ndc74 Postat Iulie 16, 2015 Partajează Postat Iulie 16, 2015 Cea mai eleganta metoda pe care am vazut-o e cu asa ceva, doar ca in Romania nu am vazut un asemenea instrument. Link spre comentariu
bcristian Postat Iulie 16, 2015 Partajează Postat Iulie 16, 2015 Nu-mi imaginez alta metoda decat prinderea unui comparator perpendicular pe axa (nu e critic unghiul), blocat axul (important) si deplasatul capului pe verticala in timp ce varful se plimba pe o suprafata de control perpendiculara pe masa - vinclu de precizie, bloc 1-2-3, etc. E important ca obiectul de referinta sa fie cat mai mare, pentru a nu copia eventuale mici deformari locale ale mesei. In cazul in care masa e uzata, trebuie demontata si prins obiectul care da referinta de perpendicularitate de ghidaje. Precizia metodei se poate verifica rotind axul (cu comparatorul) si obiectul de control cu 180 de grade, pe cealalta parte a capului. Dispozitivul cu 1 sau 2 comparatoare rotite pe masa nu e folositor cand vrem sa verificam perpendicularitatea axei Z pe masa. Cu el putem doar sa spunem ca axul frezei e perpendicular pe masa, dar asta se poate intampla si daca axa Z nu este. Altfel spus, pinola se va deplasa perpendicular pe masa, dar capul cu totul se deplaseaza oblic, mentinand insa axul tot timpul perpendicular - doar ca proiectia acestuia pe masa se va deplasa lateral pe masura ce capul se deplaseaza vertical. Link spre comentariu
florianmro Postat Iulie 16, 2015 Autor Partajează Postat Iulie 16, 2015 Asa este domnule @bcristian. Avet perfecta dreptate .Ceva vreme am lucrat in felul asta si nu intelegeam de ce dupa ce marcam locul de gaurire cu o scula scurta si apoi ridicam capul sa folosesc burghiul nu mai cadeam pe gaura in conditiile in care facusem perpendicularitatea capului cu ajutorul comparatorului. Acum am un oarecare reglaj de coloana dar as vrea sa il fac profesional prin metoda descrisa de dvs. Ramane sa procur un vinclu bun si mare .Multumesc pentru explicatie . Link spre comentariu
area51 Postat Iulie 16, 2015 Partajează Postat Iulie 16, 2015 bcristian are dreptate 100%, a formulat in cateva fraze toate "relele". Prin metoda prezentata vom sti abaterea directiei Z fata de masa de frezare. Dar cum poate fi corectata pozitia coloanei, avand in vedere ca ea este fixata cu 4 suruburi M12 de baza frezei. Aceste suruburi trebuie stranse, nu gluma!!!! Link spre comentariu
bcristian Postat Iulie 16, 2015 Partajează Postat Iulie 16, 2015 Un micro-distantier f bun e hartia. Pana acolo insa, trebuie atentie mare la montaj. Inclusiv urme de ulei pot influenta unghiul la piese de genul asta. Link spre comentariu
area51 Postat Iulie 16, 2015 Partajează Postat Iulie 16, 2015 Partea proasta ar fi ca, dupa introducerea unei hartii, trebuie reluata masuratoarea. Strangerea suruburilor este de asemenea este o problema. Trebuie strans pana la "refuz". Cand am demontat coloana (in vederea transportului ,pe bucati, pe amplasamentul definitiv) suruburile au scartait si nu ca ar fi fost ruginite. Este posibil ca in timp stratul de hartie sa se taseze cu micsorarea fortei de strangere. Deocamdata ne zbatem in ipoteze. Primul lucru trebuie sa fie determinarea cu acuratete a abaterilor. Ca sa ne facem o idee, sa consideram ca abatere, un unghi de 0.25 grade. La o inaltime a coloanei de aproximativ 700 mm, un unghi de 0.25 grade, deplaseaza partea superioara cu 3 mm (tg 0.25= 0,00436). La o inaltime de 100 mm deplasarea nedorita ar fi de 0,44 mm. Este posibil ca cifrele astea, puse din burta, sa fie plauzibile dar fara o determinare serioasa a abaterii vorbim discutii. Link spre comentariu
florianmro Postat Iulie 23, 2015 Autor Partajează Postat Iulie 23, 2015 O automatizare interesanta pentru genul de prindere a sculelor pe care o au majoritatea frezelor de bancRezultatul se poate urmari in finalul videoclipuluihttps://youtu.be/CX4Ous-DOlQ Link spre comentariu
Vizitator Postat Iulie 24, 2015 Partajează Postat Iulie 24, 2015 Sistemul automat de fixare a carui constructie este descrisa in film, este arhicunoscut in domeniul prelucrarilor mecanice. Profesionistii ii spun "toba pneumatica" sau "toba hidraulica", in functie de modul de actionare. El se utilizeaza impreuna cu o penseta elastica de prindere fixata in cavitatea arborelui. Este utilizat de regula pe strunguri, care au in exclusivitate arborii principali cu alezaj de trecere, sau conjunctural pe diferite alte masini, printre care si pe capetele de frezat verticale ale unei freze. Dispozitivul construit in film, este unul destul de complicat ghidat pe doua coloane, asemanator cu sistemul unei stante sau matrite pentru operatiuni de presare la rece si presupune lucrul in sistem ajustat (clasele 6... 8 de precizie) pentru majoritatea pieselor componente, ceea ce il face foarte costisitor si relativ greu de realizat tehnic. De obicei se realizeaza sisteme mult mai simple, continand doar cilindrul (pneumatic sau hidraulic, dupa caz) articulat sau fix la unul dintre capete si avand tija pistonului legata printr-un cuplaj elastic (care ii permite autocentrarea) la tija de actionare a pensetei elastice. Ca fapt divers, prelucratorul din film si-a "demascat" dupa parerea mea amatorismul prin tehnologia aleasa pentru confectionarea placii mobile a dispozitivului. El a ales un semifabricat paralelipipedic, destul de complicat de debitat si de pregatit pentru prelucrarea pe freza, dupa care a mai facut niste debitari pe "plasma" (probabil pentru asi etala dotarea tehnica) in scopul indepartarii colturilor placii. In final a ales sa strunjeasca cu destul de multe complicatii o suprafata intrerupta, care in plus necesita si un sistem special de fixare si antrenare. Intreaga tehnologie aleasa a fost un sir de complicatii inutile si costisitoare. Ar fi avut ca alternativa de ales o tehnologie relativ simpla, cu utilizarea unui semifabricat rotund, pe care l-ar fi prelucrat pe strung la diametrul final al placii. Prelucrarea gaurilor ar fi putut sa o faca cu discul rezultat fixat intre bacurile unui universal, fixat pe capul divizor. In final ar fi indepartat un segment circular corespunzator din acea flansa, prin debitare cu o freza-fierastrau ingusta. Segmentul circular indepartat, ar fi putut fi recuperat mult mai eficient pentru o eventuala alta lucrare, ceea ce ar fi dus la o eficienta sporita, suplimentar fata de simplitatea procedeului tehnologic. Link spre comentariu
area51 Postat Iulie 24, 2015 Partajează Postat Iulie 24, 2015 Pentru mine este foarte valoroasa "disectia" facuta de ola nicolas, prin care prezinta un sir de operatii elementare. Daca ai un plan de operatii cu mersul corect, este ca si cum ai avea jumatate din piesa facuta!!!! Suplimentar as face o observatie, daca am inteles corect (limba engleza se limiteaza pentru mine la google translate), intre 27:10 si 27:30. Cand a folosit taietorul cu plasma, a ciupit un "colt" al piesei, dupa care, se pare ca a incarcat zona respectiva si apoi a trecut la operatia de strunjire intrerupta. Am vazut la mai multi meseriasi ca insira pe desenul piesei o lista cu operatiile necesare, pas cu pas. Ar fi util ca cei care fac piese mai complicate sa prezinte si pentru incepatori, cum au gandit mersul operatiunilor. Le multumesc anticipat!!! Link spre comentariu
florianmro Postat Iulie 24, 2015 Autor Partajează Postat Iulie 24, 2015 https://youtu.be/G0VK3lQwLwcUn alt exemplu mai aproape de modelele de freze care fac obiectul acestui topic Link spre comentariu
Vizitator Postat Iulie 24, 2015 Partajează Postat Iulie 24, 2015 Tot complicat si tot scump, cu acelasi sistem de coloane de ghidare ca si primul. De abia in cel de-al treilea film in ordine, dupa cel linkat de tine, se poate vedea un exemplu de realizare simpla. Fara complicatii cu ghidaje si alte sisteme, pentru care trebuie sa te lupti cu sutimile. In plus foloseste foarte inteligent un cilindru pneumatic cu cursa lunga si scurteaza cursa necesara tijei de actionare, printr-un sistem cu parghie. PS - Scuze pentru sincope. Am ratat de doua ori URL-ul corect, apoi serverul a luat-o razna si nu am mai putut posta. Daca regasesc filmul despre care vorbeam, am sa il reatasez. Link spre comentariu
Vizitator Postat Iulie 24, 2015 Partajează Postat Iulie 24, 2015 Nu am reusit sa mai gasesc filmul. Sistemul era asemanator cu cel descris in materialul pdf: http://www.littlemachineshop.com/instructions/2936powerdrawbar.pdf dar fara cama. In locul camei era o parghie articulata, care impingea direct tija. Link spre comentariu
Vizitator Postat Iulie 24, 2015 Partajează Postat Iulie 24, 2015 Nu! Era foarte asemanatoare cu cea din pdf, dar fara cama. Oricum, sunt sisteme mult mai simple si ieftine, care realizeaza aceeasi functie tehnica. Link spre comentariu
almarghi Postat Iulie 24, 2015 Partajează Postat Iulie 24, 2015 ala din pdf fixeaza scula cu arc. celalalt care nu-ti place tie e cu surub. nu se pot compara Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum