Vizitator Postat Martie 14, 2015 Partajează Postat Martie 14, 2015 Eu zic sa te mai gindesti. Am tot spus ca la o clasa AB in contratimp daca la iesire avem 5A rms in sarcina, curentul "tras" din fiecare ramura de alimentare este de 2,5A, curentul la iesire fiind suma curentilor trasi din ramurile de alimentare. Tu ai spune sa inteleg ca ar trage 5A din fiecare ramura (pentru aceiasi 5A la iesire) , daca sustii ca la 7A peak in sarcina ai 7A peak prin tranzistor. Corect? Hai sa vedem exact ce si cum, filmat. Sper ca te-ai lamurit si tu. Poti simula asta inseriind in simulatorul tau, 3 ampermetre, unul pe ramura de + alimentare, unul pe ramura de - alimentare si unul cu sarcina. Daca cel serie cu sarcina va indica 5A, celelalte 2 vor arata cite 2,5A fiecare+eventualul bias+VAS+diferentiale. Succes. Link spre comentariu
Marian Postat Martie 14, 2015 Partajează Postat Martie 14, 2015 N-ai inteles nimic si nici nu vei intelege vreodata. Pentru ultima oara iti zic asa: Ampermetrul inseriat pe alimentare nu indica curentul de varf!!! Tu nu pricepi ce e ala curent de varf, si am toata convingerea ca niciodata nu vei reusi sa inveti! Si cu asta am incheiat! PS; Sharky daca vrei te rog fa un pic curat aici, poti fie sa stergi direct discutia asta legata de curentul de varf, fie sa o imparti intr-un alt topic, e pacat de evolutia topicului asta de pana acum, sa fie poluata de Leco ca si altele... Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 14, 2015 Partajează Postat Martie 14, 2015 Pai marian, nici ampermetrul de la iesire nu indica curentul de virf. Fa transformarea in curent de virf , in loc de 20V rms ai 28V peak, in loc de 5A rms la iesire ai 7A peak. 7 Amperi peak se obtin din 3,5A peak+3,5A peak, nu din 7A peak din fiecare ramura de alimentare. Curentul peak tras din alimentari ar fi 7A/2 adica 3,5A de pe fiecare rail nu 7A de pe fiecare rail. Sau la peak nu se mai pastreaza relatia curentul total este suma curentilor din alternante... Ce am vrut sa iti explic a fost simplu, fiecare tranzistor sau grup de tranzistori in paralel conduce jumatate (pe perioada lui de conductie) din curentul total debitat la iesire, la amplificator in contratimp. Filmarea ti-a aratat asta. Sau am masluit-o? Link spre comentariu
Marian Postat Martie 14, 2015 Partajează Postat Martie 14, 2015 Nu, nu are legatura ce zici tu! De ce? pentru ca esti prea limitat ca sa intelegi. Link spre comentariu
Sharky Postat Martie 14, 2015 Partajează Postat Martie 14, 2015 Daca cel serie cu sarcina va indica 5A, celelalte 2 vor arata cite 2,5A fiecare. Un simplu calcul de putere iti arata o problema. Vei vedea ca puterea trasa din ramuri e doar jumatate, insumata, si restul unde e? Puteai sa spui simplu, pt cazul tipic, beta e suficient cat ampliful sa nu clacheze. DAca vrem totul, nu ar strica un etaj in plus sau ceva cu beta mai mare. Legat de curentul de varf instantaneu, e chiar simplu, un final saturat, circuitul e asa V+ -> Re (neglijabil) -> 4ohmi -> masa. La mintea cocosului. Legat de ampermetre, tine de ABC-ul acestui domeniu ca ampermetrele masoara valoarea efectiva, iar 5*1.4 =7, dar tie nu iti masoara 5A pt ca pe cealalta alternanta ai 0. Practica nu inseamna sa ne uitam la un aparat ca la un televizor, mai trebui si sa gandim un pic. Victor, el nu face trollig, el chiar crede toate astea cu adevarat. Pana la urma e o discutie civilizata, hai mai bine sa vedem unde e adevarul, dar sa si gandim un pic, nu orbeste. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 14, 2015 Partajează Postat Martie 14, 2015 Imi cer scuze pentru confuzia din capul meu, referitor la ce am spus mai devreme, eram cu gindul la semnal dreptunghiular cind am testat mai demult. Masuratori in DC, nu in AC. Oboseala isi spune cuvintul. Sorry again. Link spre comentariu
Sharky Postat Martie 14, 2015 Partajează Postat Martie 14, 2015 Nu-i stres, omu cat traieste invata. Sa ramana intr-un post scurt si la obiect. Date initiale: 100w sinus, 4ohmi => 20Vrms, 5Arms Astea cred ca sunt incontestabile. Totodata aveam 28V peak, 7A varf instantaneu prin sarcina. Acum impartinrea pe finali. Fiecare final ia 0.7 din curentul prin sarcina, deci avem 3.5A efectiv prin final. Nu ia jumatate deoarece trebuie sa iasa calculul puterilor Ppos + P neg = P total [ ( 0.7 * 5A )^2 + ( 0.7 * 5A )^2 ] * 4ohmi = 100W Daca in loc de 0.7 ar fi 0.5, atunci P finala ar fi de 50w si ar veni Victor sa ne aresteze pt furt de energie electrica. Astia-s curenti RMS sau efectivi. Curentul e varf nu stiu sa il calculez pt ca am uitat calcului integral. Nu merge sa inmultesti cu 1.4 pt ca forma de unda nu mai e sinusoidala. Dar il putem estima simplu cu un circuit echivalent, scris mai sus: V+ -> Re (neglijabil) -> 4ohmi -> masa. In cazul real va fi ceva mai mic, dar diferenta e neglijabila pt scopul propus. Am editat postul anterior, am fost prea dur,dar si atmosfera era cam tensionata. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 14, 2015 Partajează Postat Martie 14, 2015 Exact acolo am facut confuzia sinusoidal vs dreptunghiular (in ultima perioada lucrind la dezvoltarea unui nou SMPS mai simplist cu PFC) pe care vreau sa-l fac. Am lucrat numai cu forme dreptunghiulare, si mi-a ramas mintea, acolo, parca eram vrajit sa vad numai asa ceva... Scuze inca o data pentru confuzie, ar trebui sa ma mai si odihnesc un pic... Totusi o chestie la care ma gindesc, ar fi ca la iesire avem curent alternativ, deci putem masura RMS si tranzistorii lucreaza in DC. La asta chiar nu ma bag ca ma depaseste... Ma bate gindul sa inseriez un brat de alimentare cu o rezistenta de 0,1 ohm si sa masor cu osciloscopul pe ea... Link spre comentariu
Marian Postat Martie 14, 2015 Partajează Postat Martie 14, 2015 Curentul de varf instantaneu prin sarcina este indubitabil tensiunea de varf instantanee raportata la impedanta sarcinii, curentul maxim de varf instantaneu prin finali este la volum maxim, si este chiar cel de pe sarcina. Ia sa vedem daca asa ne lamurim mai bine, ia uitati-va aici: Sunt constient de reticenta unora cat priveste simulatorul, dar cand vine vorba de demonstrat principii elementare, rezultatele sunt cu siguranta incontestabile. Printul ala este o simulare pe amplificatorul meu MP100.V3, si are ca scop ilustrarea consumului de pe fiecare ramura, am inseriat pe alimentare, pe fiecare ramura, cate un shunt de 0,01 Ohm, si am pus osciloscopul pe fiecare din ele, canalul A este cu linia rosie de pe ecran si urmareste curentul consumat de pe ramura pozitiva ( cea cu plus ), iar canalul B este cel cu linia albastra de pe ecran si monitorizeaza ramura negativa ( cea cu minus ). Am setat marker-ul 1 ( cel bleu ) pe varful de consum de la ramura pozitiva, iar marker-ul 2 ( galben ) pe varful de consum de pe ramura negativa, valorile sunt 72,301mV la canalul A si 72,302mV la canalul B, adica un varf instantaneu de 7,2A de pe fiecare ramura. Acuma, uitati-va cum se sincronizeaza consumul in ritm cu sinusoida care trebuie sa fie reprodusa la iesire, este cat se poate de normal sa fie asa, practic forma aia de unda reproduce fidel sinusoida de pe sarcina. Se vede insa destul de clar faptul ca atunci cand o ramura conduce cei 7A, curentul prin cealalta este 0 ( sau oricum aproape de 0 ), si este iarasi normal sa fie asa, pentru ca fiecare varf este reprodus numai si numai de catre tranzistorul de pe ramura respectiva, cand acesta este apriape de saturatie, tranzistorul de pe ramura opusa este deja complet blocat pentru ca este comandat cu tensiune inversa celei necesare activarii sale. Asta este principiul elementar de functionare al unui etaj de putere in clasa B, adica in contratimp ( push-pull ), cand unul conduce maxim, celalalt este complet blocat, si amplificatorul in aceasta clasa, la nivel maxim de volum este in clasa B, deci sarcina este dusa pe rand de catre cei 2 finali catre ramurile de alimentare, nu contribuie amandoi cu curent in sarcina, ci doar unul pe rand, unul "impinge" curent in sarcina, iar dupa el celalalt "trage" curent din sarcina, dar fiecare conduce pe rand acelasi varf maxim instantaneu, imaginea de mai sus ilustreaza asta foarte clar, si poate fi reprodusa practic foarte usor cu un osciloscop cu 2 canale si 2 rezistente de putere, de valori ohmice mici inseriate pe ramuri. Singura portiune in care ambii tranzistori contribuie simultan la curentul prin sarcina este zona de clasa A creeata de bias, zona in care ambii finali sunt deschisi in acelasi timp, ca asta constituie clasa A in amplificatoare, un bias mare deliberat, bias care mentine ambii tranzistori simultan si permanent deschisi pe intreaga cursa a semnalului de la iesire, nu mai exista o zona de trecere din A in B si deci etajul final respectiv este mult mai liniar decat cel clasic AB. Inchei aici considerand ca s-a spus tot ce se putea spune la acest subiect, nu trebuie decat un pic de imaginatie pentru a intelege ce si cum. Astfel incat ma retrag din acest subiect. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 14, 2015 Partajează Postat Martie 14, 2015 Am sa fac practic acest test, dar intii sa definitivez acel amplif. Voi folosi o rezistenta de 0.1 ohm, sau 1 ohm, sa vad ce am la wattaj. Link spre comentariu
elektronu85 Postat Martie 15, 2015 Partajează Postat Martie 15, 2015 Totusi o chestie la care ma gindesc, ar fi ca la iesire avem curent alternativ, deci putem masura RMS si tranzistorii lucreaza in DC. La asta chiar nu ma bag ca ma depaseste... Eu zic dupa mintea mea ca explicatia e simpla, e data chiar de insasi principiul clasei B (in CONTRATIMP). Tranzistorii lucreaza in DC, dar ei sunt comandati in AC, adica sunt fortati sa lucreze conform cu sinusoida aplicata la intrare, adica si mai detaliat, atunci cand sinusoida din baza e pe frontul pozitiv se va deschide trz NPN iar prin el va trece curent CONTINUU de pe bratul pozitiv al alimentarii spre sarcina iar tranzistorul PNP va fi blocat (vorba lui Marian, asta e lege!) si invers atunci cand la intrare se aplica frontul negativ al sinusoidei tranzistorul NPN va fi blocat iar prin tranzistorul PNP va circula curent CONTINUU dinspre sarcina spre bratul negativ al alimentarii. De aceea putem masura curent alternativ pe sarcina si totusi tranzistorii lucreaza in curent continuu, practic forma de unda a curentului de la iesire nu face decat sa urmareasca forma de unda a curentului de la intrare (bineinteles la modul pur teoretic IDEAL). Asta e doar umilul meu rationament, daca gresesc corectati-ma va rog. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 16, 2015 Partajează Postat Martie 16, 2015 Este foarte corect. Asta este principiul contratimp sau push pull. Astazi sper sa reusesc sa fac testul spus mai sus. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum