Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

LME49811 & ThermalTrak Extreme Edition.


Mircea Crisan

Postări Recomandate

Da, dar necesita un etaj de iesire triplu ca sa poata mentina acele performante in regim dinamic mai ales ca nu este foarte potent ca iesire in curent.Partea proasta este ca in aceasta situatie nu stii care va fi stabilitatea montajului inca din calcule. Trebuie s-o iei pe ghicite si sa experimentezi cu ceva riscuri.SR-ul de 16V/us ma indoiesc ca este cel nativ al CI-ului, pur si simplu el este doar o reprezentare a benzii de lucru dupa adaugarea filtrului TJ cu ajutorul Cc.Un SR mare nu inseamna neaparat mai bine,ci de la un nivel in sus el reprezinta doar o cifra seaca si posibilitatea de oscilatii, de probleme.

Link spre comentariu

Daca driverul e slab, nu inseamna neaparat ca e rau, doar ca te lasa pe tine sa implementezi ce ai chef. Poate vrei de exemplu sa pui un driver full class A pana la 200mA. Nu o poti face asta intr-un integrat cu disipare redusa.

 

Greierasul, vezi de ce te nu te ajuta simularea in cazul acesta?

Daca ai fi avut acces in integrat, era alta poveste. Dupa cateva simulari puneai la punct modelul, si putea proiecta in continuare pe pc.

Aici ai pus la punct modelul si deja e gata ampliful. :)

Link spre comentariu

Din toata seria LME de la Texax Instruments LME49811 pare aparent cel mai amarat.

Cu un curent de iesire de numai 8 mA , un SR de numai 16V/µs nu se poate lauda ca fiind un driver potent.

Totusi  Mark Audioman54 de pe diyaudio care a fost senior engineer la National Semiconductor preluata apoi de Texas instruments lauda cu insistenta acest driver.

El sustine ca s-ar auzi cel mai bine din toata seria.

LME49811 este singurul din serie in clasa A pura si se lauda cu un THD foarte scazut. 0.00035

Are toate motivele sa considere ca este cel mai bun din seria LME ... poate fi folosit si in alte configuratii decat cele clasice , pentru cresterea performantelor audio .

Spre exemplu , modificarea retelei de reactie negative globala pentru a transforma LME-ul intr-un amplificator cu reactie in curent  pana la un punct , ulterior se transforma intr-un amplificator cu reactie in tensiune , modul de lucru fiind adaptat permanent in functie de sarcina si nivelul semnalului prin sarcina .

Comportarea reactiva a sarcinii contribuie si ea la aceasta tranzitie intre cele doua tipuri de reactie , ajutand la cresterea controlului difuzorului de catre amplificator .

Modificarea nu este complicata , pur si simplu sunt doua retele de reactie negativa globala ( una de curent , una de tensiune ) in paralel .

Link spre comentariu

Cel mai important aspect la aceste circuite din punctul meu de vedere este comportamentul cu semnal treapta pe sarcina capacitiva. In acest fel poti stii exact cum se comporta in sarcinile dinamice, la schimbarile de regim, la schimbarile de program. Muzica plus boxele reale nu inseamna doar un regim static in care bagi o sinusoida si apoi masori distorsiunile. Este foarte important ca amplificatorul sa-si mentina performantele la schimbari de regim. Este foarte important timpul in care revine in banda de eroare cum de asemenea este foarte important ca banda de eroare sa fie cat de mica posibil. Tocmai de aceea nu este de neglijat  settling-time-ul. Cred ca sunt printre putinii electronisti care insista pe acest aspect. Poate ca gresesc dar mie mi se pare ca el da "linistea dintre instrumente" , el face separatia intre detalii in muzica. Vorbind despre sunet ma refer la corectitudinea lui , nu la placerea auditiei care este subiectiva si pe care o las pe mana audiofililor sa o descrie poetic.

Link spre comentariu

Raimond , majoritatea parametrilor sunt definiti deja din proiectarea LME-ului si cu siguranta s-a tinut cont de settling time si de alti parametrii mai ciudati si evident mai putini cunoscuti pe meleagurile mioritice .

Acesti parametrii sunt total interdependenti si nu pot fi imbunatatiti pe calea optimizarii unor valori ale componentelor externe chip-ului .

Singura cale ( asa cred eu ) este sa se foloseasca tot felul de artificii cum ar fi cea propusa de mine mai sus cu mai multe bucle de reactie negativa globala  , si adaugand  o superdioda fara trecere prin zero gen " JVC Super A " ( recomandarea mea ) sau un circuit gen XD crossover displacement ( asa cum a  recomandat si folosit @franzm ) s-ar putea imbunatati pana la nivelul audiofil de Top End  .

La restul LME-urilor nu cred ca se justifica asemenea fineturi ... desigur ca variantele full discrete le excludem din motive de offtopic , chiar daca se pot obtine rezultate comparabile sau mai bune .

Ar fi interesant de studiat un asemenea proiect comun cu acest LME si sper ca @franzm sa ne dezvaluie cum a schimbat in bine ( sau nu ) sunetul amplificatorului propriu dupa implementarea principiului XD .

Link spre comentariu

Offf , offf, !

Dupa ce m-ai injurat de familie si de mortii familiei, cam cum crezi ca mai putem discuta chiar si despre vreme?

Desigur, este o intrebare retorica.

Link spre comentariu

Daca doresti , pot confirma ca istoria e ciclica, deci putem reveni la atitudinea de respingere a circuitelor gen LME , STK , AN , TDA etc .

Sau nu , si dezvoltam o discutie cat se poate de serioasa . 

Scopul era sa aplicam si alte solutii , nu numai cele banalizate . Asta nu inseamna ca cele clasice si-au spus ultimul cuvant , o implementare corecta a unei scheme " istorice " gen Popescu , Sava poate invinge lejer o schema mult mai performanta pe hartie , dar pusa gresit in practica datorita unor erori oarecare de cablare , componente dimensionate aiurea .

Da , unirea inseamna putere , dar cu conditia ca orgoliul personal sa fie pe plan secund , iar amplificatorul sa fie pe primul plan .

Atentie , eu ma refer doar la un studiu de caz , la un proiect " altfel " cu acest LME , nu am interese economice .

Editat de Victor
Link spre comentariu

Atept(am) oscilograme!

 

10kHz-rise si fall times (dreptunghiular)

 

10kHz-8 ohm paralel cu 1uF (dreptunghiular)

 

1000Hz 8 ohm+160uH (sinusoidal)  NU face acest test daca nu are limitare SOA!

Primul test de putere s-a lasat cu fum din rezistentele din emitor.

Am constatat ca erau de 10 ohmi.

Cred ca cel mic s-a jucat prin sertarele mele cu piese.

Am schimbat rezistentele si am reglat iar curentul de mers in gol.

Cu ocazia asta s-au si evidentiat niste neajunsuri.

Schimbi greu o rezistenta THT in dublu placat cu treceri metalizate.

Un alt neajuns ar fi ca am un salt de la 20mA la 60mA in cazul setarii curentului de mers in gol.

Mai ma documentez.

In ceea ce priveste testul cu semnal dreptunghiular sunt dezamagit de generatorul meu de semnal.

Pun o poza de ce e capabil.

Eram foarte curios daca se va imbunatati substantial SR-ul.

In nota de aplicatie AN-1645 de la texas instruments se face vorbire de SR la 9.2 incepand cu pagina 18.

''The channel with a the driver stage has a slew rate of 32V/μs compared to 16.6Vμs for the channel with direct

drive.''

LM4702 contine de fapt doua LME49811.

Revin cu o filmare in stilul Leco.

 

Spor,

 

Mircea.

Dreptunghiular.zip

Link spre comentariu

Esential este ca greneratorul AF sa fie unul stand alone, cu timpii rise si fall, cit mai mici, preferabil sub 300nSec, ca sa poti evidentia amplificatorul.

 

Bineinteles osciloscopul tot extern, nu din placa de sunet.

 

Ca generator AF si mai ales ca osciloscop, o placa de sunet PC nu are rezolutia necesara unui test de calitate, este mai mult ceva hobby, sa zici ca ai ceva acolo...

 

Generatorul AF cu care am efectuat mai toate testele de pina acum, are sub 500 nSec rise si fall times, in medie.

 

O scula, arata cam asa:

 

Frecventa de 1Mhz, dreptunghiular, observa rise si fall times.

 

http://postimg.org/image/xutcrr7rj/

 

O placa de sunet sau un generator ordinar, nu sint capabile de asa ceva.

 

Insa acest Tektronix, care arata bine la iesire, costa citeva mii de lei bune:

 

http://ro.farnell.com/tektronix/afg3021c/function-generator-arb-1-ch-25mhz/dp/2250011?ost=AFG3021

 

http://www.ebay.com/itm/Tektronix-AFG3021-Function-Generator-/151329468125

 

http://postimg.org/image/57qchy7f3/

 

Iar de taticul lor, nu te apropii:

 

http://ro.farnell.com/tektronix/afg3251c/function-generator-arb-1-ch-240mhz/dp/2250017?ost=AFG3251

 

Deci va trebui a faci masuratorile ca la carte ca sa evidentiezi calitatile amplifului.

 

Te pot ajuta la masuratori cu acest Tektronix, daca ajungi la mine cu un modul.

 

In general placa de sunet PC ca generator AF si osciloscop PC, te "trag in jos" in orice test.

 

Pentru masuratori specializate, se folosesc aparate specializate, care costa mii, sau chiar zeci de mii, de euro..

Link spre comentariu

 Nu cred ca Mircea se bazeaza pe vreo placa de sunet ca sa genereze si sa masoare semnale de tip treapta. Din poza pare mai degraba un osciloscop separat care se conecteaza la computer dar care nu are niciun fel de legatura cu placa de sunet , a fel si generatorul sau de semnal. Probabil ca este un DSO cam ca cel din poza.

Link spre comentariu

Pina nu ne lamureste el cu ce aparate a facut masuratorile de mai sus (ce generator a folosit si ce osciloscop), facem supozitii degeaba.

 

Si tot degeaba are orice fel de osciloscop daca semnalul de test provine din PC, cu rise si fall times slabe, si nu din unul dedicat, cu nivel de iesire constant in toata banda de lucru, si cu rise si fall times abrupte, ca sa nu "plafoneze" ampliful.

 

De aia ma ofer sa-l ajut sa masoare corect realizarea lui, pe osciloscop dedicat de 100mHz si cu generator capabil de rise si fall times de 9nSec, evident daca doreste acest lucru.

 

Ar trebuit setat acel osciloscop, sa afiseze rise time si fall time.

Link spre comentariu

 O placa de sunet nu are cum sa livreze si sa masoare semnale de tip treapta, acestea vor aparea cu oscilatii pe palierele orizontale din cauza limitarii drastice de banda. Un DSO foloseste computerul pe post de comanda si gestiune , semnalele sunt generate si masurate de catre DSO. Unele aparate nu au nici macar display, tocmai de aceea folosesc computerul, vezi PICO-urile.  https://www.google.ro/search?q=computer+oscilloscope&client=opera&hs=K30&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=iVcBVY-5CcnlaL2kgOAP&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1344&bih=762

Editat de RaimondAudio
Link spre comentariu

Primul test de putere s-a lasat cu fum din rezistentele din emitor.

Am constatat ca erau de 10 ohmi.

 

In ceea ce priveste testul cu semnal dreptunghiular sunt dezamagit de generatorul meu de semnal.

Pun o poza de ce e capabil.

 

 

Mircea.

 

Raimond ce nu INTELEGI de aici?

 

Asteptam sa vedem ce generator este, pina atunci, discutam discutii...

 

Din ce a postat Mircea, ori sonda este prost compensata, ori generatorul folosit, este cam aiurea.

 

O sonda compensata corect ce afiseaza un semnal corect, arata astfel:

 

http://postimg.org/image/78gw2s3kf/

 

Incin spre a doua optiune.

 

Acolo se vede ca frecventa este de 1kHz, testul in semnal treapta se face la 10kHz, nu la 1kHz.

 

Interesant este faptul ca la rise si fall times (am incercuit cu rosu in poza), spuna ca este <10uSec adica mai mic de 10microsecunde.

 

Faptul ca nu spune exact valoarea,   x,xx uSec ma determina sa cred ca acel osciloscop nu este cine stie ce, este doar sa vezi cit de cit forma semnalului la iesire.

 

De asta am si spus daca ar putea fi setat sa afiseze valoarea reala in microsecunde a Trise si Tfall, mai mic de 10 microsecunde poate insemna 9,99 microsecunde sau poate chiar 999 nanosecunde.

 

Deci?

Link spre comentariu

Raymond, ce nu intelegi? Leco trebuie sa aiba ultimul cuvant, nu mia da explicatii dupa el. :) :)

 

Mircea, din punctul oricarui om serios, ajung 2-3 poze cu rezultatul final, in care e surprinsa clar tranzitia si in care sunt mentionate scalele folosite.

Tr si Tf sunt utile pt o evaluare rapida, dar nu complete din moment ce nu e cunoscut algoritmul de calcul al acestor valori. O forma de unda spune mai multe.

 

In cazul dat de tine problema e ca ai ales o baza de timp prea mare si nu surprinzi frontul. Vezi si tu ca osciloscopul nu a putut esantiona mai jos.

Ori pui o lupa de timp, ori masori la 10kHz sau la 30kHz unde frontul devine comparabil ca si durata cu baza de timp asa incat tranzitia e mult mai bine evidentiata.

Sa te misti repede ca la fr aia va iesi fum din zobelul pe iesire. :)

Uite un exemplu cu lupa de timp:

Posted Image

Nu e vorba de 2 canale, este acelasi canal vazut in 2 baze de timp.

In caz ca nu ai optiunea asta va trebui sa folosesti o frecventa mai ridicata. Nu te speria, raspunsul la dreptunghiular tot asa arata. 

 

Pt generator de semnal nu ai nevoie de cine stie ce scula scumpa. Iei un quartz pe care il divizezi cu un numarator gen 74htc4060, iar daca fronturile nu sunt destul de abrupte pui un trigger schmitt rapid, dar nu cred sa fie cazul.

Grija mare la cabluri, iesirea din portile logice are impedanta mare si e usor influentata de capacitatile unor cabluri lungi.

Totodata cand masori ampliful, incearca-l si fara filtrul de la intrare pentru a vedea eventualele conductii simultane intre tranzistori sau alte neplaceri.

Asta e banda/SR-ul maxim care il poate, iar tu din filtru trebuie sa limitezi banda/sr-ul mai jos, asa incat sa nu intre ampliful in balarii.

 

Ma rog, probabil ca stii astea, dar scriu ca se mai ulta si altii pe aici.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări