal se afla in interiorul (in axul) laturii de masa.

Cea mai simpla varianta este un cablu coaxial (TV) legat in scurtcircuit la un capat si cu bornele in capatul opus, tresa la masa si firul central la semnal. Lungimea cablului este exact un sfert de unda (80 cm pentru banda 88 - 108 MHz). Nu se aplica coeficientul de scurtare al cablului deoarece in antena unda este stationara. Impedanta acestei antene este foarte mica, zeci de ohmi, si este selectiva si in gol, si in scurtcircuit. Se poate lega direct la emitorul unui preamplificator cu baza comuna unde tine loc de antena, de masa si de circuit acordat pe mijlocul benzii. O constructie rigida se poate face cu un tub metalic sau metalizat cu un fir interior pozitionat in ax. Pentru US se poate folosi o teava verticala din fier zincat. Impedanta antenei creste daca tresa este mai larga, iar firul interior mai subtire.

O antena coaxiala mult mai evoluata se poate face dupa cum urmeaza:

Pe un tub din PVC de 16 mm lung de 30 cm se infasoara 17 spire din sarma de 0,5 mm. Capatul firului se intoarce prin interiorul tubului unde este pozitionat in ax cu dopuri din polistiren expandat. Lungimea totala a firului este de 1 m.

Antena astfel obtinuta este acordata in banda FM si are impedanta de cca. 2,5 kiloohmi. O constructie optima se realizeaza folosind aparate de masura. Semnalul acestei antene la intrarea unui preamplificator cu emitor comun este mai mare decat cel al oricarei antene U cu aceeasi lungime a firului.

[gauss]

In schemele postate am folosit deseori oscilatorul cu rezistenta negativa, practic necunoscut in literatura. Fata de oscilatoarele cu reactie, folosite peste tot, are doua avantaje importante: semnalul foarte "curat" si posibilitatea reglarii amplitudinii oscilatiei pana la zero, ceea ce il face recomandat pentru receptoare cu reactie si cu superreactie si, mai ales, pentru generatoare de semnal RF.

La oscilatorul cu reactie semnalul de excitatie este intotdeauna mai mare decat pierderile circuitului oscilant, iar amplitudinea oscilatiei creste pana cand este limitata de neliniaritatea caracteristicii de iesire a tranzistorului sau a tubului folosit. De aici rezulta armonici ale frecventei de oscilatie care, daca deranjeaza, trebuie eliminate prin diverse metode.

Circuitul oscilant are pierderi in bobina, in condensator si prin radiatie. Pierderile apar ca o rezistenta in serie cu elementele circuitului. Rezistenta de pierderi creste cu amplitudinea oscilatiei. La oscilatorul cu rezistenta negativa, amplitudinea oscilatiei creste pana cand rezistenta (pozitiva) de pierderi devine egala cu rezistenta negativa (baza - colector) a tranzistorului care ramane astfel in zona liniara a caracteristicii.

Iesirea oscilatorului este pe emitor, iar impedanta de iesire este de ordinul kiloohmilor. Tensiunea dintre emitor si colector poate fi intre 0,6 V si tensiunea maxima Uce a tranzistorului. Tranzistoarele cu germaniu oscileaza si la tensiuni mai mici. Rezistenta negativa creste, pana la o limita, odata cu curentul de emitor. Amplitudinea oscilatiei se regleaza prin curentul de emitor, eventual printr-o bucla de stabilizare automata a amplitudinii la iesirea unui generator.

Acest oscilator poate fi folosit in US si in FIF. Cu unele precautii poate fi folosit si in UIF si in UM. La frecvente joase rezistenta de pierderi a circuitului este mare si este greu de compensat cu rezistenta negativa a tranzistorului.

Oscilatorul cu rezistenta negativa se studiaza in facultati cu profil de electronica . Sant si lucrari aparute in care este tratat , lucrari de larga circulatie . Au aparut si in Romania . Una este " Generatoare de semnale sinusoidale " aparuta in Editura Tehnica , seria Electronica Aplicata , autori G . Bajeu si Gh . Stancu , anul aparitiei 1979 . Mai sant si altele . Despre strainatate , ma abtin . Cateva , destule , am studiat si eu . Nu doar le - am citit . Nu citeste nimeni dintre moderatori topicul ? Deja e subiect de distractie pe la noi si pe - aiurea , ma rog , printre cei care stapanesc notiunile . Cu asemenea " notiuni " , alaturi de " studiul " PLL si tot felul de antene unicat , prezentate " povestea vorbei " , fara nici o justificare teoretica demna de numele acesta , si greseli flagrante de teorie si practica ne facem de pomina . Nu am nimic cu dl . Puriu , nu - l cunosc . Ci cu afirmatiile dansului , cele postate in topic si nu altele . Poate totusi elucideaza cineva povestea acestui topic , daca gresesc cer scuze anticipat . Am mai spus - o si mai sus , si sant gata sa o fac imediat . Daca sant motive ce tin de electronica , sa inteleg unde gresesc . Pe moment nu vad sa fie cazul . Promit ca nu mai postez in acest topic , poate unii nu fac diferenta ... dupa lipsa reactiilör , cred ca sant destui .

Editat August 30, 2015 de gauss

[gica70]

In sfarsit, cineva in tema, ia pozitie. Eu am banuit numai ca ceva nu este in regula si de aceea am tot pus intrebari la care, inca, nu am primit raspunsuri. O cauza pentru care nu este urmarit acest subiect de cine trebuie ar fi, dupa parerea mea, ca s-a ales locul nepotrivit (Radio FM).