+_Florin_+ Postat Septembrie 7, 2020 Partajează Postat Septembrie 7, 2020 Mulțumesc mult, aveți PM. Link spre comentariu
Cristian74 Postat Septembrie 9, 2020 Autor Partajează Postat Septembrie 9, 2020 (editat) Un radioreceiver CB superheterodina cu tubul PCH200 redus la cea mai simpla forma. Frecventa receptionata este in functie de cristalul de cuart. in cazul de fata canalul 22 respectiv 27,225Mhz. Schema nr.35: Editat Septembrie 9, 2020 de Cristian74 editare Link spre comentariu
Mișu Postat Februarie 28, 2021 Partajează Postat Februarie 28, 2021 mulțumesc pentru scheme! sunt binevenite Link spre comentariu
YO8RNT Postat Martie 18, 2021 Partajează Postat Martie 18, 2021 Cu referire la radioreceptorul „Carmen”, nu este nevoie de „hibridizare” prin inlocuirea finalului cu semiconductori. ECL82 functioneaza (testat de mine) chiar si la 40v. Trebuie micsorata corespunzator rezistenta din catodul pentodei pentru ca altfel negativarea este prea mare si tubul este blocat. Conform datelor de catalog, la 200v tensiune anodica negativarea necesara este de -16v, iar la Ua=100v, negativarea trebuie sa fie de -6v. In aceste conditii la 100v curentul anodic este de 26 mA, destul de important deci. Eu am testat la 90v (baterie anodica din 10 acumulatori de 9v) cu rezistenta in catod de 180-200 ohmi, iar la 40v inca mai fubtioneaza cu 47 ohmi sau fara rezistenta din catod. Tubul este energofag la filament (780 mA la 6,3v) si o idee, daca alimentati din baterii, ar fi inlocuirea lui in Carmen cu un ECC81 cu reducerea puterii de iesire sau combinatie cu EL95. In acest ultim caz ar fi necesara adaugarea unui soclu de 7 pini pe sasiu. ECC81 se comporta bine la tensiuni reduse. Link spre comentariu
YO8RNT Postat Martie 19, 2021 Partajează Postat Martie 19, 2021 (editat) Pentru functionarea „corecta” in receptorul Carmen a tubului ECL82 la tensiuni de 60-90v, trebuie modificate si polarizarile la trioda preamplificatoare a acestui tub. Blocarea totala a pentodei datorita rezistentei de 300 ohmi din catod este relativa (deoarece simultan cu scaderea curentului anodic scade si tensiunea pe aceasta rezistenta, nu va mai fi 16 v ca in regimul nominal, ci mult mai mica - evident, pozitiva, dar se va reflecta pe grila 1 ca tensiune negativa fata de catod). În cazul triodei, care are rezistente foarte mari in anod si grila, scaderea curentului anodic este prea mare, deoarece pe aceste rezistente caderea este mare. Tensiunea de audiofrecventa la iesirea triodei nu este suficienta pentru „a invinge” negativarea pentodei. Regimul pentodei (la tensiuni anodice mici) cu polarizarile originale ca pentru tensiune de 200v, este apropiat de clasa C. Se vor micsora astfel: rezistorul din anodul triodei de la 220 k la 100 k. Rezistorul din grila triodei de la 3,3 M la 1 M, iar cel din grila 1 a pentodei se va micsora de la 1 M la 150-220k. In varianta extrema, alimentare la 40v se va micsora pana la 100 k. Cea din catodul pentodei, amintita deja, la 100v tensiune de alimentare, ar trebui sa asigure o cadere de tensiune de -6v la un curent de 26 mA. Aplicand legea lui Ohm ar rezulta 230 ohmi, dar in practica se va pune 200 - 220 ohmi. La 84 - 90 v va fi de 180 ohmi (am pomenit de 84 v deoarece 10 acumulatori de 9 v nu vor avea, mai ales in sarcina, mai mult de 84v (unul singur fiind compus din 7 elemente de 1,2v). La 90-100 v tubul, chiar daca nu se simte confortabil este inca in zona liniara. Pentru 40 v trebuie optimizat mult mai mult si la polarizarile primelor doua tuburi. Se va modifica si RAA sau chiar suprima, trecandu-se pe control manual al sensibilitatii... Aceste modificari se refera la varianta 1 a acestui receptor, cu ECH81, EBF89 si ECL 82. Varianta a doua are 2 tuburi ECH81 si finalul este cu EL84. Pentru luat la „iarba verde” dintre multitudinea de casete din lemn in care a fost montat singura deosebita este cea rotunjita, numita Carmen 3, desi Carmen 3 a fost montat si in alte casete mai lungi si cu colturi drepte. Eu am vreo sase-sapte modele de caseta. In privinta sasiului exista si o varianta cu toate trei tuburile (principale) „in linie” (cea la care are tubul EM 80 la scala. (Exista si varianta cu EM84 la scala (si scala este desenata corespunzator acestui tub!). De asemenea tubul redresor EZ80 poate lipsi fiind inlocuit chiar de fabrica cu dioda BY127 sau celula cu seleniu (la unele). La varianta cu cele trei tuburi principale in linie, autotransformatorul este fixat lateral pe sasiu. Bineinteles, daca alimentati din baterii, autotransformatorul se va elimina. Eu m-am jucat cu o baterie anodica construita din 12 acumulatori de 9v si baterie de 6v la filamente. EM 80si EM 84 nu functioneaza la tensiuni reduse, dar se pot inlocui cu DM70 (dar care are 1,4v la filament). Alimentarea la tensiuni mai reduse a acestui receptor, daca alimentati tot la retea este nejustificata, deoarece este o complicatie inutila. Ea are doar valoare de experiment si scop de cercetare Pentru cine vrea sa lase receptorul cu tensiunea lui originala si nu tine la valoarea sa de colectie recomand inlocuirea autotransformatorului cu un transformator de 135 v in secundar. Dupa redresare si filtrare ar trebui sa avem 196 v, conform schemei, dependenta de tensiunea retelei si oarecum si volumul in difuzor. Totusi pentru „portabil”, cu baterie anodica (84 - 90v), recomand „Doina” (sau poate „Ciocarlia”, care este insa si mai rar), cu tuburi cu incalzire directa (1,4v) cu consum foarte mic. Au scala rotunda. Acestea (dar si „Bicaz”) sunt cele mai frumoase radio-uri romanesti („Doina” imitand de fapt „Philips Bolero”, din perioada interbelica). ”Carmen” au avantajul ca sunt mici, usor de gasit si ieftine, pentru ca au fost foarte raspandite si inca mai exista multe exemplare. Desi discutia despre acest receptor (dar deschisa de altcineva aici, acum ceva timp) pare in afara topicului, ea este de fapt cu referire la functionarea unei superheterodine la tensiuni reduse, iar folosirea unui receptor industrial pentru aceste experimente este de recomandat. Altfel trebuie sa construim singuri sasiul si sa procuram un mare numar de piese. Folosind un radio construit deja ne vom concentra pe modificarea polarizarilor si eventual pe inlocuirea tuburilor cu altele, mai eficiente la tensiuni reduse. Editat Martie 19, 2021 de YO8RNT Link spre comentariu
deo Postat Martie 17, 2022 Partajează Postat Martie 17, 2022 (editat) Am realizat si eu schema cu nr.21 cu ceva modificari si merge foarte bine. Am folosit PCF82,4 EF184,diode cu germaniu,18GV8(PCL85) in final. Rezistenta de 4,7k de la dioda la masa am inlocuit-o cu 10k pt. a avea putere mai mare de iesire.Deoarece prindea cam toate posturile la mijlocul condensatorului variabil am inseriat cu el 33p iar in paralel 4,7p.Acum prinde pe toata cursa aceleasi posturi. youtu.be/qQUXgt76D8w Editat Martie 17, 2022 de deo Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum