O noua provocare...

[harfa]

Asa cum am spus in postarea anterioara, trebuie sa tineti cont ca cel care a masurat este dupa cate am inteles american. Nu e familiarizat cu sistemul metric. Pentru el grosimea de 10mm inseamna trei optimi de inci si nici macar nu se gandeste sa transforme in metric si sa verifice. Nu el face replica.

Daca ar fi un profesionist care ar lucra o copie, va garantez ca dimensiunea 3/8 ar da-o in metric (10mm). In state se vand in mod normal rulete in metric si englezesc. Le este usor sa transforme cand este cazul (extrem de rar) dar , altfel ei lucreaza numai in inci si nu au mare habar de metric.

 

9.5 mm NU este o dimensiune standard europeana. Prea putin probabil sa fi fost aleasa o astfel de dimensiune. De altfel am si specificat ca dimensiunile in mm le-am rotunjit , asa cum cred eu ca ar fi fost alese cotele.

 

Exista insa situatii , cand , dupa reglarea masinii de fasonat lemn (abricht), din circumstante ligibile sau accidental, scandura sa iasa cu o foarte mica diferenta dimensionala. Dupa fasonarea cu masina , urmeaza o slefuire manuala sau mecanica. Manual "nu se simte" dar mecanic - influenteaza grosimea.

Desi este un produs industrial, este foarte posibil sa se admita diferente. In lucrul cu lemnul se aplica tolerante destul de mari. Sa nu va mire daca 10mm apare cotat cu plus si minus 0,5 . La grosimea acestei carcase o toleranta de 0,5mm este obisnuita. In lungimi, lemnul are tolerante si mai mari.

 

DE ASEMENEA : va trebui sa tineti cont ca proiectul la care se lucreaza este o reproducere. O caracteristica a reproducerii este repunerea in realitate a unui obiect disparut sau crearea unui model de rezerva. Daca exista un model dupa care se executa reproducerea, aceasta se poate numi reproducere exacta si , deliberat, se vor face 1-2 diferente mici pentru a deosebi reproducerea de original. Intotdeauna , se specifica verbal sau in scris ca una e reproducere si alta e original si eventual cu ce se deosebesc. Diferente dimensionale sunt admise la reproducere daca nu sunt foarte evidente (mari). Daca acel model nu mai este disponibil, se specifica REPRODUCERE dupa poza .

O reproducere se face cu aceleasi materiale din care e facut originalul, dar se admit inlocuiri in cazuri extreme, mai ales daca materialul original nu mai exista. In cazul nostru , o reproducere sau replica dupa poza , ar admite inlocuirea ebonitei cu bachelita. Desigur , nu se doreste asta, dar, repet, in cazuri extreme se aplica.

 

O reproducere exacta sau copie, se executa dupa model existent cu respectarea 100% a materialelor si dimensiunilor si fara diferente. Daca este declarata si se specifica faptul ca e o copie exacta realizata in scop educativ, primeste numele de: reproducere exacta. Daca, insa, nu este specificat ca e o copie si este pusa in uz sau comercializata , se comite un fals si este condamnabil.

 

Concluzia este ca nu avem de ce sa ne legam foarte tare de dimensiuni. Zecimalele la lemn, sunt absolut neglijabile. La metal se cauta respectarea sau corelarea dimensiunilor, pentru functionalitate. Acolo trebuie mai multa precizie.

Aici facem o reproducere dupa poza. Vrem nu vrem, este ceva aproximativ. Daca atinge 90 % din original este excelent.

[Enulescul]

Bună ziua domnilor

§ 24

Să evităm aceeaşi confuzie

Dimensiunile cutiei – de fapt cutiilor

Cele două aparate de la care am primit dimensiuni măsurate „pe obiect” de către posesorii lor sînt diferite (deşi amîndouă sînt fabricate de „Gaumont”). Nu numai lăţimea plăcii, diametrele butoanelor, ploturilor, bornelor şi alte mărunţişuri dar şi rapoartele adîncime capac/adîncime fund al cutiei ce adăposteşte aparatul şi accesoriile acestuia.

Confuzia s-a perpetuat din cauză că domnul Alan Larsen a luat (ca şi la placa de montaj) poza cutiei domnului Villanova, a măsurat (în inch) aparatul propriu, a pus dimensiunile pe poză şi mi-a trimis-o. (Nu, n-am să mă duc în America să-l iau la bătaie: Prietenii îi spun „BIG Larsen” şi după fotografie nu pare un tip de categorie uşoară... Mai bine îl critic aspru - tovărăşeşte aici în cadrul colectivului...)

Dovada (matematică a) faptului că diferenţa de raport este reală şi nu provine din (grave) erori de măsură ale celoi doi posesori este suma celor două adîncimi (care dă înălţimea totală a cutiei). Conform cifrelor primite, la ambele cutii suma variază cu cel mult ± 3 mm faţă de 210 mm - înălţimea totală a cutiei primului set de dimensiuni. (Veţi conveni că abateri atît de mici pot fi considerate erori de măsură fireşti deci neglijabile.)

Este de presupus că pentru armată adîncimea capacului/fundului cutiei era de importanţă secundară (atîta timp cît cutia se închidea şi capacul adăpostea accesoriile reglementare). De primă importanţă pare să fi fost gabaritul general al cutiei care probabil avea un loc prestabilit în mijlocul de transport cînd unitatea de transmisiuni era în mişcare.

Datorită faptului că cele două aparate de la care avem dimensiuni măsurate „pe obiect” sînt diferite, pentru evoluţia normală a proiectului, după ce domnul Marlowe va fi terminat de emulat toate componentele şi le va pune în ansamblu, va trebui hotărît care dintre aceste două aparate distincte este luat ca model, deci care set de dimensiuni se ia ca bază de pornire şi peste care set de poze se suprapune reprezentarea virtuală pentru verificare şi eventual ajustare. (Sau cel puţin aşa am înţeles eu procesul care va urma.)

Ţin să vă reamintesc premisele:

De la aparatul Larsen avem numai dimensiunile casetei. Nu există fotografia.

De la aparatul Villanova avem şi dimensiunile şi fotografia casetei.

De la ambele aparate (Larsen şi Villanova) avem dimensiuni şi fotografii „de suprafaţă”.

Fotografii şi dimensiuni de interior avem numai de la aparatul Larsen.

 

Doresc să vă scutesc de alte explicaţii exhaustive (de fapt nu mai am timp acuma pentru aşa ceva) şi vă îndemn, cînd credeţi că aţi mai găsit o discrepanţă flagrantă să vă aduceţi aminte că avem de-a face cu două aparate diferite. Vă rog mai întîi verificaţi de unde provin datele (care vi se par) contradictorii, ce dimensiuni cu ce aparat comparaţi, din ce sursă provin dimensiunile şi/sau pozele care v-au stîrnit impresia că există o nepotrivire, etc.etc.

 

Deoarece ceva (sau cineva) de pe Elforum a pocit cu cuvinte magice şi semne cabalistice (cred că a vrut să mă deoache) postările mele mai vechi pe acest topic, (de nu se mai poate desluşi ce-am scris eu şi ce-i descîntec) şi deoarece cele scrise de mine conţin date care devin acum necesare pentru evoluţia proiectului, am hotărît să le repostez ca să uşurez accesul la informaţie celor care au nevoie şi (nu în ultimul rînd) în semn de protest pentru tratamentul la care au fost supuse textele mele (şi poate scap şi de deochi).

 

§ 4 [Postat iniţial aici pe 09.02.2015.]

Datele bobinelor şi condensatoarelor. Gama recepţionată

Continuînd să răsfoiesc colecţia „Radiofil” am dat peste o dare de seamă despre un tîrg de radioamatori la Iseramat în 2010 la care au avut şi o expoziţie consacrată transmisiunilor din timpul războiului 1914 – 1918. Partea interesantă pentru noi, alături de fotografia aparatului „A1” din 1915, este textul încadrat de mine cu roşu, pe care îl traduc în continuare:

„Fotografia reprezintă un receptor A1 din 1915 destinat recepţiei semnalelor emisie de avioanele de artilerie. El comportă:

- 1 Un circuit primar care constă dintr-o bobină de 50 de spire cu prize din 10 în 10 spire şi un condensator variabil cu aer de 500 pF.

- 2 Un circuit secundar care constă de asemenea dintr-o bobină cu 4 prize [ştim precis din alte surse că are 40 de spire cu prize din 10 în 10 spire] şi un condensator variabil identic cu cel din primar.

Cuplajul între cele două circuite poate fi variat în mod continuu prin rotirea bobinei secundare în jurul unui ax perpendicular pe axul bobinei primare. [Un fel de variocoupler.]. Pentru căutarea semnalelor, secundarul poate făcut aperiodic printr-un comutator care deconectează condensatorul variabil din circuitul secundar.Receptorul A1 permite recepţia lungimilor de undă între aproximativ100 şi 550 m”

 

Cu respect,

Pitagora Schorsch

[feri.visky]

Suntem în siguranţă cu o asemenea documentare... sper că şi această experienţă(de documentare) va fi prezentă în numărul aniversar de primăvară al revistei Pro Radio Antic no.19... sper să reuşim un număr color...

 

Acum pentru noi, ca să putem avansa cu execuţia:

 

1. Placa frontală rămâne la 200 x 185?

2. Gabaritul cutiei rămâne la... ?

3. Gabaritul înălţimii capacului rămâne la.... ?

4. Diametrul butonului mic rămâne la 16 mm ?

5. Diametrul butonului mare rămâne la 36 mm ?

 

 

Acceptăm:

 

1. Bornele de antenă, pământ şi detector la dimensiunile standardizate, deja prezentate...

2. Şuruburile de fixare pentru condensatoare deja prezentate

3. Ploturile , deja executate...

 

P.S. Nu uitaţi, participaţi la un demers istoric...

[Vizitator]

Iata si CV-ul.

[feri.visky]

Condensatorul ar trebui să aibă 12 plăci fixe şi 11 mobile şi aşa capacitatea este mai mică de 500 pF , dacă am calculat bine, ...

 

Am luat r=50 mm, am calculat suprafaţa cercului, l-am împărţit la 4 apoi am înmulţi cu 23 de plăci, am împărţit la distanţa dintre plăci de 0.6 mm şi am înmulţit cu epsilon... rezultă aprox. 220 pF! În regim DIY este dificil să reduci distanţa între plăci şi să nu fie pericol de atingere... toleranţa, bate-o vina!

[harfa]

Ultimul aparat, prezentat de dl Pitagora este diferit de celelalte doua .

Imbinarea (colturi) pare sa fie coada de randunica.

Lemnul utilizat la aceasta cutie este diferit de cel de la cutiile postate anterior. E nuc circasian care creste in Carpati si putin in Turcia. Acesta era si a ramas un material scump destinat cu precadere mobilei. "Au lucrat din ce au gasit"- razboiul impunea.
Masa pe care este asezat este furniruita cu nuc, nu neaparat circasian.

Intr-un e-mail catre Dl Visky, precizam ca exista posibilitatea ca acest aparat, pentru ca era pentru front, sa fi fost fabricat din diferite esente de lemn dupa disponibilitati si graba impuse de razboi. E posibil ca si atelierele sa fi fost diferite si sa aplice metode diferite de lucru, poate si dimensiuni. Ultimul model postat ar putea fi o dovada.

Nu va fi nici o surpriza sa observam ca acest aparat a avut carcasa fabricata in urmatoarele posibile variante:
1. lemn descoperit: mahon , nuc, cires, posibil si altele functie de disponibilitati
2. lemn vopsit kaki : posibil orice (cires, nuc, mahon, stejar, plop si poate chiar si brad).
3. lemn acoperit cu panza impregnata, vopsita kaki: posibil orice tip de lemn (mahon, nuc, fag , poate chiar si brad, plop).

[feri.visky]

Calculul capacităţii a fost foarte aproximativă... Probabil că est mai bine în tabelul de mai jos...

 

Cu valoarea maximă de 361 pF cu prizele din circuitul primar obţinem între 117 m - 537 m iar în secundar vom avea: 99 m - 359 m...

 

Să sperăm că pentru o replică va fi acceptabil...

 

[Real Minitehnicus]

E nuc circasian care creste in Carpati si putin in Turcia.

Sunt offtopic dar, cum nu-mi place să constat ca am lipsuri în privința culturii generale, izbit de noutatea informației am dat și eu o căutare după "nuc circasian" (sau "circassian").

Singura constatare în urma acesteia a fost că botaniștii (și în general, oamenii de știință) n-au auzit încă de acestă specie de nuc.

Este cumva o specie la fel de specific și autentic româneasca precum manelele?

Scuze de offtopic, dar se cere totuși o lămurire privitoare la acest aspect, mai ales că observ că a fost prezentată ca o informație științifică exactă, incluzându-se detalii privitoare la arealul de răspândire al presupusei (sau inexistentei) specii !

Editat Iulie 26, 2017 de Real Minitehnicus

[nicolae57]

O simpla cautare pe Google -circassian walnut- te lamurea de "lacunele botanistilor''.

[Real Minitehnicus]

Eu ceream lămuriri despre specia românească numitră neaoș "nuc",

 

care creste in Carpati si putin in Turcia.

nu despre

"A type of English walnut wood, patterned with swirls and curves in shades of brown or with occasional black streaks..."

http://www.thefreedictionary.com/Circassian+walnut

 

LE

Cine știe sa citească printre rânduri a înțeles exact ceea ce am vrut să spun înca din postul anterior.

Editat Iulie 26, 2017 de Real Minitehnicus

[harfa]

.ARE CINEVA DISPONIBIL O SCANDURA DE NUC ? Cineva care a taiat un nuc pe acasa. La magazin nu au.

LEMNul POATE AVEA UNUL SAU MAI MULTE NUME in general, dupa raspandire (nume local). S-a acceptat denumirea de Circassian Walnut pentru nucul european (nu este doar englezesc). E posibil ca englezii sa-i fi dat numele "circassian", dar oare cati nuci se vad in ceata din insulele britanice?

NUCUL ROMANESC e mai deschis la culoare (e un nuc "circasian"). Dar avem si nuc negru (american) care creste in tara.

Nucul CIRCASIAN (cu 2 s in limba engleza- mi-am permis sa scot al doilea "s" in romaneste. Englezii traduc si numele proprii) este nuc european dupa raspandire si creste in zona muntilor CARPATI nu numai din tara noastra.
Atasez aici poze cu nucul circasian (EUROPEAN) si cu nucul negru sau Claro care este raspandit in America. Se poate observa diferenta de culoare.

Si adaug un material comparativ nuc-mahon. Se observa asemanarea puternica a fibrei, la aceste doua esente.
Uneori, cu putin colorant (eventual si decolorant)se pot imita reciproc.


Ultimul aparat postat , este facut din lemn de nuc de o calitate deosebita. Astfel de material era folosit la mobila foarte scumpa. Aparatul are peste 100de ani. Lemnul de atunci, a crescut in conditii mai bune (sol bogat in minerale, aer nepoluat etc). Lemnul din vremuri prezente nu mai are astfel de caracter. Se mai gaseste cate un copac batran care a beneficiat de "conditii bune de viata" si se vinde extrem de scump pentru ca are un caracter si colorit deosebite. Se foloseste in lucrari speciale (pat de pusca, chitara, casete bijuterii, bord auto etc)
Noi speram sa gasim o scandura de nuc romanesc actual, cum o fi el. E mai deschis la culoare decat cel negru, american.

[harfa]

Am gasit nuc . Voi pune poze saptamana viitoare cand soseste de la Cluj.

[Vizitator]

Iata cum arata butoanele aparatului:

[feri.visky]

Arată superb... Însă, randalinarea este identică la marea majoritatea butoanelor aparatelor studiate...

 

 

Acul indicator este fixat de axul CV prin (două) şuruburi şi are rolul de a transmite mişcarea la ax. žuruburile sunt ascunse în canalul frezat în buton iar acesta este fixat de ansamblu de către şurubul care se vede...

 

 

[feri.visky]

Aşa văd eu condensatorul fix, având la bază fotografiile de mai jos: