Sursa Forward pentru inlocuirea acumulatorilor la masinile de gaurit cordless

[XAN77]

Am pus și am ajustat diverse baze de timp. Trasa este perfect dreapta.

 

 

așa se manifestă instabilitatea la care fac referire. secundarul principal:

https://www.youtube.com/watch?v=fDlz44_brh4

 

Editat August 17, 2018 de x_dadu

[iop95]

Pe cond din pinul 3 adaugati unul de 1nF.

[XAN77]

Am pus. La fel.

 

L.e. am mai bibilit la osciloscop să-mi aleg parametrii afișați și nustiu cum dar acum semnalul in sarcina mi-l arata cum trebuie, netremurat. Țiuitul când are doar sarcina de pe placa, rezistorul de 300 ohmi, este real .

Editat August 17, 2018 de x_dadu

[maxente]

Vezi la osciloscop sa nu ai trigger-u pe cel de al doilea canal, care, probabil, mai e si oprit.

[XAN77]

Era setat bine trigeru pe canalul 1. Când nu are sarcina umplerea e așa de mică că nici nu am dreptunghiular, sunt niste ciocuri.

[Marian]

Problema este de la reglajul "level", cele 2 poze arata asta in mod foarte evident.

In marginea din dreapta a imaginii langa valorile de la masuratori, ai sageata aceea galbena orizontala, directia varfului ei iti arata pe ce anume se sincronizeaza forma de unda.

In cazul tau este "ridicata" peste nivelul palierelor formei de unda, deci osciloscopul va incerca sa se sincronizeze pe varfurile de la oscilatiile parazite, ceea ce in mod normal face afisarea formei de unda instabila/desincronizata.

Regleaza din butonul de pe panou din dreapta numit "level" si coboara sageata pana in directia formei de unda ( de la palier pana la linia de zero din centru, ori mai simplu, doar apasa pe acel buton, sincronizarea se va reseta automat, si imagina se va stabiliza negresit.

[XAN77]

Acum am observat și eu în poze. Am mai dat ulterior cred un Auto și probabil atunci la resetat. Cand lucrez cu tensiuni mai mari reglez  manual pentru vertical sa fiu sigur, nu prea  dau  Auto. Nu stiu cum a ajuns levelu de triger așa sus, la ăla umblu mai rar, ma rog, la osciloscop in general umblu mai rar.

Acum rămâne instabilă fara sarcina, dar e aproape irelevant, atâta timp cât nu face poc.

[Marian]

Te uiti de fiecare data atent la sincronizare si reglezi cand este cazul.

Toate reglajele de pe panoul sunt puse acolo sa fie folosite, NU ignorate.

 

Ce spune Sesebe se numeste compensare de panta, cea mai simpla forma consta intr-o rezistenta conectata intre pinul 4 ( oscilatorul ) si pinul 3 ( intrarea de curent ). Zgomotul ce se aude sunt intr-adevar subarmonici care se vad doar pe o baza de timp mai mare ( cel mai probabil de ordinul mS ), te asiguri ca ai dezactivat canalul 2, apoi apesi pe "aquire" si setezi de acolo maximul de memorie ( 40k ), apoi dai pe o baza de timp progresiv mai mare pentru "comprima" in imagine cat mai multe pulsuri, la un moment dat o sa vezi un semnal de frecventa mica ( in spectrul audio ) suprapus peste semnalul de comutatie, ala este sursa agomotului pe care il auzi. 

 

Nu cred ca problema este lipsa compensarii de panta, pana la urma asa cum arata si documentul citat de Dl Miticamy, asta se intampla la umplere mai mare, atipica forw cu 1 clasic ( adica acolo unde de regula umplerea este sub 50% ). 

 

Ai zis ca acel zgomot se aude doar in gol ( cu sarcina minima de pe placa ), mie mi se pare absolut normal comportamentul.

Ai o inductanta foarte mica ( valoric vorbind ) deci o variatie mare de curent prin ea, ceea ce inseamna ca ccm-ul intra destul de sus.

Asta inseamna ca la sarcina minima de pe placa umplerea este extrem de mica, este normal sa ai probleme si n-ai sa rezolvi asta cu nici o compensare, rezolvarea este adaptarea sarcinii minime de pe placa la cerintele schemei. Reducand acea rezistenta de pe placa vei mari sarcina minima, si vei rezolva si zgomotul in gol garantat.

Si aici nu vorbesc numai din teorie ci si din experienta practica...

Editat August 17, 2018 de Marian

[XAN77]

Spui că inductanța este foarte mică. Sper că nu am greșit calculul ei dar mie atât mi-a dat 80 uH, cu variație de curent 2,5 A raportat la curentul nominal de ieșire de 10 A.

[Marian]

Cand am zis "mica" m-am referit la valoarea din schema de pe prima pagina, mi-au scapat cei 80uH ai tai.

Oricum 14V cu 330R ai 42mA, mult sub cei 1,25A necesari atingerii CCM in cazul tau.

Rezultatul este umplere foarte mica ( tu insuti ai confirmat-o ), si deci regim instabil.

Incearca sa maresti sarcina reducand valoarea R de pe placa pana cand zgomotul in gol dispare, daca se intampla la un curent prea mare atunci renunta, oricum zgomotul este irelevant in aplicatia de fata. 

[Vizitator]

On 8/15/2018 at 11:36 AM, miticamy said:

De multe ori ma gandesc de ce nu faceti singuri niste masuratori pt ca de fapt nimeni nu stie ce miez ati cumparat si de unde. Un banal IR2153 cu semireglabil pe frecventa sa poti modifica intre 20 si 100khz. Traful de curent se executa in 10 min sau se poate pune o rezist mica in drena MOS-ului de jos. Se bobineaza doar primarul trafului si se si se conecteaza intai folosind frecventa maxima. Curentul trebuie sa fie triunghiular si de cel mult sute mA. Se coboara frecventa si se urmareste cand intra in saturatie. Apoi se foloseste frecv de lucru aleasa si se lasa o ora pt a vedea incalzirea. Se fac testele cu 3 valori rezultate din diverse formule in care ne incurcam noi. Se are in vedere ca si infasurarile vor incalzi miezul, deci se va alege o temperatura ceva mai mica.

Uite un EI33 la care am coborat frecventa pana la T=35uS ca sa apara saturatia la 210V (max cat da traful meu separator). Apoi am coborat la 170V sa se vada iesirea din saturatie.

La 210V (deja intrat in saturatie) l-am lasat 2 ore si puteam tine mana strans pe miez, probabil in jur de 55 grd. Am vrut sa vad incalzirea la 100kHz dar fiind tensiunea mica miezul nu cred ca trecea de 30 grd. Poate il pun direct pe retea cand am timp.

Ca sa pot creste curentul la 100kHz l-am alimentat pe jumatate primar. Tot la 210V curentul ajunge cam la 150mA varf si dupa o ora de funct. pot tine mana pe miez cam 5 sec. In primul caz avem 40 spire x 100mA, in al doilea 20 spire x 150mA dar la aproape 100kHz incalzirea este mai puternica.

 

[XAN77]

În sursele de calculator nu cred că e vreun EI33 cu primar sub 35 spire, cred că toate sunt cu 38-40 spire. S-ar putea face un calcul invers ca să vedem cu ce B a fost proiectat, dar fiind sursă cu răcire activă se putea avea în vedere marje largi pentru B și densitatea de curent pe conductori. Am văzut că nici la diametrele și numărul sârmelor, raportat la amperii declarați, nu e chiar în regulă. Dar răcirea activă face diferența.

[Vizitator]

Cum traduci ce am scris eu:

CITAT:      

Ca sa pot creste curentul la 100kHz l-am alimentat pe jumatate primar. Tot la 210V curentul ajunge cam la 150mA varf si dupa o ora de funct. pot tine mana pe miez cam 5 sec. In primul caz avem 40 spire x 100mA, in al doilea 20 spire x 150mA dar la aproape 100kHz incalzirea este mai puternica.

  

[XAN77]

nu știu, nu cred că înțeleg ce vreți să spuneți

[Vizitator]

Toate primarele ATX vazute de mine (sute...) au primarul din 2 sectiuni aprox egale. Daca inductanta a fost prea mare cu 40 spire la 30khz am ajuns la intrarea in saturatie dar la 100khz curentul era de 3 ori mai mic miezul sigur ar fi fost rece. Asa ca am alimentat doar o sectiune a primarului (nr de spire la jumatate inseamna inductanta de 4 ori mai mica) si pe aceste aprox 20 spire curentul de magnetizare era suficient ca sa ma apropii de inductia din primul exemplu. Asa am dovedit cu aproximatie ca la cresterea frecventei miezul se incalzeste mai mult ceea ce arata si producatorii in DS-ul miezurilor.