Diverse intrebari legate de RF

[ratza]

Vă rog frumos, păstraţi discuţiile la subiect.

[puriu]

Subiectul (intrebari legate de RF) nu prea are obiect. Ori incepatorii stiu totul, ori tineretul si-a pierdut interesul pentru RF. Ar fi pacat!

Miturile legate de campurile RF intense nu sunt gratuite. Detectia semnalelor RF poate avea loc pe diverse materiale semiconductoare (oxizi, sulfuri, etc.) ce se afla intamplator pe suprafata conductorilor in contact. Se produc astfel curenti ce fac sa "cante" cele mai ciudate obiecte. Sunt situatii exceptionale, accidentale, si nu fac obiectul radiotehnicii.

[puriu]

Un viitor galenist a intreabat mai sus daca se poate face galena in eprubeta. Se poate face sulfura de plumb sub forma de bloc buretos cu cristale extrem de mici si cu proprietati detectoare slabe. Galena este un mineral natural cu cristale crescute lent din topitura la peste 1100^o C. Cristalele sunt dopate cu cantitati foarte mici de Fe, Cu, Ag, As, etc. Este principalul minereu de plumb si, la noi, se exploata in Apuseni si in Maramures. Pentru detectoare se folosesc fragmente selectionate, cam unul din 10 - 20. Exemplarele de cea mai buna calitate provin din doua mine, niciuna in Romania. Orice colectionar de minerale are bucati mari si frumoase de galena care pot fi incercate.

Ma tem ca amatorii detectiei directe s-au descurajat din cauza dificultatilor legate de realizarea unui factor de calitate foarte mare al circuitului si a unui semnal suficient de puternic in antena de UM si UL. Receptoarele cu detectie directa in UUS pe care le-am prezentat mai sus sunt si ele greu de realizat.

Din fericire am descoperit cu ceva timp in urma o metoda de a mari oricat de mult factorul de calitate al unui circuit de intrare obisnuit in US si in UUS. Este vorba de introducerea in paralel cu circuitul oscilant a unei rezistente negative reglabile care sa compenseze rezistentele (pozitive) de pierderi ale bobinei, condensatorului, detectorului si antenei. Se poate face astfel un receptor FM cu detectie directa util pentru studiu, dar care sa poata fi luat si la plimbare.

Stiu unde am o schema simpla, o desenez si o postez.

[gica70]

E vorba de multiplicator Q?

[Gh Dorian galenistul]

Persoana in cauza(cea care nu stia cum se poate face un cristal de galena) eram eu , dar acuma am inteles, prin incercari repetate cum sa fac, cu toate ca reactia nu era chiar aceasi cu cea din descriere .Astept sa postati schema cu pricina d-le Puriu, evident este ceva inedit .

[gica70]

"Se poate face sulfura de plumb sub forma de bloc buretos cu cristale extrem de mici si cu proprietati detectoare slabe." Eu am facut asa ceva, e adevarat, cu foarte mult timp in urma dar sigur mi-amintesc ca aspectul nu era buretos atunci cand am spart eprubeta pentru a elibera PbS. Nu mai stiu cantitatile participante la reactie, un chimist ne-ar lamuri cum e cu ecuatiile astea chimice.

[puriu]

Am postat schema mai jos. Este cea mai simpla posibil. Conductorul in forma de U intors este si antena, si pamant. Are inaltimea de 30 - 60 cm si latimea de 1 - 2 cm si se conecteaza la masa si la mijlocul bobinei L. Bobina poate avea 5 - 6 spire pe dorn de 6 mm.  Condensatorul variabil poate fi si cu folie de plastic, nu neaparat cu aer. Pentru o buna acoperire a benzii FM se poate pune in paralel un condensator ceramic fix, de exemplu 15 pF pentru un variabil de 3 - 13 pF. Urmeaza detectorul cu dioda cu germaniu, galena, Shottky, etc., condensatorul de filtraj, o sarcina si iesirea de AF. Pana aici este un receptor cu detectie directa simplu.

In paralel cu circuitul de acord se afla jonctiunea baza - colector a unui tranzistor de inalta frecventa in emitorul caruia se injecteaza un curent continuu reglabil ce se distribuie intre baza si colector. Am constatat ca intre bornele baza si colector apare o conductanta negativa (la cresterea tensiunii curentul scade si reciproc) proportionala cu curentul de comanda injectat in emitor.

Pe masura ce curentul de comanda creste, rezistenta negativa compenseaza rezistenta de pierderi a circuitului oscilant, iar factorul de calitate creste. Ceva asemanator, dar pe alt principiu, se folosea la receptoarele de trafic in FI (multi-Q). La un curent de comanda limita circuitul trece intr-un regim de oscilatie cu amplitudine foarte mica. La un curent de comanda mai mare amplitudinea oscilatiei creste proportional, deoarece si pierderile in circuit cresc.

Ambele regimuri pot fi folosite la receptia semnalelor din antena. La semnale slabe se foloseste regimul fara oscilatie. Demodularea FM are loc pe flancul caracteristicii de acord. La semnale mai puternice se poate trece in regimul cu oscilatie, oscilatorul se sincronizeaza pe frecventa emitatorului, iar calitatea sunetului creste mult.

Nivelul semnalului de AF este foarte mic, receptorul nu are ammplificare in RF. Este necesar un amplificator audio pentru casti sau difuzor. Se pot receptiona, totusi, cam toate posturile FM din zona, iar in tara sunt peste 1000. Cand am facut acest receptor erau putine posturi, in banda 65 -73 MHz, dar le auzeam bine pe toate.

Se poate folosi orice tranzistor de FIF sau UIF, dar curentul de comanda poate fi diferit. Pentru comanda se poate folosi orice tensiune negativa (pentru tranzistoare NPN) mai mare de 1 V, de exemplu tensiunea de alimentare a amplificatorului de AF.

 

[walldemar]

Este un experiment interesant si cu valente instructive dar practic cu un tranzistor rf si cateva piese recuperate se poate experimenta un detector cu superreactie,cu performante mult mai bune...

[gica70]

O data ce se foloseste o sursa exterioara se anuleaza "spiritul" galenei..

[puriu]

. Desigur, spiritul nu permite. Si totusi, in istoria receptoarelor cu cristal, s-au folosit surse de polarizare pentru cristalele de pirita, carborund, siliciu, etc. S-a folosit si rezistenta negativa a cristalelor de zincita, desigur alimentate, cu care s-au facut oscilatoare, receptoare cu reactie si chiar o superheterodina elementara.

. Spiritul galenei se capata greu si se pierde usor. Cel care improvizeaza ceva si nu aude nimic, abandoneaza ideea si trece la alta etapa, in care cere sa i se dea o schema si un PCB, deoarece doreste sa faca si el un radio.

. Trebuie sa atragem tineri amatori care sa abordeze radiotehnica temeinic, de la inceput. Undele medii nu mai sunt ceea ce erau si nimeni nu se mai naste intr-o casa cu antena mare in curte. De aceea m-am gandit ca astazi sunt mai abordabile ultrascurtele.

. Schema - scoala de mai sus am postat-o tarziu si de nevoie. M-am gandit ca amatorii vor avea satisfactii imediate si vor avea cu ce studia. Vor invata astfel lucruri necesare: influenta uriasa a factorului de calitate a circuitului de intrare, comparatia intre diverse detectoare, distributia in spatiu a campului electromagnetic, etc. Cand vor sti cum sa faca, sa amplaseze si sa adapteze o antena buna si ce detector sa foloseasca, vor putea renunta la arificii si vor incerca sa faca si receptoare mai "cu spirit".

. Pe de alta parte, receptorul de mai sus seamana in functionare cu detectorul cu reactie. Este o buna pregatire pentru faza urmatoare, receptoarele cu reactie in US. Cine n-ar vrea sa auda statii din Japonia sau din SUA? Cu un astfel de receptor l-am auzit si pe Hussein,regele Iordaniei, si el radioamator (JY1).

[Gh Dorian galenistul]

Am vazut si eu o schema intr-o revista veche, Tehnium sau Start spre Univers, in care am vazut o schema asemanatoare tranzistoriata, in care la firul de antena se lega la baza si emitorul tranzistorului (bizar) tot din acest punct legandu-se si un capat al casti, aceasta fiind in serie cu o bobina .Colectorul se lega la pamant impreuna cu capatul ramas de la bobina inseriata cu casca . Daca nimeni nu a auzit despre ea, o sa incerc sa iau revista de la acea taraba si sa vad mai bine descrierile .

[gica70]

Acel tranzistor simuleaza o dioda iar revista se numea "Start spre viitor".

[puriu]

Dioda punctiforma cu germaniu poate fi inlocuita la nevoie cu o jonctiune de tranzistor cu germaniu la frecvente relativ joase. Artificiul nu este recomandabil nici macar in UM, deoarece jonctiunile au capacitati si sarcini stocate mult mai mari decat contactele punctiforme. Detectorul cu jonctiune nu functioneaza deloc in UUS, dar cel cu galena a fost folosit mai intai in microunde (Bose, Calcutta, 1895).

[Vizitator]

https://www.cv.nrao.edu/~demerson/bose/bose.html

[Gh Dorian galenistul]

Intereseaza pe cineva televizorul de productie romaneasca Olt 214B ?