hpavictor Postat Iulie 22, 2015 Partajează Postat Iulie 22, 2015 De fapt eu mă gândeam la o oglindă de curent ceva mai complicată ... Link spre comentariu
Marian Postat Iulie 22, 2015 Partajează Postat Iulie 22, 2015 Desigur, eu doar incercam sa explic de ce schema asa cum este ( cel putin intrarea ) este totusi functionala, chiar daca nu foarte precisa. Link spre comentariu
sk24bpo Postat Iulie 22, 2015 Partajează Postat Iulie 22, 2015 Asa cum este acum schema devine instabila in practica. Plasa asta mi-am luat-o si eu acum vreo 5 ani de zile cand am pus boticul la schemele lui Randy Sloane. Se pot stabiliza lucrurile dar mai este necesar un circuit suplimentar cu complicatiile de riguare. In cazul amplificatoarelor simetrice daca sunt bine cantarite nu simti lipsa oglinzilor de curent. Curentii din cele doua ramuri ale diferentialului se stabilizeaza singuri, se auto balanseaza. Deasemenea nici dublarii curentului de la oglinda de curent nu trebuie sa-i duci dorul. In configuratia simetrica , compensarea fiind dubla, pe cele doua ramuri, permite injumatatirea sa pe fiecare ramura, efectul final fiind acelasi cu dublarea curentului dat de oglinda de curent de la amplificatoarele cvasi complementare. Mai ramane rejectia oglinzii foarte buna, dar si aici e simplu de rezolvat lipsa ei. Etajul de intrare poate beneficia foarte usor de o tensiune stabilizata. Simularile nu tin locul practicii. Nu te poti baza exclusiv pe ele. Ele reprezinta doar o scula foarte utila in mana unui om priceput. Un ciocan poate bate cuie dar te poate si lovi peste degete cand nu te pricepi. Link spre comentariu
hpavictor Postat Iulie 22, 2015 Partajează Postat Iulie 22, 2015 Pe mine tot nu m-ați convins , până la urmă oglinda de curent este o simplă sarcină pentru diferențial și atât . Desigur , până nu mă lămuresc singur nu pot să continui discuțiile despre oportunitatea folosirii oglinzilor de curent in amplificatoarele cu structură simetrică . Link spre comentariu
Marian Postat Iulie 22, 2015 Partajează Postat Iulie 22, 2015 Oglinda de curent la LTP are un beneficiu substantial care inca nu a fost luat in calcul din cate vad. Link spre comentariu
UNIX Postat Iulie 22, 2015 Partajează Postat Iulie 22, 2015 Si care este acesta ? Link spre comentariu
Kreator Postat Iulie 23, 2015 Autor Partajează Postat Iulie 23, 2015 Ok! am inteles ca oglinzile de curent in diferentiale nu sunt o solutie. Etajul VAS este proiectat OK? Link spre comentariu
Marian Postat Iulie 23, 2015 Partajează Postat Iulie 23, 2015 http://www.elforum.info/topic/101218-intrebare-despre-diferentiale/?p=1210706 Am pus link in caz ca n-ai citit, citeste acum sa te lamuresti ca de fapt asa cum am zis acolo, oglinda ta este totusi functionala, si cu ceva optimizari poate fi si mai buna, deci oglinzile de curent sunt o solutie daca sunt implementate corect, si aduc un beneficiu substantial, mai cu seama in prezenta unui VAS darlington. Link spre comentariu
UNIX Postat Iulie 23, 2015 Partajează Postat Iulie 23, 2015 Marian nu ne spui si noua beneficiul substantial ? Ne tii pe jar ? Link spre comentariu
Marian Postat Iulie 23, 2015 Partajează Postat Iulie 23, 2015 Nu e vorba de tinut pe jar, ca nu-i absolut nici un secret, oglinda de curent mareste substantial contributia diferentialului la bucla deschisa globala a amplificatorului, mai ales la VAS darlington unde impedanta de intrare a acestuia este evident mai mare. Link spre comentariu
sk24bpo Postat Iulie 23, 2015 Partajează Postat Iulie 23, 2015 Ok! am inteles ca oglinzile de curent in diferentiale nu sunt o solutie. Etajul VAS este proiectat OK? Ba sunt o solutie dar in cazul variantei simetrice te complici inutil atata vreme cat poti obtine performante foarte bune si fara ele. La SARA am ajuns pe masurate la un THD=0,0003% (THD+N era mai mare dar ala-i zgomot) si n-am oglinzi de curent. Pur si simplu catsigi putin din ele in cazul amplificatoarelor simetrice si cum e neaparata nevoie sa te complici ca sa le faci sa mearga corect , mai toata lumea prefera sa le excluda. Daca aveai o topologie cvasicomplementara atunci deveneau importante. Da Marian, stim lucrul asta, impedanta mare a oglinzii care este sarcina raportata la rezistorii din emitoare da un castig mai mare pe etajul de intrare dar depinde mult daca doresti asa ceva. In general se evita sa ai multe etaje cu castig mare, mai ales etajele limitrofe, de la intrare si de la iesire. Culeg paraziti si dau oscilatii. Pentru stabilitate si o functionare rock-solid , se concentreaza castigul pe cat posibil in VAS , mai ales ca acesta se afla in cele mai multe cazuri sub compensarea Miller. Castig se poate stoarce si din etajul de iesire dar nu risca nimeni sa faca asa ceva...poate doar in simulatoare Daca tii mortis sa duci castigul la valori astronomice se poate implementa inca un etaj amplificator, adica in loc de 2 +etajul de iesire se pot face 3+etajul de iesire. Prin anii '70-'80 japonezii exact asta experimentau. Cum sunau acele amplificatoare cunoastem cu totii. In timpul tranzientilor de racordare de la un tranzistor final la altul in prima faza la prima trecere reactia negativa e prinsa pe picior gresit dar de la a-2-a trecere "invata" treaba si corecteaza aceasta problema. Va lucra , hai sa-i zicem in avans. Asta cu semnalele statice care nu se schimba. Cum muzica numai semnale statice nu are, reactia negativa ramane mai mereu usor in urma evenimentelor. In acele momente de timp foarte rapide amplificatorul lucreaza pe baza castigului in bucla deschisa, pe liniaritatea sa nativa. Asta este un motiv pentru care a putea liniariza castigul in bucla deschisa se liniarizeaza componentele active si etajele locale prin diverse alte bucle de reactie mai rapida. Se prefera niste distorsiuni un pic mai mari dar cu o functionare a amplificatorului mai "blanda" cu tranzientii. Mai toate amplificatoarele noi, hi-end , se bazeaza pe stilul asta de proiectare. Daca nu ma insel Nelson Pass a fost printre primii care a sesizat lucrurile astea. Multa lume cunoaste cat de bine suna Zen-urile lui simple fata de Blameless-urile lui Douglas Self care zgarie urechile auditorului. Una dintre tehnicile de a mai ameliora problema descrisa mai sus a amplificatoarelor cu castigul foarte mare si neliniar in bucla deschisa este limitarea puternica a benzii de lucru astfel incat semnalul sa nu contina tranzienti prea rapizi. Combinatia castig foarte mare cu banda larga de lucru este "toxica" pentru ureche, drujba curata. M-am ars si eu cu scheme de genul asta iar cand imi povesteau "batranii" ca nu e bine nu-i luam in seama. tin minte si acum cand Tvicol vorbea degeaba pentru ca n-aveam urechi sa aud. Roender in amplificatorul sau a impins lucrurile si mai departe, a intretesut etajul de intrare cu VAS-ul in asa fel incat sa rezulte un singur etaj cu castig. Chiar si Victor in PSA-150 are o intretesere intre cele doua etaje.... In poza v-am pus "zarzavatul" lui Randy Slone, plin de castig in bucla deschisa dar nefunctional. Schemele didactice sunt una, realitatea este alta... Link spre comentariu
franzm Postat Iulie 23, 2015 Partajează Postat Iulie 23, 2015 Principiul LFA (low feedback amplifier) cu semiconductoare l-am mostenit de la Otala. Link spre comentariu
sk24bpo Postat Iulie 23, 2015 Partajează Postat Iulie 23, 2015 Matti totusi n-a renuntat la moda vremii de a folosi 3 etaje de amplificare. Ma rog, scuze ca am deviat de la subiect... Link spre comentariu
franzm Postat Iulie 27, 2015 Partajează Postat Iulie 27, 2015 De fapt eu mă gândeam la o oglindă de curent ceva mai complicată ... Se poate si fara oglinda de curent sofisticata. Link spre comentariu
hpavictor Postat August 1, 2015 Partajează Postat August 1, 2015 Am gasit mai demult pe net un exemplu asemanator ... sper sa inteleaga toti userii ca este vorba de o schema a unui amplificator in clasa G . Clasa G oare vine de la Gräfenberg :) ? Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum