Ce reprezinta circuitul din figura?

[blazeu]

Mie mi se pare cat se poate de clar ca "Vref" e o tensiune CONTINUA (dupa simbolul utilizat) de referinta iar configuratia e de stabilizator.

Chestia triunghiulara cu plus si minus pe latura din stanga poate fi si un operational dar si un amplificator cu intrare diferentiala fara precizarea 

curentului maxim la iesire (nefiind precizate valori pentru R1 si R2, Vref si Valim, e POSIBIL ca acel Vo sa "iasa" din relatia mentionata dintre el,

Vref, R1 si R2 (cu conditia ca Vo<Valim)(si desigur iesirea sa poata asigura acel Io)

 

Configuratia de circuit e intr-adevar "amplificator neinversor", dar al acelei Vref.....

Editat Februarie 18, 2015 de blazeu

[nico_2010]

Mie mi se pare cat se poate de clar ca "Vref" e o tensiune CONTINUA (dupa simbolul utilizat) de referinta iar configuratia e de stabilizator.

Chestia triunghiulara cu plus si minus pe latura din stanga poate fi si un operational dar si un amplificator cu intrare diferentiala fara precizarea 

curentului maxim la iesire (nefiind precizate valori pentru R1 si R2, Vref si Valim, e POSIBIL ca acel Vo sa "iasa" din relatia mentionata dintre el,

Vref, R1 si R2 (cu conditia ca Vo<Valim)(si desigur iesirea sa poata asigura acel Io)

 

Configuratia de circuit e intr-adevar "amplificator neinversor", dar al acelei Vref.....

Poti demonstra ca schema este un stabilizator de tensiune? Este vreo diferenta intre termenii "operational" si "amplificator cu intrarea diferentiala"?

[ratza]

Ratza, numai valorile "neortodoxe" ale componentelor din reactie nu-l vor face sa oscileze nici de frica (sau poate da, din cauza unor reactante/impedante parazitare care defazeaza semnalul de la iesire cu 180 de grade. dar asta este o eroare de proiectare a cablajului). Mai trebuie (cel putin) doua componente si atunci, da, il faci sa oscileze.

Nu trebuie nimic în plus şi-ţi pot da şi un exemplu. LM3886 e un operaţional de putere, de acord? Are intrare inversoare, neinversoare şi i se poate regla cîştigul cu rezistenţele din reacţie. Eh, la gain 1 oscilează în ambele configuraţii de ţi-e mai mare dragul, fapt confirmat inclusiv de datasheet (pagina 16, figura 49):

http://www.ti.com/lit/ds/symlink/lm3886.pdf

 

Poti demonstra ca schema este un stabilizator de tensiune?

 

Eu da, fiindcă folosesc asemenea artificii în mod curent (referinţe urmate de unul sau mai multe buffere, în funcţie de numărul de locuri în care trebuie să distribui tensiunea de referinţă). Uite aici schema pe care am făcut-o în liceu, diferenţa fiind că eu aveam o diodă chioară în locul regulatorului.

 

[Marian]

Fig49 de la pagina 16 din acel pdf ne indica raspunsul caracteristic "Open loop" adica in bucla deschisa, adica fara reactie negativa, ceea ce nu este cazul aici cu nici un chip, deci nu vad unde ar dovedi ceva acel pdf, acolo ni se indica castigul maxim posibil in functie de frecventa, graficul ne indica faptul ca putem avea castig 1 pana la frecvente considerabile, dar repet, nu are legatura cu cazul de fata unde ni se indica clar prezenta unei bucle de reactie negativa, adica AO trebuie sa lucreze aici in bucla inchisa, iti dai seama ca mergand dupa ideea ta lumea s-ar feri de repetor de frica oscilatiilor...

[ratza]

Gain 1 obţii în buclă închisă, dar te-ai uitat cît e faza la gainul respectiv? 180° înseamnă oscilator (mie îmi oscila la 2,8MHz). De aia e pusă diagrama Bode acolo, ca să poţi alege cîştigul şi să poţi calcula compensarea. Poate reuşesc să fac rost de un LM şi-l măsor în laborator, să vezi ce comportament drăguţ are cînd îl scoţi din pepeni.

 

Nu toate operaţionalele halesc gain unitar, la fel cum foarte puţine acceptă sarcini capacitive pe ieşire. Unora nu le place să aibe plan de masă sub ele. Sînt multe chichiţe de care trebuie ţinut cont, nu merge să-l arunci pe placă, trînteşti un 100nF lîngă şi gata, ai terminat un amplificator. Pentru asta sînt scrise foile de catalog şi notele de aplicaţii.

[nico_2010]

@ratza: sa inteleg faptul ca schema pe care ai prezentat-o este un stabilizator de tensiune? Ca urmare, pentru variatii mici (sa zicem de +/-0.5V) a tensiunii de intrare de 2.5V, tensiunea de iesire ramane constanta, sa zicem de 14V (am presupus ca semireglabilul care este pe calea de reactie negativa este pozitionat astfel incat sa existe un raport de 6:1) ?

Priveste atasamentele de mai jos cu atentie, remarca diferentele si apoi spune-mi daca iti mentii afirmatia.

Cat priveste LM3886, fig.49 de la pag.16 nu releva decat curba de raspuns in frecventa la Gain=1 si liniaritatea fazei semnalului intr-o anumita banda de frecventa, nicidecum intrunirea conditiilor pentru a oscila.

 

LE: Daca tot ai citit (si citat) foaia de catalog a LM3886, poate ai observat mentiunea de la pag.8, referitoare la interactiunea componentelor externe optionale:

 

"Although the optional external components have specific desired functions that are designed to reduce the bandwidth and eliminate unwanted high frequency oscillations they may cause certain undesirable effects when they interact. Interaction may occur for components whose reactances are in close proximity to one another. One example would be the coupling capacitor, CC, and the compensation capacitor, Cf. These two components act as low impedances to certain frequencies which will couple signals from the input to the output. Please take careful

note of basic amplifier component functionality when designing in these components."

 

Cred ca tu tocmai asta nu ai respectat de ti-a iesit un oscilator.

[ratza]

Le ai cu simulările, doar că nu. Trebuia să variezi tensiunea de alimentare (că aia e tensiunea de intrare a stabilizatorului, nu referinţa), fără să umbli la potenţiometre, ca să vezi cum stabilizează. Din P1 reglezi tensiunea de ieşire, care e normal să varieze, că de aia e pus acolo.

 

Legat de 3886: prietene, tu cum citeşti diagrama Bode?! Alegi un cîştig oarecare, mergi pe orizontală pînă întîlneşti curba de gain, apoi din punctul respectiv pleci pe verticală pînă întîlneşti faza şi vezi cît de stabil e. Acum uită-te cît e faza la gain 0. Cum e? Oscilează sau nu?

[nico_2010]

"Prietene", stau bine si  cu simularile si cu teoria.

Si pentru ca tot insisti, priveste cele doua simulari si spune-mi unde este stabilizarea!

Si asta este ultima mea interventie. Nu mai are rost sa continui, este pirdere de timp.

[franzm]

Stabilizarea s-a pierdut în pagina a doua din datasheet si în fig. 24 si 25.

[validae]

Scuzați intervenția, dar văd că tinde să devină o situație asemănătoare cu ce se cam întâmplă pe la secțiunea Amplificatoare, unde cineva pune o schemă sau o întrebare și apoi....să vezi răzbel, nene ! Intră în luptă ,,veteranii,, și se transformă până la urmă într-o dispută personală, până când mare parte din topic ajunge la Pubelă.Sper să nu se ajungă acolo totuși. Oricum, se pare că inițiatorul ori s-a lămurit ori s-a plictisit.....     Rog să fie ștearsă această postare dacă am deranjat.

Editat Februarie 20, 2015 de validae

[nico_2010]

Stabilizarea s-a pierdut în pagina a doua din datasheet si în fig. 24 si 25.

CA3240 a fost folosit in simulare doar pentru uz didactic (nu exista un model pentru TDA2030)

[franzm]

Nu conteaza. La acea tensiune de alimentare nu mai poate 8V la iesire. Si un model complet si corect tine cont de acest lucru.

[Marian]

Orice amplificator audio poate fi si un stabilizator de tensiune, daca vorbim de clasa mai comuna AB atunci tot ce trebuie sa facem este sa eliminam cuplarile capacitive pe cele 2 intrari, inversoare si neinversoare pentru ca amplificatorul sa poata receptiona si amplifica tensiune continua, si atata vreme cat nu il ducem la clipping atunci iesirea nu are voie sa fie influentata de variatiile alimentarii, si aici asadar nu sunt de acord cu ce a incercat Nico sa demonstreze cu acele simulari, a folosit un integrat dus la limitele sale unde evident ca raspunsul nu mai poate fi cel ideeal, ideea este ca Ratza zice bine ca un TDA2030 poate fi foarte bine folosit ca un stabilizator de tensiune, atata vreme cat se pastreaza o diferenta minima de siguranta intre alimentare si iesire atunci aceasta ( iesirea ) nu are voie sa fie influentata de variatiile alimentarii, si amintiti-va de LM317 care pentru stabilizare corecta cere minim 2-3V cadere pe el, deci reglajul se poate fie variind referinta si pastrand un divizor fix, fie asigurand o referinta fixa ( cat mai stabila posibil ) si variind divizorul din reactia negativa, evident ceva compensari probabil se impun, dar nu asta discutam aici. Insa nu sunt convins de veridicitatea ideii ca la castig unitar ( deci configuratie repetor ) un AO poate oscila,  totusi nu am testat practic asta deci nu ma pot pronunta cu certitudine, si daca mi se demonstreaza practic atunci perfect, si vorba aia i stand corrected si cer scuze pentru scepticism.

 

Pacat ca si topicul asta este unul din zecile in care autorul arunca o intrebare abstracta si apoi uita de el, lanseaza un subiect de polemica si apoi se retrage, dupa parerea mea astfel de comportament ar trebui sanctionat de regulament pentru ca se prea poate ca in anumite cazuri chestia asta sa fie deliberata, si nu mi se pare in regula.

[ratza]

"Prietene", stau bine si  cu simularile si cu teoria.

Si pentru ca tot insisti, priveste cele doua simulari si spune-mi unde este stabilizarea!

Si asta este ultima mea interventie. Nu mai are rost sa continui, este pirdere de timp.

Văd asta din plin. Nu mai continua, ca să nu te faci de rîs. Tu simulează în continuare, dar abţine-te să dai sfaturi în chestii care te depăşesc.

[nico_2010]

Legat de 3886: prietene, tu cum citeşti diagrama Bode?! Alegi un cîştig oarecare, mergi pe orizontală pînă întîlneşti curba de gain, apoi din punctul respectiv pleci pe verticală pînă întîlneşti faza şi vezi cît de stabil e. Acum uită-te cît e faza la gain 0. Cum e? Oscilează sau nu?

 

Am sa incalc doua afirmatii, una dintre ele facuta in urma cu ceva timp, i cea de-a doua in semnatura dar...asta este.

 

@ratza: Apropo de afirmatia din citat: din formula A=1+ (R2/R1) - cred ca stii ca A reprezinta amplificarea (gain in engleza), rezulta fara echivoc faptul ca pentru A=0 termenul R2/R1 trebuie sa fie negativ si egal cu unitatea (1, pentru nestiutori). Ma urmaresti ratza? Mai departe, pentru ca termenul R2/R1 sa fie negativ cele doua componente (R2 si R1) trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii si anume, sa fie egale in valoare absoluta si una dintre ele sa aiba semn negativ. Mai departe tragi singur concluziile sau ceri ajutorul altora pentru explicatii suplimentare. Cu R1 si R2 doar rezistente, fara componente inductive sau capacitive amplificatorul nu va oscila in veci, dar o astfel de situatie apare doar in cazul unei proiectari gresite a cablajului (si asta am spus-o in postul nr.15).

Nici la A=1 amplificatorul nu va oscila deoarece nu este indeplinita conditia de mai sus (faza <180 grade), ceea ce conduce la concluzia ca ai proiectat gresit cablajul, dar asta am spus-o si in postul nr.21).

Bun, asta sper ca am lamurit-o.

 

Continuam cu lectia despre surse liniare stabilizatoare de tensiune.

 

Topologia clasica a unei astfel de surse este cea din miniatura atasata si consta in mare intr-o sursa de referinta (Vref), un amplificator de eroare (OPAMP) si un element regulator (Q1). Principial, functionarea sursei se bazeaza pe compararea unei fractiuni din tensiunea de iesire (data de raportul dintre R2 si R1) si tensiunea de referinta Vref si comandarea elementului regulator pentru aducerea tensiunii de eroare la zero.

Avand in vedere modul de functionare expus se constata ca nici schema postata de initiatorul topicului si nici cea postata de ratza nu indeplinesc cerintele unei surse liniare stabilizatoare: acel Vref din prima schema nu este comparata cu nimic, la fel cum nici in schema postata de ratza sursa de referinta nu va fi comparata cu ceva si, pe cale de consecinta, nu vor asigura la iesire o tensiune mai stabila decat tensiunea aplicata la intrare (amplificata de 1+R2/R1 ori).

@franzm: asta a si fost scopul simularilor postate, de a demonstra ca schema postata atat de initiator, cat si cea postata de ratza nu functioneaza ca stabilizator de tensiune, dar asa se intampla cand nu vezi padurea de copaci.