Sursa Forward pentru inlocuirea acumulatorilor la masinile de gaurit cordless

[XAN77]

Acum 18 ore, Marian a spus:

S-a specificat o retea minima de 150V, deci iau in calcul o tensiune minima pe traf de hai sa zicem 205V ( asa la plesneala, nu stau sa calculez cu exactitate ).

ETD34 are 97,1mm^2, si inteleg ca B ar fi fost ales la 0,25T.

( 205*7,9 )/( 0,25*97,1 )=66,7 spire => 67 spire.

Raportul de transformare ar fi 205/41, adica 5.

Secundarul ar fi 67/5=13,4 => 14 spire, din care rezulta ca primarul va trebui sa aiba 14*5=70 spire.

 

La tensiunea de alimentare maxima ( sa zicem un 340V in gol ), pulsurile in secundar ar fi de 68V.

Umplerea ar fi de cam 26,5%, deci Ton ar fi cam 4,64uS...

 

 

Cred că nu trebuia calculat la plesneală. Din cate vad eu cred că s-a ignorat căderea pe condensatorul de filtraj. Pe schema scrie 18V 10A. La acel consum pe un C de 100uF căderea e imensa și din câte știu secundarul trebuie calculat ținând cont de minima din primar cu toate căderile. Ignorăm tranzistorii dar filtrajul nu ar trebui.

Deci cred că funcționarea la 150 V de la rețea e doar teoretica.

[Marian]

Analiza mea era una pur exemplificativa, nu pentru a justifica alegerile din schema, tocmai de aia nici n-am calculat caderile din primar.

Riplul pe filtrare este destul de mare si la retea maxima, inductanta serie este destul de mica pentru o sursa forw ceea ce duce la o variatie de curent destul de mare ( greu de crezut ca ar fi tolerabila pe termen lung pentru un miez atat de slab cum este T68-26 ), ccm-ul intervine destul de sus... 

In fine, nu e treaba mea sa judec, ci doar sa exemplific pentru ca ai intrebat cum s-a ajuns la cele 70 de spire, am aratat ca se poate.

[Vizitator]

CITAT:     - Bsat se alege conform graficului din documentația miezului pentru sursele asimetrice (1TF, 2TF) și 2*Bsat la sursele cu folosirea simetrică a trafului (HB, FB). În fond este logic, trebuie să se vadă undeva și în formulă folosirea la capacitate maximă a miezului

 

Gresit!  delta B si 2delta B nu are legatura cu Bsat.

Eu nu prea o sa mai scriu pe forum dar am sa caut ceva documentatie in care sa fie explicat mai clar ce este cu delta B. De fapt @UDAR a scris acum 3-4 ani despre asta intrun comentariu dar cine sa gaseasca asa ceva. SMILEX a dat exemplu cu calculul tinand cont de saturatie care este suficient la frecvente mici dar care nu se mai aplica cand creste frecventa. Am ceva de cautat, uite doar o parte din documentatie:

 

 

REVIN: de la primul document am vazut o noua formula de calcul, deci a patra vazuta de mine pana acum. 25% din Bmax la 100kHz!!!

 

 

LE: fiecare document aduce ceva nou. Aici (AN1621 de la ST) gasesti metoda nementionata de SMILEX:

 

Editat August 14, 2018 de Vizitator

[iop95]

In toate calculele este vorba de variatia inductiei (delta B), data de variatia fluxului. La inductie constanta nu se intampla nimic... totul e stationar, fara transfer de energie intr-un traf.

Daca nu exista inversarea sensului tensiunii aplicate, nici inductia nu-si schimba semnul, respectiv miezul lucreaza in primul cadran, cu variatie de la Bmin (care de regula e 0) la un Bmax.

Delta B = Bmax - Bmin; daca Bmin=0, atunci Delta B= Bmax; daca se alege Bmax = Bsat, atunci Delta B= Bsat; asta se intampla la convertoarele forward.

In cazul convertoarelor care permit inversarea tensiunii aplicate (bridge, resonant, PP), se obtine si inversarea inductiei, respectiv o excursie a acesteia din cadranul 1 in 3 si inapoi, de la Bmax la Bmin.

Daca alegem Bmax = modul (Bmin) = Bsat, se obtine Delta B = Bmax - Bmin = Bsat - (-Bsat) = 2*Bsat; se vede ca miezul este folosit mult mai eficient in acest caz, fiind capabil de o putere dubla fata de primul caz.

[Vizitator]

Cu tot respectul fata de calitatea majoritatii postarilor, ce legatura este intre postarea anterioara si nedumerirea colegului fata de cum se calculeaza nr. de spire al primarului?

[iop95]

Postarea se referea la afirmatia dvs. " Gresit!  delta B si 2delta B nu are legatura cu Bsat."  si cred ca are legatura cu calculul numarului de spire... cel putin din perspectiva lamuririi valorii delta B (sau B cum apare eronat in majoritatea formulelor).

 

 

 

[Vizitator]

Imi pare rau ca tot aduc aminte de starea mea de sanatate, dar e un fapt care influenteaza participarea mea mai activa. Efectiv nu pot sta mult pe scaun si in plus mi-am propus sa mai fac niste masuratori ajutatoare.

Asa ca nu pot scrie aici, cel mult pot sa-ti dau telefonul pe MP sa argumentez. Totusi cred ca este destul de clar din printurile puse ca sunt 2 metode total diferite de calcul al nr de spire, una cea amintita de SMILEX si cea ce nici nu aminteste de saturatie ci doar de pierderile in miez datorate inductiei.

[iop95]

Ambele inglobeaza aceeasi relatie, mai mult sau mai putin direct.

Relatia cu AP este una empirica.

 

[XAN77]

Cert este că la calculul trafului pentru 1TF se ia în calcul deltaB (care are o excursie de la 0 la +) iar pentru calculul unei semipunți, pentru același traf, se folosește în formulă 2*deltaB (care are o excursie de la - la +).

Sau ... nu e chiar cert...

Editat August 14, 2018 de x_dadu

[Vizitator]

Pai ne ametesc notatiile pt B. Vezi ce a scris @IOP mai sus:

 

. cel putin din perspectiva lamuririi valorii delta B (sau B cum apare eronat in majoritatea formulelor).

 

Uite si alta notatie,  Bac...

Editat August 14, 2018 de Vizitator

[Marian]

5 hours ago, miticamy said:

Efectiv nu pot sta mult pe scaun

Din motivul asta mi-am luat un laptop, suficient ca stau pe scaun in atelier la biroul de lucru lipind ore in sir, macar munca pe calculator sa o fac mai relaxat.

 

4 hours ago, x_dadu said:

Cert este că la calculul trafului pentru 1TF se ia în calcul deltaB (care are o excursie de la 0 la +) iar pentru calculul unei semipunți, pentru același traf, se folosește în formulă 2*deltaB (care are o excursie de la - la +).

Nu prea e cert.

S-a mai discutat asta, Smilex in primul rand a explicat-o prin niste topicuri mai vechi, am mai spus-o si eu. 

Ideea cu 2xB la semipunte este falsa, este o eroare de perceptie.

La forward variatia de inductie pleaca de la 0 ( presupunand un reset optim ) la o valoare anume, un +xT, si revine la 0.

La semipunte variatia de inductie este de la 0 catre un +xT -> 0 -> -xT -> 0 -> +xT...

De fapt probabil semnul polaritatii este impropriu, pentru ca miezul nu stie de polaritate, dar l-am pus ca sa se inteleaga un principiu.

Deci la semipunte fiecare semialternanta duce inductia in miez de la punctul "neutru" de reset daca pot sa spun asa la o anumita valoare.

Diferenta este ca la semipunte transferul de energie in secundar este mai eficient pentru ca se recupereaza si folosesc ambele semialternante.

 

La un moment dat am sa testez asta practic pe o semipunte ATX, voi bobina pe un EI33 doar primarul, aceleasi conditii de lucru, acelasi miez, doar numarul de spire va fi calculat intai pentru 0,2T si apoi pentru 0,4T, alimentez si masor temperatura miezului dupa 30 de minute de functionare cu umplere maxima, fara secundar si fara ventilatie, in ambele variante.

Editat August 14, 2018 de Marian

[XAN77]

Ar trebui ca la 0,4T să aibe aceeași temperatură miezul ca un forward 1T cu umplere maxim 0,5, la aceeași putere, pe același miez.

Dacă doar compari pe semipunte cu 0,2 și 0,4T e posibil să fie o mică diferență de grade dar, dacă nu e notabilă nu înseamnă că varianta 2B nu e viabilă. Dar experimentul ar fi util.

[iop95]

Semnul polaritatii este real si foarte important.

Fluxul magnetic este un vector, respectiv si inductia magnetica.

La operarea simetrica in ambele cadrane (1 si 3) variatia inductie este 2*Bx, excursie dubla, transfer dublu de putere.

https://en.wikipedia.org/wiki/Magnetic_flux

https://en.wikipedia.org/wiki/Magnetic_hysteresis

 

[Marian]

^Vom vedea daca este asa D-le @iop95 

 

 

[Vizitator]