Sursa Forward pentru inlocuirea acumulatorilor la masinile de gaurit cordless

[nel65]

Varianta de cablaj pe care o folosesc eu ,in sprint 5.

[pop_ady44]

Sa nu va induca in eroare cea ce a postat Geomar , pentru ca acolo sunt 2 secundare.

Unu din secundare  are in sarcina doar o pornire intarzaiata,  a sarcini sursei, pentru a evita solicitarea brusca a sursei .

Si mai este un releu si pe intrarea de 220  care cupleaza decupleaza sursa la intervalul dorit prin intermediul altor circuite care sunt alimentate din alta sursa clasica (traf ).

Scuze off topicul dar eu credeam ca este necesar aceasta precizare, pentru ca se observa ca sunt cateva piese acolo, care pe sursa clasica nu sunt.  

Editat Octombrie 8, 2015 de pop_ady44

[CIBY2]

Asta am observant, numai ca daca te uiti la optocuplor, o sa-ti dai seama despre ce am spus mai sus.

In cablajul postat @nel65 se observa foarte clar linia de separare a celor doua parti ale schemei.

@nel65, imi place cum l-ai gandit, dar tu nu folosesti functia "Zone" pentru forme neregulate? Am vazut ca le faci din linii trase una peste alta!

[nel65]

ba da ,dar la rectificari si modificari mai dau si cu linii mai multe 

[radu2000v]

Ciby, am demontat 3 surse ATX de unde am luat acelasi tor alb+galben cu dimensiunile Dext=24,5 Dint=14 Latime=9,8mm.

Tu ai alte dimensiuni in fisier Dext=17,5, Dint=9,4 si Latime=6,35.

In fisier tu ai o sectiune 24,2mm.

Nu stiu cum ai calculat, sectiunea=(Dext-Dint)xLatime ?

Daca am facut o bobina "de test" pe unul din torurile mele am obtinut ~38uH.

Sa reduc numarul de spire ptr. a obtine 24-25uH ?

Editat Octombrie 8, 2015 de radu2000v

[CIBY2]

Incearca asa prima data. O sa ai riplu mai mic la iesire, ceea ce este bine.

calcul bobina iesire forward.rar

[CIBY2]

Bai frate, sa modific nu mi-a permis, dar fisierul la incarcat!

Este vorba despre un programel pentru calculul bobinei de iesire din sursele forward. Are si o baza de date cu miezurile uzuale din care isi ia datele referitoare la miezul disponibil.

Din pacate nu stie sa spuna si care miez se potriveste bobinei calculate, asa ca va trebui sa aproximati dupa ureche. Dupa ce ati introdus codul miezului, va spune nr. de spire si daca inductia se incadreaza in cei 500mT admisi.

 

Vad ca nu permite descarcarea fisierului asa ca il mai pun o data

 

calcul bobina iesire forward.rar

Editat Octombrie 8, 2015 de CIBY2

[pop_ady44]

Care din urmatori tranzistori ar fi pretabili in sursa asta ;

SSH7N90A

K 793 La asta am gasit vagi informatii

2SK1082

20N60C

SSS 7N60B

K3562

P7NC80

[CIBY2]

Primele 3 si ultimul.

Cel mai OK ar fi primul, are timpi de comutatie scurti si puterea disipata mare. Asta inseamna temperatura mai mica a radiatorului.

[pop_ady44]

chiar daca are rds on asa de mare?1.8 ohmi

Editat Octombrie 13, 2015 de pop_ady44

[CIBY2]

Fa niste socoteli, care este disipatia pe RDSon la puterea care te intereseaza, sa spunem 250W.

Iti spun eu, in jur de 2,35W, iar in cazul in care RDSon ar fi de 1,4 ohmi, o valoare bunicica pentru MOS de 900 V si 7A, aceasta ar fi undeva peste 1,8W. Ce conteaza cel mai mult in ce priveste disipatia finalului, sunt tranzitiile intre blocat si saturat, cand RDS variaza de la infinit la 1,8 ohmi, iar tensiunea in drena de la 300 la aproape 0V (sau cat este tensiunea pe RDSon la curentul de impuls prin dispozitiv la puterea aleasa) intr-o perioada oarecare de timp (de ordinul zecilor sau sutelor de nanosecunde). Energia disipata in timpul acestor tranzitii o gasesti in datasheet pentru timpii de tranzitie minimi specificati tot acolo. Inmultind valorile pentru aceste energii cu valoarea frecventei, obtii puterea disipata in timpul tranzitiilor ON-OFF si OFF-ON, pe care daca le vei aduna intre ele si mai adaugi si puterea disipata pe RDSon, afli puterea totala disipata pe MOS.

 

Acuma fa si tu un tabel in excel, in care sa introduci valorile din datsheeturile MOS-ilor pe care ii ai si alege varianta cea mai buna.

Editat Octombrie 14, 2015 de CIBY2

[UDAR]

Energia disipata in timpul acestor tranzitii o gasesti in datasheet pentru timpii de tranzitie minimi specificati tot acolo. 

Unde ? Eu la MOSFET-uri nu prea am văzut , doar la IGBT-uri. 

[pop_ady44]

Ok nu intrati in polemici pentru nimic esential e ca acel tranzistor chiar daca are rds on mare este ok 

Va multumesc frumos .

O sa incerc sa vad ce va face in practica .

[Marian]

Nu sunt convins in ce masura timpii minimi din pdf-uri sunt relevanti, ei sunt valabili ca situatia ideeala unde comanda este ideeala, ceea ce nu intotdeauna se intampla, mai corect este sa se tina cont asa cum spunea UDAR prin alt topic ( parca ) de sarcini, frecventa si curentul de comanda, asa aflii intr-adevar cat disipi in comutatie.

 

In alta ordine de idei, Rds-On oricat de mare nu-i in regula, ce-i drept aici este vorba de putere mica, dar la surse mai pretentioase este preferabil si Rds-On redus. Eu pentru sursele mele folosesc STF11NM80

[CIBY2]

Unde ? Eu la MOSFET-uri nu prea am văzut , doar la IGBT-uri. 

Chiar asa! De ce traiam eu cu impresia ca si la MOS se da energia in timpul tranzitiilor? Probabil ca sunt cam confuz!

 

Si, Marian, intradevar este asa cum spui, dar timpii de comutatie n-ai cum sa-I masori in conditiile din garaj daca ai de ales intre cateva recuperari, asa ca ceea ce da producatorul o luam de buna. Singura sursa mai credibila de informatii este datasheetul produsului. Macar teoretic sa fie bun. Practic, mai bibilim cate un pic si poate o merge!