Diverse intrebari legate de RF

[gica70]

Sunt mai multe "cupluri" care fac detectia; cuprul cu oxidul de cupru (parca asta lucreaza si ca o celula fotovoltaica), galena cu acul de otel (mustata de pisica) si mai este un cuplu pe care l-am experimentat, e vorba de (otel) o lama de barbierit si o mina de creion (carbon).

[Gh Dorian galenistul]

Am auzit de un detector format din pilitura de cupru oxidat si pilitura de cupru, si ca ar fi fost inventat de catre un rus, dar ca nu ar fi prea sensibile .

Dar tot nu am inteles daca se poate produce pirita prin acelasi procedeu cu cel al galenei, schimband doar plumbul cu fierul .

[gica70]

Sa nu faci confuzie cu coheror-ul, acela era a lui Branly;acolo era pilitura de fier, parca.

[Gh Dorian galenistul]

Nu il incurc cu coherorul, stiu de acela, dar ma refeream daca se poate produce pirita printr-un procedeu anume in casa .

[Gh Dorian galenistul]

Eu asa am inteles de la cineva, dar nu mi-a explicat pe indelete cum .

[Gh Dorian galenistul]

Stie cineva daca chiar se poate folosi priza ca antena de receptie, intercaland un condensator de vreo 500 pf ?Am gasit aceasta metoda in multe carti vechi, iar atunci cand ele au fost tiparite inca exista reteau de curent continuu, dar printr-un condensator stiu ca trece electricitatea de la actualul curent de retea .

[validae]

În principiu ar funcționa, dar eficiența procedeului (versus potențialul pericol) este discutabil.Ar putea avea o eficiență mare acolo unde rețeaua este preponderent aeriană (pe stâlpi).

[Gh Dorian galenistul]

Dar daca depasesc o anumita valoare a condensatorului curentul alternativ de la retea nu ar trece ?

[UDAR]

Cu două observații :

1. Circuitul trebuie obligatoriu închis cu o bobină spre masă .

2. Când se propunea metoda asta nu prea erau consumatori atât de zgomotoși în RF ca astăzi . S-ar putea să colecteze mai mult zgomote această antenă.

[Gh Dorian galenistul]

Dar nu e de mirare faptul ca s-ar putea auzi, adica la lungimea firului nu mai e demult acordat la niciun post .

[UDAR]

Nu m-am referit la zgomotele colectate din ”eter” ci la cele introduse în rețea de sursele în comutație , de variatoarele cu triac , etc. Deci zgomote care ajung pe cale directă.

Iar apropo de acord , la antenele de recepție ( mai ales la UL , UM ) nu se prea pune problema acordării . Este mult mai importantă înălțimea efectivă a antenei.

Editat Iulie 31, 2015 de UDAR

[Gh Dorian galenistul]

Daca mi-as face un radio care sa receptioneze pe frecventa de 1000 de kHz as putea sa ascult vreo convorbire telegrafica ?

[cristian_draghiescu]

Pe post de antenă folosiţi obligatoriu DOAR NULUL reţelei,cuplat la circuitul acordat printr-o capacitate de 100 pF(să fie la o tensiune de cel puţin 1000 V).

Dar nu e de mirare faptul ca s-ar putea auzi, adica lalungimea firului nu mai e demult acordat la niciun post .

Orice antenă se poate "scurta" (bineînţeles, nu fizic, cielectric) ; însă invers (adică "lungi"), niciodată.Nu v-ar strica să mai parcurgeţi nişte noţiuni elementareprivind funcţionarea condensatorului într-un circuit de c.a.,am remarcat că aveţi destule lacune la acest capitol.

[Gh Dorian galenistul]

Am citit de faptul ca orice antena are o inductanta si o capacitate, iar daca intercalez o capcitate(acestea fiind in serie)conform teoriei va rezulta o capacitate mai mica .Eu ma gandeam ca pentru a o scurta la cat este necesar ar trebui sa pun o capacitate mare, insa daca as incerca,probabil, curentul alternativ ar trece .De acea am intrebat .Vroiam sa stiu daca se mai emite pe benzile de acum vreo 50 de ani( de atunci sunt cartile mele .Uitai sa mentionez ca ma refeream doar pentru telegrafie .

[gica70]

Nu cred ca ai auzi altceva decat brumul de 50Hz; riscul de electrocutare este enorm (concluzie dupa "profilul" dezvaluit). Nu inteleg de ce informatiile din cartile vechi sunt mai actuale decat cele de pe net!

Emisiunile in modulatie de amplitudine (AM) sunt din ce in ce mai greu de receptionat in zilele noastre chiar daca ai aparatura de calitate.

Editat August 1, 2015 de gica70