Freze de banc cu variatie continua a turatiei

[suspectu]

Chiar subiectul de aici este freza cu variatie a turatiei, a existat la romani vreo freza la care turatia se stabilea electronic si nu printr-un sistem greoi si complicat mecanic ?

Doar intreb, eu am totusi impresia ca tehnologia de acum 150 ani s-a schimbat un pic, si chiar daca anumite principii de baza au ramas toat alea se gasesc usor in filme mult mai clare decat niste carti tehnice obositoare.

Eu personal prefer oricand un film al unui user consacrat (exemplu renumitul tubalcain) decat o carte tehnica scoasa acum 50 ani (din anii 70 pana acum 45 ani deja), timp in care multe lucruri au evoluat, iar citind doar cartea o sa ramai la nivelul de atunci. Daca trebuie sa urmaresti si filmul ca sa te actualizezi, atunci ce rost mai are cartea ?

Editat August 20, 2015 de suspectu

[Vizitator]

Chestiunea variatiei prin contributia electronicii de putere a turatiei motoarelor electrice, era abia in cercetare in 1979, cand eu eram inca student. Am participat la cateva teme de acest gen in cadrul sesiunilor de comunicari stiintifice studentesti. Realizarile erau insa destul de modeste si erau si greu de implementat datorita costurilor mari. Variatoarele se bazau inca in exclusivitate pe tehnologia tiristoarelor, care ea insasi era de data recenta si scumpa. De tranzistoarele Power-MOS sau IGBT, nici vorba pe atunci. Toate acestea au erupt in mod practic dupa 1990. Deci toata povestea cu primitivismul industrial romanesc nu este decat o legenda creeata de catre profitorii postrevolutionari. In 1982, cand eram tanar inginer intr-o intreprindere industriala, am intalnit masini unelte cu variatie continua a turatiei. Aceasta variatie era realizata cu preponderenta prin dispozitive mecanice. Spre exemplu cunoscutele freze de danturat prin rulare construite la Cugir aveau variatoare mecanice cu discuri conice si lant Gall. Asta nu le-a impiedicat sa fie niste masini foarte compacte si deosebit de precise. Tot in 1982, am intalnit si o asa-numita masina de frezat si alezat in coordonate cu control numeric (CNC) construita la Infratirea Oradea, care ocupa cam o jumatate din spatiul (hala) alocat atelierului de prototipuri al intreprinderii unde lucram. Ea se baza pe tehnologia  computerelor cu cartele perforate. Automatizarea era mixta electronica/electromecanica/hidraulica. Faptul ca acum un CNC este bazat pe o automatizare integral electronica si poate fi accesibil si unui hobby-ist, este o poveste despre modul cum a inteles sa se dezvolte Romania dupa 1990. Asadar, daca cineva isi propune sa introduca si in Romania intreprinderi cu astfel de rezultate, atunci trebuie actionat la cauzele adanci ale acestei tranzitii vesnice incepute in 1990 si nu sa dea vina la infinit pe primitivismul industriei romanesti ante-revolutionare. Daca vi se pare ca in Romania se poate mai mult decat atat, atunci organizati-va in asociatii profesionale, luati-i de guler pe guvernanti si obligati-i sa faca o politica adecvata scopului.

[suspectu]

Dar acum nu mai traim in comunism / socialism. Acum nu mai este statul raspunzatoru de dezvoltarea tehnica. Capitalismul exact se bazeaza pe ideea ca fiecare este liber sa construiasca ce vrea, statul nu ne mai limiteaza, dar nici nu construieste pentru noi. Nu cred ca avem de ce sa mai implicam statul in progresul tehnologic in aceste conditii.

 

M-a interesat partea de variatie electronica nu neaparat din pricina greutatii la cea mecanice, dar si din cauza complexitatii, aparitiei multor angrenaje, frecarea in angrenaje mult mai mare, imposibilitatea sa setez exact viteza de care am nevoie si de ce nu, greutatea in reparatii.

Cu toate ca, cu rusine trebuie sa recunosc ca nu cunosc detalii despre tehnologia romaneasca, tot am impresia ca au fost cu multi ani in urma celorlalti. Nu am vazut Romania pe care am prins-o eu sa faca nimic cu adevarat remarcabil in domeniul tehnologic afara de propaganda comunista pe care daca o credeam deja ne situam pe locul 1 in lume la dezvoltare.

 

In momentul de fata produsele romanesti, cu greu pot sa fie numite produse de calitate, si in acest context ma intreb daca mai are rost sa folosim proprii nostri termeni la freze / strunguri cand noi nici macar nu mai producem aceste utilaje.

[Vizitator]

Dupa ce desconsideri potentialul tehnic romanesc, comiti o mare eroare scotand statul din ecuatie. Statul in orice tara este responsabil cu politicile globale sau speciale necesare celor mai multe domenii de activitate. Ori la noi nu numai industria nu se dezvolta, ci aproape nimic altceva. Turismul este la pamant! Transporturile si infrastructura sunt la pamant! Chiar si invatamantul, care ajunsese pe timpul comunismului sa aduca venituri in valuta la buget pe baza scolarizarii unor cetateni straini, in special din lumea araba sau america latina, este la pamint! Medicina si dotarile pentru sanatate sunt  la pamant! Ar fi mult mai usor de enumerat ce anume nu este la pamant la ora actuala. Daca poti, atunci vin-o tu cu un exemplu.

 

... M-a interesat partea de variatie electronica nu neaparat din pricina greutatii la cea mecanice, dar si din cauza complexitatii, aparitiei multor angrenaje, frecarea in angrenaje mult mai mare, imposibilitatea sa setez exact viteza de care am nevoie si de ce nu, greutatea in reparatii...

Din punctul de vedere al randamentului, variatoarele continue de turatie mecanice sunt net superioare celor electronice. La variatoarele mecanice sunt randamente de 98... 99 %, in timp ce variatoarele electronice de orice tip nu depasesc 70... 80 %. Complexitatea variatoarelor mecanice, este de asemenea mai mica decat a celor electronice. Un variator mecanic cuprinde de regula doua talere conice si un element de transmisie flexibil, care poate fi o curea trapezoidala, sau un lant Gall. Mecanismele de actionare ale acestor variatoare sunt de asemenea simple si dimpotriva, pot realiza orice valoare practica a turatiei. Datorita simplitatii si fiabilitatea (posibilitatea de defectare) este superioara. La cele electronice se ard tranzistorii de zeci de ori, pana sa se uzeze odata lantul, sau vre-unul dintre talerele conice. Greutatea in reparati, consta in posibilitatea de a achizitiona urgent o curea de schimb, sau un lant Gall, sau un taler conic specific, ca piese de schimb asigurate de uzina producatoare. Probabil ca timp, este axact acelasi lucru ca la cele electronice. Ca pret, intr-adevar tehnologia este mai scumpa actualmente la variatoarele mecanice, datorita materialelor speciale, tratamentelor termice si prelucrarilor super-precise necesare. Sa nu uitam si domeniile de aplicabilitate. Variatoarele electronice sunt accesibile si mai ieftine decat cele mecanice, doar pana la puteri de maximum 4... 5 kW ale motoarelor electrice. Peste aceste puteri, variatoarele mecanice devin competitive si  ca pret cu cele electronice.

[suspectu]

Chiar daca nu prea vreau sa continui offtopic-ul o sa iti raspund:

Nu, intr-o organizare capitalista statul NU trebuie sa construiasca, sa dezvolte. Prea mult ne-am invatat sa ne tina statul in carca si de fiecare data sa dam vina pe el.

Capitalism inseamna domeniul privat.

Nu cred ca toti marii dezvoltatori tehnologic au vreo legatura cu statul, afara de anumite contracte / beneficii, absolut normale la inteprinderi de dimensiunile respective.

Nu cred ca frezele astea chinezesti de care vorbim aici sunt produse de statul chinez.

Nu cred ca la tormak, mitsubishi, etc ... ia orice mare firma din lume, este produsa de stat.

 

Exemplul de domeniu care nu este la pamant este IT-ul, avem o industrie IT foarte bine pusa la punct, multe din aplicatiile internationale sunt facute de romani in Romania, alt domeniu ar fi cel muzical la care suntem aproape de top-ul mondial, daca nu chiar in top. Internet, comunicatii, telefonia mobila, exact unde nu este bagat statul noi excelam.

Diferentele in domeniile astea si celelalte sunt exact lipsa trantorilor comunisti, obisnuiti sa fie carati de stat in spate.

 

Cand ma duc intr-un magazin sa cumpar un patent si vad unul romanesc deja cu urme de rugina pe el (serios ?? patent nou nout cu rugina??) si care mai are si joc lateral mai mare de juma de milimetru, pai cum ai pretentia ca domeniul respectiv sa nu fie la pamant ?

 

Cand tabla produsa de romani la Galati vine deja ruginita la uzinele Dacia, si Dacia este fortat sa importe tabla de la slovaci si nemti, cum poti sa imi povestesti despre potentialul tehnic romanesc ?

 

Cand primesc un amarat de burghiu romanesc care se toceste in fier mort, despre ce potential romanesc vorbim aici ?

Cand imi fac un canal de 6mm in aluminiu pe o freza romaneasca si canalul respectiv iese sarpe, cu deviatii de mai bine de jumatate de milimetru la fiecare 2-3 cm pe toata lungimea, astea sunt sculele romanesti ?

 

Cand romanii or sa invete sa produca calitate, atunci o sa existe un potential tehnic, pana atunci suntem la pamant, nu suntem in stare sa producem nimic cu toti trantorii comunisti de prin uzine.

 

Nu statul este de vina ca industria este la pamant, noi suntem.

Pana atunci nu cred ca putem sa avem pretentia sa avem propriile noatre denumiri si sa pastram limba cand noi nu suntem in stare sa facem un cui.

Editat August 20, 2015 de suspectu

[Ion_Bumbu]

Si vrei sa spui ca NASA este o societate privata?

Fara interventia statului nu am fi avut una dintre cele mai importante realizari tehnice, aselenizarea.

Exemple am eu suficiente de implicare a statului in progresul tehnic si tehnologic dar nu`i locul sa discutam asta aici si acum.

 

 

Grig

[Vizitator]

@suspectu: Apropos de stat. Apropos de comunism. Apropos de politica si de tot ceea ce tine de ea. Te-ai gandit vreodata serios, de ce China are cea mai mare rata de dezvoltare din lume? De ce - spre exemplu - este a treia natiune care a reusit sa trimita un om in cosmos prin mijloace proprii? De ce acolo se construieste orice atat de rapid si in cantitati atat de mari incat se poate exporta ieftin in toata lumea capitalista superdezvoltata? Oficial guvernul Chinez, este un guvern comunist, iar oranduirea este una monopartinica, adica nu exista oficial alt partid inafara de cel comunist. Gandeste-te la toate astea si apoi revin-o la subiect, pentru ca discutiile politice, sau despre locul statului in dezvoltare nu sunt de domeniul sectiunii masini unelte si scule. Am facut aceasta scurta divagatie de la subiect pentru ca am observat ca toti au fost interesati de ea. In orice caz ai foarte multe intrebari sa-ti pui si raspunsuri sa-ti dai, pana vei ajunge sa intelegi rolul statului in dezvoltarea economica a unei natiuni.

[suspectu]

Eu mi-am spus parerile, nu putem sa cerem denumiri romanesti cand noi nici macar nu mai producem utilajele respective.

 

Sa revenim la ontopic:

Ce parere aveti de a folosi ca lichid de ungere/racire un amestec bazat pe ulei si motorina ? Bineinteles vorbesc de cantitati mici, nu instalatii cu pompa, doar bidonas mic cu gaurica si mentinut zona de taiere uda cu cateva picaturi. M-am gandit la asta pentru ca am vazut ca motorina face minuni la aluminiu, probabil nu lasa bucatelele taiate sa se lipeasca de freza.

Chiar mi-e groaza de apa, m-am chinuit prea mult sa lustruiesc strungul dupa ce am folosit solutii bazate pe apa si m-am trezit cu puncte negre pe el.

Editat August 20, 2015 de suspectu

[chas3]

iti sucesti mintea si limba si sa iti fortezi mana ca sa scrii backlash, cand poti spune / scrie foarte simplu joc, un termen care iti vine in minte in mod fluient si firesc.

E amuzant sa ti se para blasfemie backlash, dar sa ti se para ok buster (probabil te referi la "booster"), in loc de ridicator de tensiune.

 

(am aterizat pe pagina aia cu totul ocazional, cautam niste chestii despre aparate de sudura in puncte)

[area51]

Statul nu trebuie sa sape santuri sau sa are pe ogor, el trebuie sa creeze mecanismele legislative care sa duca la un mediu de dezvoltare prietenos cu noi romanii, nu in favoarea cumpararii la nesfarsit de la altii. Ma retrag din aceasta discutie dureroasa.

 

Este adevarat ca aderenta spanului pe freza aduce unele necazuri. Cand este span (neevacuat) pe lateralul frezei, il poate prinde intre muchia taietoare si piesa si in locul respectiv apare o urma ca de ciocan concomitent cu un zgomot nedorit. Suprafata ramane ca dupa o prelucrare brutala.

 

 

Suprafata care se poate vedea in poza are un aspect de prelucrare neuniforma, necontrolata pe deplin. Am folosit WD 40.

Freza a fost de Ø12 mm, cu 2 caneluri, turatia de 500-600 rot/min, avansul= ?? (mulinare la mana!!!).

Ce ar trebui sa fac pentru imbunatatirea situatiei?

[Vizitator]

@suspectu: Esti pe un forum romanesc si in consecinta vei folosi termeni romanesti, altminteri voi fi obligat sa fac apel la regulament. Precizez aici doar trei articole aplicabile discutiei noastre anterioare:

1.2 -Elforum.info promoveaza invatamantul, educatia, stinta si munca;

2.0 -Inscrierea, scrierea si citirea pe elforum.info nu este un drept al utilizatorului (castigat, dobandit sau primit de la stat) ci este un privilegiu oferit prin bunavointa proprietarului si efortul moderatorilor;

3.13 -In postarile voastre incercati sa scrieti CORECT Romaneste...

 

La aceste paragrafe de regulament, adauga faptul ca orice exces, ;poate devini la un moment dat motivul aplicarii unei sanctiuni.

 

Considera continutul acestui mesaj ca un avertisment verbal.

[suspectu]

Chiar nu vad motivul avertismentului, dar daca te simti tu bine, e bine. Nu cred ca am scris vre-un mesaj in alta limba decat romana pe aici. Si ma bucur ca se promoveaza invatamantul aici, se pare ca eu sunt unul dintre cei care contribuie cat poate la dezvoltarea forumului (oare cum trebuia sa traduc asta in romana ??), poate mai mult decat altii care sunt doar pasionati sa porneasca discutii offtopic (trebuia sa scriu "in afara subiectului" ?).

 

Ha ha, ne luam fiecare cate un avertisment. Domnul Nicolas ti-ai dat si tie un avertisment pentru folosirea cuvantului respectiv in engleza ? Nu de alta dar macar sa fim toti la fel.

 

Ontopic:

Cred ca nu ai mai facut trecerea de finisare.Eu la sfarsit mai fac o trecere de 0.1-0.15 cu turatie mare si viteza mica, avans electronic.

Si ai grija sa ai freza mai mica decat canalul, faci cate o trecere pe fiecare parte altfel risti sa "arunce" freza dintr-o parte in alta.

La mulinarea la mana am vazut ca este vizibil imbunatatit folosind ambele manivele cu ambele maini pentru o miscare uniforma (a mea are si pe dreapta si pe stanga cate o rotita).

 

Unde se vad santurile alea este ciobita freza pe lateral, am prins-o in strung cu o folie de aluminiu dar tot i-a rupt varfurile. Oricum iese oglinda cu putin smirghel.

Editat August 20, 2015 de suspectu

[Vizitator]

@chas3: Da ma refeream intr-adevar la "booster". Deci cautai ceva despre aparate de sudura in puncte si asta este tot ceea ce ai retinut?! Poate mai sunt si alte chestiuni lingvistice in neregula, insa acea traducere se adreseaza celor interesati de continutul tehnic al articolului tradus din engleza de cineva interesat de tehnica si nu de limba engleza. OK! Multumesc pentru observatie, dar ea trebuia facuta acolo la rubrica comentarii. Daca aici s-a facut o deviere de la subiect cu acceptul tuturor participantilor la discutie, nu inseamna ca oricine poate veni cu orice divagatie. Asadar, considera avertismentul de mai sus valabil si pentru tine.

Chiar nu vad motivul avertismentului...

 

Uite motivul:

 

... Lead screws are generally less efficient, requiring greater torque and a larger motor and drive. 

• [*]

Lead screws have higher friction and run a hotter temperature.

• [*]

Ball screws are more efficient, requiring less torque.  [*]Ball screws have lower friction and run at cooler temperatures. [*]Ball screws require grease or oil lubrication to achieve design life. [*]Ball screws need to be replaced less frequently.

 

Generally speaking, ball screws are better for applications that require smooth motion, efficiency, accuracy, precision, and prolonged continuous or high-speed movement. Traditional lead screws are more suitable for simple transfer applications for which speed, accuracy, precision, and rigidity are not as critical."

In plus, fiecare comentariu te apropie de o sanctiune deoarece calitatea ta de mambru nu este un drept castigat pentru totdeauna, conform paragrafului 2.0 citat mai sus.

[suspectu]

Era un citat. Chiar ar fi trebuit sa traduc un copy-paste (copiaza - alipeste in limba romana parca) pus in ghilimele ? Eu stiu ca citatele se dau exact cum sunt scrise de unde sunt luate.

 

Cu asemenea tipuri de moderari poate ar trebui si eu sa ma gandesc sa imi petrec timpul prin alte forumuri.

De la bun inceput te-ai luat de mine fara motiv corectandu-mi clema in brida. Serios ? Din punct de vedere al dictionarului inseamna acelasi lucru. De asemenea sa nu uitam ca aici nu scriem o carte ca sa fim obligati sa stim si sa folosim exact termenii tehnici necesari, e un forum de hobby nu de profesionisti nu ?

De asemenea termenul clema a fost folosit anterior si eu doar am folosit exact acelasi cuvant ca acolo ! Nu i-ai zis nimic respectivului, doar mie ?

 

Poate e cazul sa mai slabesti si dumneata putin din atitudine, faptul ca esti moderator aici nu inseamna ca ai voie sa hartuiesti oamenii fara motiv sau sa cauti sa produci unul cum s-a intamplat in discutia noastra.

Editat August 20, 2015 de suspectu

[area51]

Cred ca nu ai mai facut trecerea de finisare.Eu la sfarsit mai fac o trecere de 0.1-0.15 cu turatie mare si viteza mica, avans electronic.

Si ai grija sa ai freza mai mica decat canalul, faci cate o trecere pe fiecare parte altfel risti sa "arunce" freza dintr-o parte in alta.

La mulinarea la mana am vazut ca este vizibil imbunatatit folosind ambele manivele cu ambele maini pentru o miscare uniforma (a mea are si pe dreapta si pe stanga cate o rotita).

 

Unde se vad santurile alea este ciobita freza pe lateral, am prins-o in strung cu o folie de aluminiu dar tot i-a rupt varfurile. Oricum iese oglinda cu putin smirghel.

Doua greseli dintr-un foc:

1. Pentru acel canal cu latimea de 12 mm am folosit freza tot de 12 mm. S-ar putea ca acele lovituri (evidente) sa provina de la "aruncarea" frezei dintr-o parte in alta.

2. Este clar ca nu am facut trecerea de finisare.

 

Normal ar fi fost sa incep acel canal cu o freza de degrosare. Cineva a atras atentia ca la amatori frezele de degrosare nu sunt prea "populare".