O noua provocare...

[AFCtin]

Buna ziua,

 

Am echipat plotul cu saibe si piulite (din alama) si-l pun la posta maine.

Asteptam cu int eres deschiderea "frontului de lucru" .

 

Cotele plotului sunt cele din schita dlui Schorsch. Daca sunt necesare modificari de cote pot face un alt prototip.

 

Cu stima,

Editat Iunie 25, 2017 de AFCtin

[Enulescul]

Bună ziua domnilor,

 

Relansez apelul pentru specialiştii în proiectare 2D – 3D care doresc să participe la proiectul asociaţiei „Pro Radio Antic” de realizare a unei replici a receptorului cu galenă „A/A1” din dotarea Armatei Române în primul război mondial.

 

§ 18

Al treilea set de dimensiuni

După cum ştiţi la apelurile mele către proprietarii de aparate „A/A1”originale identificaţi în Radio-Museum a răspuns la început şi domnul Ferran Planas Villanova (E) căruia i-am transmis aceeiaşi rugăminte: să măsoare pe aparatul domniei sale dimensiunile şi să ni le transmită. Multă vreme n-am mai auzit nimic de la dîndul dar astăzi după-amiază am primit, însoţite de un mesaj amabil şi scuze pentru întîrziere, următoarele fotografii cu cote:

Cutia:

Placa

(Deasemenea domnia sa mă roagă să-i trimit poze cu replica atunci cînd va fi gata.)

Să nu vă mire discrepanţele între acest set de dimensiuni şi cele căpătate de la domnul Alan Larsen (USA). Deşi ambele aparate au fost fabricate de aceeaşi firmă („Gaumont”) aparatele sînt diferite. Am extras pentru edificare colţul din stînga sus al plăcii aparatului „Gaumont” aparţinînd domnului Ferran Planas Villanova (E) şi alături acelaşi colţ (aproape sub acelaş unghi) al aparatului „Gaumont” aparţinînd domnului Alan Larsen (USA):

Se vede cu ochiul liber că bornele au altă formă şi diametru, ploturile sînt altfel şi chiar diametrul butonului comutatorului este diferit. În aceste condiţii apare din ce în ce mai evidentă necesitatea unui proiect unic pentru execuţia replicii aniversare. (Căci alfel riscăm să ne contrazicem la nesfîrşit argumentînd fiecare pe alt set de dimensiuni şi alte poze – fiecare avînd în felul său dreptate.)

În concluzie nu ştiu dacă este cazul să mă bucur la apariţia acestui al treilea set de dimensiuni sau să mă întristez că nu există încă un concept unitar şi închegat de execuţie a replicii, şi că eforturile depuse de a aduna informaţii din toate sursele posibile, în loc să ajute stîrnesc mai degrabă confuzie.

 

Cu mult respect

Pitagora Schorsch

[AFCtin]

Buna seara,

 

Nu cred ca-i motiv de panica acest nou set de cote. Si-n timpurile moderne se intalnesc foarte des serii usor diferite ale aceluias produs.

Astept cu interes decizia "constructorului" (a se intelege colegii de forum care trudesc la deducerea cotelor din fotografiile primite) vis a vis de cotele de executie.

 

Cu stima

[feri.visky]

AFCtin, am primit modelul de plot. Excelent realizat. Mulţumim!

 

Am finalizat studiul în jurul condensatorului variabil, cred că am reuşit să pun laolaltă cotele în aşa fel încât să răspundă constrăngerilor dictate de cotele de pe panoul frontal.

 

Voi veni, cât de repede, după o consultare cu Dl. Pitagora, cu o listă de componente, docamdată pentru condensator.

 

În ceea ce priveşte plotul pentru acest proiect:

- înălţimea plotului 4 mm

- diametrul plotului 9 mm

- lungimea totală 26 mm

- filet M4

- material Am

- cantitate: 11 buc.

[Enulescul]

Bună dimineaţa domnilor,

 

Relansez apelul pentru specialiştii în proiectare 2D – 3D care doresc să participe la proiectul asociaţiei „Pro Radio Antic” de realizare a unei replici a receptorului cu galenă „A/A1” din dotarea Armatei Române în primul război mondial.

 

§ 19

Despre plata cotizaţiei în natură şi concursul „Strungarul Iscusit”

Întîmplarea face că în aprilie - cînd îmi plătesc de obicei cotizaţia către Pro Radio Antic – m-am luat cu altele şi am uitat de această îndatorire. Mi-am adus aminte de abia cînd a redemarat proiectul replicii galenei militare şi de atunci tot caut o modalitate să plătesc în aşa fel încît să mi se ierte întîrzierea. Cum ştiţi am ochit mai demult în ebay nişte ştăngi de ebonită de diametre potrivite pentru butoanele replicii şi (după ce am obţinut acordul de principiu) m-am hotărît să le ofer asociaţiei Pro Radio Antic în chip de cotizaţie în natură sau mai precis în ebonită. Ca atare am comandat ebonita, am aşteptat să sosească şi astăzi a apărut:

M-am grăbit s-o reambalez şi s-o trimit pe adresa asociaţiei în chip de cotizaţie anuală (şi ce depăşeşte ca donaţie pentru revistă.)

Cum stîrnisem mai înainte un mic brainstorming pe Elforum cu privire la procedeele de obţinere prin aşchiere a reliefurilor pe butoanele de ebonită şi cum procedeele prezentate mi s-au părut toate extrem de interesante şi demne de încercat în practică am mai comandat o pereche de bare ca să am material să lansez :

 

Concursul „Strungarul Iscusit”

Faza 1

Tema:

Strunjirea în ebonită a unui buton mic (de comutator) pentru replica aniversară a galenei militare.

Desenul de execuţie:

Poze ale butoanelor în aparat:

 

Participanţii:

Sînt chemaţi să participe toţi cei care au lansat pe topic ideile acelea extrem de interesante despre cum se poate obţine profilul randalinat al butoanelor pozate mai sus şi pe care le-am rezumat aici sau cei care cred că au înţeles şi stăpînesc aceste procedee. Cei care doresc să participe sînt rugaţi să se anunţe pe topic sau la mine pe MP.

Desfăşurarea:

Fiecare participant (trebuie să fie gata să-mi destăinuie adresa poştală pe MP) va primi de la mine (prin poştă) o bucată din bara de ebonită Ф 25 suficient de lungă ca să strunjească un buton-prototip după desenul de mai sus. (Dacă desenul nu e clar sau/şi cît de lungă trebuie să fie bucata de ebonită putem discuta pe topic sau pe MP.)

Butoanele odată gata vor fi trimise spre omologare la sediul asociaţiei Pro Radio Antic care anlizînd prototipurile va proclama cîştigătorul.

Răsplata cîştigătorului va fi privilegiul de a strunji (din ebonita ajunsă între timp la asociaţie) celelalte trei butoane mici de comutator necesare replicii aniversare.

 

Deîndată ce ne vom lămuri cu detaliile şi construcţia condensatoarelor variabile vom lansa faza a doua a concursului: Strunjirea în ebonită a unui buton mare (de condensator) pentru replica aniversară a galenei militare.

 

Cu mult respect

Pitagora Schorsch

Editat Iulie 4, 2017 de Enulescul

[Untold]

Dupa parerea mea, canalele de pe butoanele de mai jos au fost facute pe o freza cu cap divizor. Am vazut facandu-se pinioane pe freza cu cap divizor, ele sunt similare cu aspectul butoanelor, care se pot realiza prin exact acelasi procedeu...randalinarea totusi cred ca ar rupe ebonita...

[AFCtin]

.....................................................................

 

În ceea ce priveşte plotul pentru acest proiect:

- înălţimea plotului 4 mm

- diametrul plotului 9 mm

- lungimea totală 26 mm

- filet M4

- material Am

- cantitate: 10 buc.

Buna seara,

 

OK. Ma apuc de lucru

 

Cu stima

Dupa parerea mea, canalele de pe butoanele de mai jos au fost facute pe o freza cu cap divizor. Am vazut facandu-se pinioane pe freza cu cap divizor, ele sunt similare cu aspectul butoanelor, care se pot realiza prin exact acelasi procedeu...randalinarea totusi cred ca ar rupe ebonita...

Buna seara domnule Untold,

 

Asa m-am gandit si eu ca ar trebui striate butoanele prin frezare cu o freza disc profilata ca atare si pe un cap divizor. Insa pe moment dotarea si mai ales priceperea nu-mi permite sa ma angajez la butoanele de ebonita.

 

Bine ca au inceput sa apara cotele de executie,

 

Cu stima,

Editat Iulie 4, 2017 de AFCtin

[Untold]

Realizarea butoanelor prin frezare pe cap divizor n-ar fi o problema, cunosc un frezor si un strungar langa mine care m-ar putea ajuta. Am vorbit deja cu frezorul sa incerce sa faca acele rizuri prin acelasi procedeu si cu aceeasi scula cu care se fac pinioanele. In acest scop, am o bucata de ebonita de sacrificiu.

[feri.visky]

Dl. Pitagora, am o nelămurire cu privire la butonul mic: are diametrul de 16 mm sau 20 mm cum este în cotarea de pe fotografie?

[Enulescul]

Bună seara domnilor,

 

Relansez apelul pentru specialiştii în proiectare 2D – 3D care doresc să participe la proiectul asociaţiei „Pro Radio Antic” de realizare a unei replici a receptorului cu galenă „A/A1” din dotarea Armatei Române în primul război mondial.

 

Realizarea butoanelor prin frezare pe cap divizor n-ar fi o problema, cunosc un frezor si un strungar langa mine care m-ar putea ajuta. Am vorbit deja cu frezorul sa incerce sa faca acele rizuri prin acelasi procedeu si cu aceeasi scula cu care se fac pinioanele. In acest scop, am o bucata de ebonita de sacrificiu.

Respectele mele domnule Untold

Ne bucură angajarea dumneavoastră pentru prelucrarea ebonitei. Vă rugăm să continuaţi în acelaşi spirit şi vom încerca să vă susţinem. Vă rugăm să ne ţineţi la curent nu numai cu mersul lucrărilor dar şi cu orice părere sau observaţie au meseriaşii care vă (şi ne) ajută. Dacă aveţi nevoie de lămuriri suplimentare vi le vom da bucuroşi.

 

 

§ 20

(Iarăşi) Despre dimensiunile butoanelor mici

 

Dl. Pitagora, am o nelămurire cu privire la butonul mic: are diametrul de 16 mm sau 20 mm cum este în cotarea de pe fotografie?

Respectele mele domnule Visky

Pe exemplarul de galenă militară „Gaumont” în posesia domnului Ferran Planas Villanova (E) diametrul butonului mic după măsurătoarea făcută de proprietar este 20 mm. Pe exemplarul de galenă militară „Gaumont” în posesia domnului Alam Larsen (USA) diametrul butonului mic după măsurătoarea făcută de proprietar este 5/8” adică 15,875 mm. Diferenţa se poate vedea cu ochiul liber din perechea de fotografii postate de mine mai sus pe topic. (Dealtfel am comentat aceasta şi în textul însoţitor, dar probabil că aţi citit în grabă...)

Concursul „Strungarul Iscusit” are ca primă temă strunjirea unui buton cu diametrul de 16 mm (o rorunjire rezonabilă a cifrelor domnului Alan Larsen). După cum probabil ştiţi ebonita nu este un material comod de strunjit. Forma obiectului finit depinde (între altele) de calitatea materialului, calitatea sculelor şi (mai ales) de măiestria şi experienţa strungarului. (Vă aduceţi probabil aminte cum domul Harfă la proiectul trecut a strunjit din ebonită mînerele uşiţelor aproape de diametrul unor beţe de chibrit cînd nimeni nu credea aşa ceva posibil.)

Butonul de comutator (partea de ebonită) trebuie înşurubat pînă la blocare pe un butuc de alamă cu filet M 8 X 1,25. În consecinţă trebuie să posede un filet interior tăiat în ebonită (tot M 8 X 1,25). Am ales intenţionat butonul de concurs după dimensiunile date de Alan Larsen căci (aţi observat desigur că) partea de jos are un diametru doar de 14 mm. Grosimea peretelui în care trebuie tăiat filetul M 8 X 1,25 nu este mare... [(14 – 8)/2 = 3 mm]

Deasemenea, la partea superioară, pe un diametru mai mic (16 mm faţă de 20) nici rilele nu sînt mai uşor de executat... Cu alte cuvinte din rezultatele concursului veţi vedea dacă măiestria strungarului poate să compenseze eventualele deficienţe de material şi dacă sculele sînt potrivite. Veţi vedea şi dacă ebonita este de calitate sau prea sfărîmicioasă. În funcţie de aceste rezultate, rugînd participanţii la concurs să vă ofere observaţiile şi părerile lor rezultate din strunjirea mostrelor de ebonită, veţi putea decide pentru butoanele replicii un eventual diametru mai mare.

Cu mult respect

Pitagora Schorsch

Editat Iulie 5, 2017 de Enulescul

[harfa]

.....am o cunostinta care cand il intrebi "-ce mai faci?" raspunde : "-Iata! Iata!"

 

Asa ca Va salut domnilor si...

 

Iata ! Iata!

 

Sunt foarte ocupat si am venit rar pe forum fara sa am timp sa vad ce mai e nou. Am parcurs in fuga topicul de la prima la ultima pagina in curs, dar...cum am zis in fuga..

 

Asa ca rog pe Dl. Pitagora sa imi trimita pe mail toate pozele pe care le-a publicat aici , pentru ca de aici nu le pot copia. Desigur dupa cum are timp si posibilitati. Dupa aceea o sa vad cu ce pot ajuta.

 

Pentru inceput cateva concluzii pe care le-am putut extrage din poze.

Aparatul din poza dlui Viski , acela "ranit de gloante" , este in mod sigur unul fabricat special pentru razboi. Lemn ieftin , taiat si asamblat in graba fara finisari corecte. Pare sa fie plop, dar ar putea fi si alta esenta (mahon, cires sau chiar brad).

In poza postata de Dl. Pitagora, aparatul este o piesa eleganta , bine lucrata si finisata corect. Nu a trecut, si poate nici nu a fost facuta pentru razboi. Materialul cutiei este mahon.

 

Propunerea mea este sa hotarati care din poze vreti sa o luati ca model de reproducere. Si una si alta pot fi reproduse ca in poze. Diferenta este ca in cutia "de pe front" nu e necesar mahonul.

 

PROCURAREA MATERIALULUI de baza LEMN

 

In prezent nu am plop sau mahon. Si unul si altul sunt gasibile in magazinul de esente de lemn din Remetea Mare (Timis). Nu au insa intotdeauna ce se cauta.

Mahonul e destul de scump. Se vinde in scanduri de cca 3000x150-300x50mm si costa cam 80-150eu o scandura. Rar se poate intampla sa fie dimensiuni care ar reduce pretul. Se vinde minimum o scandura.

Plop- nu stiu.

Necazul mare este ca scandura de 50mm grosime trebuie taiata la cca 12mm si asta arde un cutit de 300usd. Poate are cineva dotarea necesara pentru a crea scanduri de 10mm. Altfel voi vedea ce pot sa fac.

 

BUTOANELE DIN EBONITA

 

Piesele din ebonita sunt TURNATE.

Randalinarea ebonitei = EXCLUS !

Strunjirea ebonitei = dificila. Se incalzeste, se inmoaie, se deformeaza , se rupe, crapa ....toate nenorocirile se pot intampla. Dar eu am strunjit. Cum?

Am taiat, am lasat sa se raceasca apoi am continuat. Ce s-a spart, am lipit si restrunjit. E o durere in gat. Dar in final 3-4 piese s-ar putea face chinuit rau , cu nervi si 300% rebut.

Daca va ganditi sa puneti astfel de piese pe un SN 400, cred ca sunteti foarte ambitiosi. Ar putea insa merge pe un strung de ceasornicarie si chiar pe o bohrmasina sau un strung de lemn foarte mic. Viteza mare chiar daca se incalzeste. La viteza mica piesa se sparge.

Metoda de confectionare a rizurilor la strung , descrisa undeva mai sus,ar putea functiona, dar ebonita.....se va rupe. Totusi merita incercat.

Sfatul meu este sa se taie in strung fantele circulare. Cele transversale , poate cu sfanta pila , o mana dibace le scoate "cumva" (din avion nu se vede). Strunjirea a fost mai mult polizare. Cutitul sparge dar o pila poate fi foarte eficienta. Smirghel, si mai bun. O sa va mire cum o piesa de ebonita , poate fi "strunjita" ca o oala de lut. Adica mai mult modelata.

Nu uitati ca ebonita se poate lipi foarte bine cu cianoacrilat si nu se vede unde e lipita.

 

Nu vreau sa promit inca nimic. Sunt foarte ocupat si nu stiu daca pot sa ajut efectiv. Dupa ce am pozele , incerc sa scot cotele aproximative iar in privinta lucrului o sa va comunic ce posibilitati am. Un 3D ar fi grozav. As putea si fara, dar mai greu.

 

Va urez toate cele bune

[feri.visky]

Bune aţi venit, Dl. Harfă... v-am simţit lipsa...

 

Am primit ebonita pentru butoane. Mulţumim Dl. Pitagora pentru donaţie.

 

Nu mi se pare că materialul ar fi aşa de fragil. Este o ebonită "modernă"...

 

După ce vin din concediu voi da în lucru butoanele. Voi proceda în felul următor:

1. Voi strunji maerialul brut la diametrul de 16 mm respectiv 36 mm (înălţimea încă e în studiu). Apoi voi strunji canalele şi diametrul mic de la baza butonului.

2. Voi prinde materialul în poziţie orizontală în divizor şi cu o freză deget voi freza încet şi sigur canalele (calculez cîte? şi la ce adâncime? Avem o schiţă al Dl. Pitagora).

3. Voi prinde din nou în strung, voi găuri pentru butonul mare şi voi fileta pentru butonul mic, orificiile pentru ax.

4. Voi încerca, tot în strung să lustruiesc(?),

[harfa]

Gaurile butoanelor implica dimensiunea corecta pentru axele pieselor. Ar fi bine sa aveti piesele care vor fi actionate de aceste butoane ca sa stiti exact diametrul.Daca le veti confectiona, ar trebui sa incepeti cu acelea.

 

In general axele au dimensiune standard de 6mm, dar eu am intalnit de 5mm si chiar de 4,5 . Am avut aceste situatii in CV-urile replicii anterioare (Titus Konteshweller-TK).

Si eu am lucrat cu ebonita "moderna". Se rupe si se sparge , de multe ori cand e gata piesa, la ultima rotatie. De asemenea sa aveti grija la gaurire. Spiralul se incarca cu praf de ebonita in 2-3 secunde si incepe sa fumege. Evident , urmeaza deformarea si piesa crapa sau se sparge. Asa ca , ar fi de recomandat sa lucrati foarte incet si cu pauze de racire. Ebonita se va sparge si la strangerea in universal. Aveti grija sa nu o strangeti prea tare. Daca o prindeti cu un surub , pe o placa , se rupe de la gaura surubului.

Daca ebonita de strunjit nu e cilindru, aduceti intai la forma de cilindru cu un raspel sau pila. Cutitul de strung o rupe.Cu mare atentie o sa reusiti.

Aveti grija ca acele canale din partea cu rizuri, nu prea merg facute cu cutitul de strung. Mai usor si mai sigur se obtin cu o pila fina rotind piesa in strung sau bohrmasina fixa. Canalele drepte vor fi greu de facut.

Ca sa intelegeti mai bine, atunci cand se taie ebonita cu un cutit de strung, santul nu ia forma cutitului, el se sparge la contactul cu cutitul . La un magnificator optic, are aspectul brazdei de plug. Cu pila , santul iese uniform, dar cand atingeti piesa cu pila, trebuie sa o sprijiniti in contra cu degetul. Nu va temeti , nu patiti nimic la deget sau mana, mai ales daca e un strung foarte mic, de ceasornicar., sau bohrmasina.

 

In orice caz, sunt foarte curios cum veti reusi sa frezati canalele cu freza deget. Cu o freza circulara ar fi mers mai sigur. Eu va doresc din inima sa reusiti. E posibil ca in masini industriale sa fie un procedeu sigur. Eu am incercat cu scule de hobist (strung si freza de masa). Butoanele de TK, acelea de pe usite, le-am facut in strung de ceasornicarie, mai putin cu cutitul si mai mult cu pila si smirghel. La gaurire, toate sau spart. Le-am reparat si am insistat pana am reusit. Gaurile in ebonita subtire nu sunt o problema ,dar nu am dat gaura si zenc simultan, ci pe rand. Gaurile adanci sunt greu de facut (mai ales diametrele mici), fara fumegare.

 

Cand lucrati cu ebonita sa puneti ceva sub piesa , unde sa colectati praful, altfel o sa murdariti utilajul si se curata greu. De asemenea sa purtati masca pentru a nu inhala gudronul. Ar fi bune si manusi, dar riscati sa v-i le prinda in miscare . Mai bine fara. Praful de ebonita il puteti spala cu Petrol (Diluant 500-510 pentru vopsele acrilice- se gaseste in magazinele de vopseluri). Apoi apa si sapun.

 

Dupa strunjire si slefuire cu 320, apoi 500 sau 600, puteti lustrui in timpul rotirii, cu o panza mai aspra. Prinde un luciu excelent mai ales daca se incalzeste putin (aveti grija sa nu o ardeti).

 

Va doresc succes

[feri.visky]

Dată fiind importanţa proiectului, replicarea unui aparat tip A, A1 utilizat de armata română în primul război mondial, toţi participanţii la acest forum vor primi o diplomă de merit, de onoare sau de excelenţă, în funcţie de implicare sau donaţie, şi revista nr.19 - 2018, dedicată celor 100 de ani de la terminarea războiului.

 

 

Până în acest moment este valabilă lista de mai jos, în ordinea apariţiei:

 

1.feri.visky

2.marlowe

3.neculeacorneliu

4.Enulescu (Pitagora)

5.imreberes

7.Tery 34

8.AFCtin

9.doru3160

10.adi 1967

11.Untold

12.GEO 53 BN

13.harfa

14.M. Popescu

15.Aurelian Albu

16.simmy

 

Aşteptăm revenirea lui marlowe, chiar şi sub alt nume (de ex marlowex) pentru a ajuta documentarea 2D-3D a proiectului.

 

Primim pe adresa asociaţiei donaţii, materiale (bară de alamă, tablă de alamă, lemn de cireş, etc.), donaţii sub formă de muncă şi desigur multă susţinere morală.

 

Vă mulţumim...

[Vizitator Aurelian Albu]

Buna seara,

 

Am vorbit cu prietenul meu, fost Marlowe pe forum, si spune ca este de acord sa se bage in acest proiect trecand peste scarba imensa pricinuita atunci cand a fost dat afara ca o masea stricata pentru "lipsa de activitate" la elforum si i-au fost vanate postarile de unii moderatori care-i poarta ura personala.

Acuma omul nu stie ce sa faca ca nu mai are cont.

Am sa-i comunic raspunsul dv.

Cele bune.