SE 100TH clasa A2 proiect comun

[Vizitator]

Valderama, am scris '' romaneste'' ca nu ma intereseaza A1 deloc, si mai ales cand e vorba de lampa asta. Uita-te la schemele lui Shishido si Michimori si o sa vezi ca e A2 pur, grila de comanda e mereu pozitiva fata de catod si implicit curentul de grila se mentine pe toata perioada conductiei. Exact cum a scris Morgan James, in cartea aia din care am pus cateva pagini, in momentul cand dispare curentul de grila apar distorsiuni datorita impendantei mari a grilei. In plus apare si efectul Miller datorat capacitatilor inter_electrode , efect care in A2 nu exista  datorita tocmai curentului de grila. 

Trecerile astea dintr-o clasa de functionare in alta , A1 in A2 de exemplu, se lasa cu distorsiuni destul de mari gen ''turtirea '' unei semialternante si nu le vad benefice. Ori ramai in A1 , ori treci in A2, calea de mijloc nu e intotdeauna buna.

Extra am pus cu cateva postari mai sus, poza asta http://postimg.org/image/apuan5sk5/

pt a se intelege mai bine de ce apar distorsiuni in etajele finale, pt ca multi vorbim de ele dar nu le cunoastem cauzele. Uneori dam vina pe traful de iesire si el saracul e OK iar distorsiunile apar din comanda grilei, ne_adaptarea de impendanta dintre etaje sau efect Miller amplificat prin abordarea unei topologii defectuoase.

In legatura cu 1200V aia, din tema propusa, nu se recomanda in regim diy altfel obtii ceva ca in filmul lui Misa. Sper sa nu pui vreo schema cu tensiuni de genul asta daca nu vrei sa ai vreun ''mongo'' pe constiinta. Egal cat de complicata e sursa sau OT tot se gaseste unul care sa o abordeze si daca nu a mai lucrat cu tensiuni inalte poate trece dincolo fara testament.

Data viitoare mentioneaza si Ia0 (curentul de bias) altfel e posibila o configuratie in clasa C sau B.

[Vizitator]

Tare rau, si aici ca la siliconice, contradictii, impunsaturi, care are boase mai rotunde sau mai mari...

 

Glumesc, dar asa este!

[adigh]

 

Trecerile astea dintr-o clasa de functionare in alta , A1 in A2 de exemplu, se lasa cu distorsiuni destul de mari gen ''turtirea '' unei semialternante si nu le vad benefice. Ori ramai in A1 , ori treci in A2, calea de mijloc nu e intotdeauna buna.

Extra am pus cu cateva postari mai sus, poza asta http://postimg.org/image/apuan5sk5/

 

Ceea ce spui e adevarat doar pentru un driver ce nu e capabil sa comande un tub in A2 ci doar in A1. Adevarul asta e echivalent cu o minciuna pentru ca pe desenul pus de tine e prezentat un driver cu rezistenta interna mare ce este capabil sa comande doar tuburi in clasaA(A1) nu si in clasa A2. Si pentru ca nu poate, se deduce nelogic ca nici-un driver nu va putea conduce un tub corect si in A1 si in A2.

 

Un driver capabil sa conduca in A2 trebuie sa aibe rezistenta interna cit mai mica astfel incit sa nu aibe caderi de tensiune cind sarcina cere current (de grila). Un asemenea driver trebuie sa fie capabil sa faca orice salt de curent cu distorsiuni cit mai mici, ca amplificator sau driver cu distorsiuni zero nu exista. Nu conteaza ca face saltul de la zero mA la 100mA adica trecerea de la A1 la A2 sau de la 100mA la 200mA adica trecerea de la A2 la alt A2. Trebuie doar tinut cont ca driverul sa nu inceapa sa intre in conductie doar in acel moment ci sa fie deschis suficient de mult tot timpul. Daca nu ia grila curent atunci un gcc in paralel cu grila trebuie sa tina deschis mosfetul daca avem ceva similar cu schema discutata. Virtual driverul poate avea orice tip de variatie de curent pentru ca forma semnalului muzical e imprevizibila. Iar driverul trebuie sa fie pregatit pentru orice variatie de curent fara caderi de tensiune pe rezistenta interna.

Orice amplificator cu siliciu Hi-Fi, adica cu distorsiuni mici, va fi capabil sa conduca acel tub atit in clasa A2 cit si din A1 in A2.

Daca un driver va fi pregatit sa comande un tub in A2 (pur) atunci va fi pregatit sa comande sa-l comande si in A1+A2.

Daca driverul nu e capabil sa comande tubul in A1+A2 atunci nu va putea face fata nici in A2 (pur) pentru ca salturile de curent vor distorsiona semnalul.

 

Nu exista driver cu distorsiuni zero, asta e ceva ideal, dar daca mentine distorsiunile, in conditiile acestea de utilizare, sub o anumita limita pe care o dorim, il consideram bun. Tot asa cum nici amplificator fara zgomot de fond nu exista dar daca e sub o anumita valoare atunci e OK.

 

Cine a facut poza asta http://postimg.org/image/apuan5sk5/ a gresit pentru ca a pus un driver doar pentru A1 sa conduca in A2 si pentru ca nu a putut fara distorsiuni a dedus ca nici-un driver din lume nu va putea.

 

Un driver pentru A2 va fi intotdeauna bun pentru trecerea din A1 in A2 iar daca nu e bun pentru acea trecere atunci nu va fi bun nici pentru A2 pur. Nu fara distorsiuni ca asa ceva nu exista dar daca driverul le tine mici,la sa zicem 0,01%, atunci e bun. Distorsiuni zero nu exista, vorbim doar de distorsiuni aceptate.

 

Un amplificator in A1+A2 nu e de nebagat in seama. De fapt partea buna e ca asa se poate obtine putere mai mare decit doar in A2 pur.

Poti chiar sa te apuci de teste fara sa mai depinzi de un interstage. Orice amplificator Hi-Fi de putere cu siliciu ce da suficienta tensiune e bun pentru teste.

 

A folosi un tub doar in A2 pur e un moft comparabil cu acela de a nu avea nimic cu siliciu intr-un amplificator cu tuburi, nici macar redresorul.

Moft pe care, bineinteles, fiecare e liber sa si-l satisfaca. Si ... nu se stie niciodata.

Editat Iunie 20, 2015 de adigh

[Vizitator]

Se poate lua in seama un driver SEPP cu 6S33S alimentat simetric  cu iesirea 0v si  transformator interstage sau chiar 6080, 6N13S, avantajul principal este dat de lipsa intrefierului si impendanta scazuta cea ce simplifica mult realizarea transformatorului

[Vizitator]

Adi, 100TH asta are nevoie de tensiune mare pe grila, Michimori a ales un PSF pt o tensiune de grila de vreo 80Vef ceea ce inseamna vreo 225Vpp la un curent de grila de cca 48mA in maxim drive. Ma rog,citind mai multe materiale ale acestuia, am ajuns la concluzia, si cred ca nu ma insel, ca a fost limitat de OT altfel ar fi continuat update_ul la proiectul ala. Eu unul nu vreau sa merg pe PSF_ul lui Michimori si incerc sa gasesc altul la un curent anodic mai mare si implicit alt curent si tensiune de grila, mult mai mari. Ideea e ca vreau sa scot macar 45W in A2 la un THD si IMD rezonabil.

In proiectul lui Michimori http://www6.plala.or.jp/Michi/renewal100TH/renewal_100TH%20SE%20Amp.html e folosit 5998A in cfg CF+CCS si e in limita pt PSF ales, chiar mentioneaza asta. Pt ce am eu nevoie nu imi ajunge de asta marg pe interstage parallel-feed. 

Pt experimente am ca driver un amplificator ELA (100V iesire de linie pe traf) 100W cu tranzistori  la care va trebui sa-i modific traful de iesire. Trebuie sa fac asta deoarece am nevoie de mai mult, tinand cont de faptul ca la volum maxim scoate 100V cu THD de 2-3%. Asta e doar pt experimente si o sa ma ajute la stabilirea atacului optim in grila.

Nu stiu daca stii lampa asta,100TH, dar ca sa-ti faci o impresie de ce poate iti dau niste dimensiuni aproximative pana sparg una. De la soclu pana la anoda are vreo 20cm si un diametru al balonului de 8 cm. Electrodul de grila e de de nichel cu D=1,5mm iar cel de la placa de D=3mm. Grila e un cilindru cu diametrul de cca 6mm si lungime de cca 35mm din sarma de nichel de 0,3mm , practic un anod in miniatura, introdus in anod care are un diametru de cca 20mm si lungime de cca 40mm din tabla de nichel de 0,3mm. Din cauza asta, a formei fizice  si a caracteristicilor ei mi-a cazut cu tronc. Balonul de sticla e ceva mai special , nu e sticla dura , borosilicata ci e  ''sticla de uraniu'', se vede la imbinarile de electrozi si la ''baioneta'' sau ''picior'' o tenta verzuie iar expusa la ultraviolete e ceva fantastic. 

Am mentionat dimensiunile fizice ca sa-ti faci o idee  cat de cat in legatura cu ce curenti suporta pe grila, aflata la cca 6-7mm departare de placa, ca sa nu mai aduc vb de ce tensiuni suporta pe placa. Punctul ei slab e placa care merge in functionare normala aproape de rosu,un orange frumos si de aceea e recomandat cate un radiator la conexiunile de placa si grila,(HR6 si HR2),iar filamentul de tungsten-thoriat , la cei 32W consumati  lumineaza  ca un bec de 25W.

Alte lampi folosite in A2 nu necesita curenti asa mari de grila, 811A de ex merge in 20mA si normal merge atacata cu un CF pe drossel, ori CF+CCS.

Pt atac grila trebuie bias_ata cu o tensiune continua pozitiva fata de katod. M-am gandit si la ideea ta sa atac grila printr-un C cu semnal dintr-un AAF cu siliciu si sa o bias_ez printr-un drossel dar ma complic mult. 

App de moftul cu siliciu,sa stii ca sincer as vrea sa fie full-valve, inclusiv redresoare cu mercur si stabilizatoare serie cu triode de putere. Singurul lucru care ar putea fi ''nisip'' s-ar putea sa fie un circuit de servobias, dar mai e pana atunci.

 

Pozele alea sunt din putinele carti care spun cate ceva despre A2 si le-am pus pt @valderama care sustine ca A2 merge si cu Vg-c=0V adica fara curent de grila pe toata alternanta (2pi sau 360°), cu alte cuvinte pe semialternanta pozitiva in A2 (curent de grila) iar pe cea negativa in A1( fara curent de grila). Eu o vad ca o strutzo-camila, mere amestecate cu pere si...alte paste fainoase.

Ultima poza ,aia cu driver interstage a fost extra pusa pt a lamuri ''alternanta turtita'' cum se numeste pe aici si care se datoreaza incapacitatii driverului de a sustine un semnal pe toata alternanta sa . Am observat ca e intalnita in A1 destul de des si mai e denumita si ca ''semnal asimetric'' tot aici, pe alte forumuri altii o vad pur si simplu ca o distorsiune de semnal datorata driverului inadecvat. Poza era intr-un capitol legat de PP in AB2, si s-a nimerit sa dau de ea intamplator cautand ceva legat de curentii de grila si interstage.

[Vizitator]

Se poate lua in seama un driver SEPP cu 6S33S alimentat simetric  cu iesirea 0v si  transformator interstage sau chiar 6080, 6N13S, avantajul principal este dat de lipsa intrefierului si impendanta scazuta cea ce simplifica mult realizarea transformatorului

 

Driverul asta SEPP daca ''iese'' asa cum trebuie elimina multe probleme legate de inductanta de scapari si capacitatile parazite. Sa nu mai zic de  saturatia miezului. Mr.Shishido a rezolvat cu saturatia (in parte) la rollover_ul ala dar n-a scapat de constructia complicata a interstage_ului SE clasic. Eu unul vad interstage_ul ca fiind driverul perfect pt lampa asta tinand cont de curentul de grila, cele cu elemente active nefacand fata la impendanta si in acelasi timp la asigurarea unui atac corect pe perioada de varf de atac.

[adigh]

Pozele alea sunt din putinele carti care spun cate ceva despre A2 si le-am pus pt @valderama care sustine ca A2 merge si cu Vg-c=0V adica fara curent de grila pe toata alternanta (2pi sau 360°), cu alte cuvinte pe semialternanta pozitiva in A2 (curent de grila) iar pe cea negativa in A1( fara curent de grila). Eu o vad ca o strutzo-camila, mere amestecate cu pere si...alte paste fainoase.

 

 

Chiar daca tubul nu are grila permanent in regim pozitiv, tot in A2 se cheama ca merge.

Indiferent daca vorbim de 5% sau de 100%% grila in regim pozitiv tot in A2 se cheama ca este.

"Class A2 means that the grid is driven MORE POSITIVE than the cathode for part or all of the waveform."

 

[Vizitator]

Va complicati, cathode follower cu 6S41S sau cu 6S19P care are in catod un transformator interstage... sau de cuplaj cum ii place lui Simson...

 Problema este ca un cathode folower nu asigura puterea atacului in A2, apreciez in cazul 100TH  ceva in jur de 3-4w si daca  este pusa conditia ca acest amplificator sa fie mai bun decat cel a lui Michimori din start driverul  trebuie sa fie capabil de cel putin 8-10w pe grila tubului final chiar daca nu este necesara in totalitate aceasta putere .

Aceast amplificator este mult mai complicat comparativ cu cele din clasele uzuale fiindca daca rezolvi o problema apar altele de pilda presupunind ca am rezolvat  saturatia miezului prin axarea tensiunii de iesire a driverului  SEPP la 0v deci componenta de c.c. este nula in primar insa in secundar este stabilit un curent de grila functie de tub si tot asa...

[Vizitator]

Pt secundar merge adoptata aceeasi solutie ca in primar, alimentare pe priza mediana cu +Ug si o sectiune folosita doar pt demagnetizare. Practic trebuie bobinat la 2 fire sau chiar 4,in galeti sau fara, asta functie de design, miez etc. Usor, usor ne duce spre McIntosh....

Editat Iunie 21, 2015 de Vizitator

[Vizitator]

Transformatorul de iesire folosit pentru testari are doua infasurari pentru KFB distincte ce pot fi inseriate si pentru o putere de iesire constanta de iesire de 20w ,THD are aceiasi valoare masurata (-34dB) insa raportul H2/H3 se modifica semnificativ deci amplificatorul va avea in mod clar doua sound-uri diferite iar fara KFB THD creste la -30dB cu acelasi sens de modificare a raportului H2/H3  in plus apare o observatie importanta referitoare la clasa A2 si anume ca distorsiunile driver-ului sint aproximativ la acelasi nivel cu cele rezultate pe secundarul OT insa raportul H2/H3 este dramatic diferit, concret -36dB/-57dB de acea logic concluzia este ca trebuiesc reduse foatre mult distorsiunile driver-lui...

[Vizitator]

Tubul acesta poate fi printre putinele capabile sa ofere o putere ridicata in configuratie SE avind totodata THD si IMD reduse iar clasa A2 asigura randamentul tipic  amplificatoarelor PP de acea merita investit in el, primul pas va fi un alimentator de tensiune anodica si de filamente ce va fi utilizat doar pentru experimente si acestea sint datele lui:

400v-750v/0,5A reglabil  cu prize de 10v c.a.

730v-1050v/0,5A reglabil cu prize de 10v c.a.

55v-285v/0,15A reglabil cu prize de 20v c.a.

2*3.15v/0,8A sase sectiuni

2*6,3v/6A doua sectiuni

[Vizitator]

 Superba sursa !!!! Asta chiar imi place. Practic acopera toata plaja de tensiuni anodice la un curent rezonabil. In plus are si o gramada de infasurari separate pt alimentare filamente.  Simpla, stabila si eficienta. Cred ca era planificata de mult timp si abia acum i-a venit randul.

Felicitari !

[simson]

Superba este transformatorul de retea.Dupa un calcul superficial am numarat in secundar 115 prize,iesiri!Ptr. realizarea unui asemenea traf.e necesar multa ambitie si rabdare.Cat timp v-a luat realizarea lui?Ptr. un traf identic oare cat ar lua S.C. Petra?Eu realizam traful cu prize de 100V urmat de regulator serie.

[Vizitator]

Superba este transformatorul de retea.Dupa un calcul superficial am numarat in secundar 115 prize,iesiri!Ptr. realizarea unui asemenea traf.e necesar multa ambitie si rabdare.Cat timp v-a luat realizarea lui?Ptr. un traf identic oare cat ar lua S.C. Petra?Eu realizam traful cu prize de 100V urmat de regulator serie.

 

Daca ar exista un singur transformator puterea  lui ar trebui sa fie in jur de 600VA de acea am utlizat un artificiu astfel :

- Un transformator cu 30 prize din 10 in 10 volt incepind de la 240v-530v/0,55A insa comutatorul cu doi galeti are doar 24 de pozitii asa ca reglajul incepe de la priza de 280v pina la 530v (foarte importanta existenta a doi galeti)

-Un al doilea transformator  230v/230v/0,9A

-Secundarele celor doua transformatoare se inseriaza printr-un comutator astfel incit sa existe reglajul primului transformator suplimentat cu 230v, in final va fi pentru prima pozitie a comutatorului 240v-530v si pentru a doua pozitie 510v-750v sau dupa redresare un reglaj 400-1050v c.c. si un curent  de 500mA

Am preferat acest mod de reglare fiindca este foarte fiabil la aceste tensiuni si curenti mari iar protectia de supracurent este asigurata de mai multe sigurante fuzibile in plus la pornire exista un comutator ce introduce in serie cu transformatoarele un bec 230v/25w pentru limitarea curentului de incarcare a condensatoarelor

[vera]

Am inteles ca este o sursa pt. incercari (nu definitiva). Mi se pare o aberatie (de ce nu se face reglaj din V in V ??). Pt. filamente, se poate face un transformator cu "n" (n<3-4)infasurari. Pt. inalta tensiune, se face unul, alimentat printr-un variac. Se determina tensiunile/curentii necesari, dupa care se trece la executia transformatorului de retea, care v-a alimenta ampliful.

Pt. incercari propun:

1-pt. inalta tensiune, 2 trafo microunde, redresare cu priza mediana (masa trafo-bobina inalta dusa la impamantare), cu alimentare prin variac (reglaj continuu);

2-pt. filamente un trafo, de aprox. 100VA.

Cred ca este cea mai ieftina varianta pt. incercari. Ce ziceti?

Editat Iulie 27, 2015 de vera