Vizitator Postat Decembrie 20, 2015 Partajează Postat Decembrie 20, 2015 Da, interesant articolul, eu partea a doua nu o aveam... Am o mica remarca... din cate am vazut eu, majoritatea producatorilor fac traful de iesire pe ferite binoculare, nu pe tor. Am observat asta sistematic in transceiverele pe care le-am reparat, primarul il fac din doua tuburi de alama ce trec prin binocular. La fel e si in toate amplificatoarele CB push-pull. Ma gandesc ca o avea un rost, din moment ce nu se folosesc toruri simple, dar sincer nu stiu care e. A folosi tub pentru puteri de pana in 100W mi se pare o complicatie inutila, cu toate tensiunile acelea de filament, G2, anod, necesitatea acordului filtrului de iesire la fiecare schimbare de banda... La puteri serioase, da, merita mai mult tubul...inca... nu stiu pana cand. Am vazut BLF188 la 600 lei. Probabil vom ingropa tuburile destul de curand. Pe mine unul, ma bate tare gandul sa imi iau un tranzistor din asta si sa ma joc nitel cu el... 1,5 KW out la 5W in nu e de neglijat... Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 20, 2015 Partajează Postat Decembrie 20, 2015 (editat) https://www.rfparts.com/transformers/transformers-ferrite.html ..... cele doua tuburi trecute prin ferite sunt primarul tr.,e suficient cate un singur tub prin fiecare ferita pentru a asigura inductanta necesara.Varianta asta este cea mai buna privind transferul de putere intre primar si secundar iar largimea de banda este optima. Editat Decembrie 20, 2015 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 20, 2015 Partajează Postat Decembrie 20, 2015 (editat) Voila! Am aflat si raspunsul. Merci. PS. Costa vreo 20 de lei ferita dedicata... http://www.ebay.com/itm/Toroid-Binocular-Two-hole-Ferrite-Balum-Core-BN43-3312-Amidon-/281834701713?hash=item419ea84391:g:aTkAAOSwv0tVECTo Editat Decembrie 20, 2015 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 20, 2015 Partajează Postat Decembrie 20, 2015 Voila! Am aflat si raspunsul. Merci. PS. Costa vreo 20 de lei ferita dedicata... http://www.ebay.com/itm/Toroid-Binocular-Two-hole-Ferrite-Balum-Core-BN43-3312-Amidon-/281834701713?hash=item419ea84391:g:aTkAAOSwv0tVECTo Merci.Treaba e asa si asa...ferita binoculara nu este prea des folosita in partea finala ci mai mult intre etajele intermediare.Se pare ca tr. cu doua ferite(tuburi)este cel mai folosit din motivul principal ca nu se satureaza asa usor ca un miez comun(binocular).Trebuie tinut cont ca mai exista si componenta continua a tranzistorilor finali care mai contribuie si ea la suprasaturarea miezului;oarecum similar cu tr. de iesire din circuitul anodic,respectiv intrefierul transformatorului.Oricum de banii pe care i-as da pe un tranzistor, cumpar 6XGU81 si ma distrez de minune...pana oi apuca sa le troznesc pe toate mai curge apa pe Cibin Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 20, 2015 Partajează Postat Decembrie 20, 2015 La transceiverele industriale pe care le-am reparat, TOATE aveau etajul final pe binoculare. Doar la CB am vazut varianta cu tuburi de ferita. Am zis ca is CB-isti zgarciti... Sa distrugi un GU-81M? O poti face intr-un singur fel : topind balonul de sticla Totusi Emil, cu un LDMOS din acela nu te mai chinui sa bobinezi saptamani intregi la sursa anodica, nu te mai chinui cu trafuri de 3Kg numai pt filament, relee cu vid, variabil cu vid la anod... Sa stii ca pana la urma iesi mai ieftin cu un LDMOS decat cu un GU-81M... Link spre comentariu
mosu20 Postat Decembrie 22, 2015 Partajează Postat Decembrie 22, 2015 (editat) Eu unul ramin la parerea ca cea mai buna solutie este cea care iti este accesibila. Pina la urma fiecare alege varianta pe care o considera mai comod a fi abordata. Eu unul as incerca sa va cum mama lui peste s-ar putea folosi un GKR-500 altfel decit l-au folosit rusii in RAF-KV5. Piesele sunt enorme la ei, condensatori variabili cu placi frezate, variometre realizate din conducta de cupru de 5mm si codensatori ficsi cu aer. Este de o simplitate dezarmanta schema finalului facut de ei dar pe cit este schema de simpla pe atit este de complcata realizarea elementelor de circuit folosite de ei. Daca ati vazut statia stiti despre ce vorbesc. Apropo, statia acesta licareste tare de tot Editat Decembrie 22, 2015 de mosu20 Link spre comentariu
gauss Postat Decembrie 22, 2015 Partajează Postat Decembrie 22, 2015 Eu am vazut aceasta statie ... din pacate nu mai " licarea " , desi era inca functionala . Fusese folosita pentru legatura sol - aeronave , inainte sa se treaca la unde ultrascurte ... 118 - 136 MHz . Robusta ... chiar butucanoasa ! Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Decembrie 22, 2015 Partajează Postat Decembrie 22, 2015 Am vazut`o la Timisoara , in functiune dar cu R311 nu cu USP ca receptor de trafic. Era functionala si am refacut acordul pe o antena nou instalata impreuna cu maistrul. Nu era problema mare seara sa scrii la lumina lui GKE 500 , ajuta si anodul! Grig Link spre comentariu
mosu20 Postat Decembrie 23, 2015 Partajează Postat Decembrie 23, 2015 Fiind vorba de receptor si emitator separat nu avea prea multa importanta faptul ca se folosea un receptor mai evoluat. Pacat ca ceeace a disponibilizat armata armata romaneasca a ajuns pe mina unor bisnitari care, desi au primit moca o gramada de tehnica in loc sa o dedice celor care doresc sa faca trafic radio le tin prin debarale sau le demoleaza pentru a comercializa te miri ce. Asta ca sa nu mai vorbim de preturi!. Cert este ca Vasile Ciobanita a facut un lucru bun salvind de la demolare tone de aparatura dar din pacate Vasile nu mai este si nici aparatura salvata de el. Sa fie oarece coincidenta in faptul ca unele lucruri mor odata cu cei vor binele celor din jur? Vreau sa revin la o chestie legata de A412. Are cineva vreun A412 finctional, cu sursa de alimentare in interior? Eu unul am incercat tot ce se putea incerca dar nu scap de o urma de brum pe toate benzile daca nu dau sursa afara. Link spre comentariu
gauss Postat Decembrie 23, 2015 Partajează Postat Decembrie 23, 2015 (editat) Ati incercat ecranarea sursei ? ... fier plus cupru ... conexiuni prin condensatori de trecere de 1 nF ... stiu ca spun banalitati ... dar eu personal am mai practicat . E ceva de munca ... dar am rezolvat problemele la vremea respectiva ... P .S . - apropo de aparatura casata ... au fost si ceva EKD - uri , finali de 1 kW , preselectoare etc . De la alta entitate ... Editat Decembrie 23, 2015 de gauss Link spre comentariu
mosu20 Postat Decembrie 23, 2015 Partajează Postat Decembrie 23, 2015 Am folosit ecranare cu aluminiu de 2mm. Singura chestie care nu am facut-o a fost sa pun sursa chiar linga panoul din spate si intrerupatorul pornit-oprit tot pe panoul din spate pentru a nu a mai avea alternativ in carcasa. pina la urma, nici varianta cu sursa exterioara nu este de aruncat... Referitor la EKD, se merita daca esti proprietar de pamint si ai loc de instalare a antenelor. Deja mi se pare mult prea mult pentru a te numi radioamator. Poate doar daca vrei sa faci in ciuda propagarii Link spre comentariu
gauss Postat Decembrie 23, 2015 Partajează Postat Decembrie 23, 2015 Da ... generic m - am gandit la receptorul EKD - 5xx si preselectorul EZ - 100 ... au fost si EKD - 100 , cele cu decadice ... " finalii " au alt cod . Dar sant din aceeasi fabrica ... si au fost casati de acelasi proprietar ! Link spre comentariu
Ion_Bumbu Postat Decembrie 23, 2015 Partajează Postat Decembrie 23, 2015 EKD 300 si 500 au avut si Directiile Radio la controlul receptiei. Erau din pacate niste petarde la intermodulatii si zgomot . R 250 era mai bun la receptie . Link spre comentariu
Vizitator Postat Decembrie 26, 2015 Partajează Postat Decembrie 26, 2015 La transceiverele industriale pe care le-am reparat, TOATE aveau etajul final pe binoculare. Doar la CB am vazut varianta cu tuburi de ferita. Am zis ca is CB-isti zgarciti... Sa distrugi un GU-81M? O poti face intr-un singur fel : topind balonul de sticla Totusi Emil, cu un LDMOS din acela nu te mai chinui sa bobinezi saptamani intregi la sursa anodica, nu te mai chinui cu trafuri de 3Kg numai pt filament, relee cu vid, variabil cu vid la anod... Sa stii ca pana la urma iesi mai ieftin cu un LDMOS decat cu un GU-81M... Si la tranzistori dai de probleme;una din ele este alimentarea,care trebuie sa fie zdravana de tot daca vrei putere in antena si a doua ar fi racirea tranzistorilor,daca nu o faci cu lichid o sa ai un radiator pe masura.Daca ar fi mai ieftini... Link spre comentariu
gauss Postat Decembrie 26, 2015 Partajează Postat Decembrie 26, 2015 (editat) EKD 300 si 500 au avut si Directiile Radio la controlul receptiei. Erau din pacate niste petarde la intermodulatii si zgomot . R 250 era mai bun la receptie . Mi - ar place un EKD - 500 ... Am avut EKD - 3xx si EZ - 100 . Mie mi - au placut ( ca receptie ) . Am butonat si R-250M . Ce sa zic ... nimic . Nu vreau sa isc polemici ... Ce - mi pare rau , e ca am avut Telefunken E - 1500 , care a fost modelul de referinta pentru seria EKD , si l - am " instrainat " ... Editat Decembrie 26, 2015 de gauss Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum