O noua provocare...

[feri.visky]

Aflând de diferenţele dintre A şi A1 în ceea ce priveşte domeniul lungimilor de undă am refăcut calcule pentru L şi C... Judecând după mărimea bobinelor şi a numerelor de spire din diverse fotografii rezultă că mărimea maximă a condensatorului variabil este cea care diferă la cele două versiuni.

 

Dacă la prima versiune, A, ajungea circa 300 - 350 pF pentru A1 sunt necesare 500 pF, considerând în primar 215 uH respectiv 95 uH pentru secundar (50 respectiv 40 spire).

 

[Untold]

Buna ziua!

 

Din piesa de ebonita trimisa de Dl. Pitagora, din pacate strungarul caruia am dat spre executie doua butoane dupa schita, nu a reusit sa faca nici macar unul, intrucat, intai a dat gaura pt filetul interior si apoi s-a gandit sa incerce o randalinare. Drept urmare, butonul s-a rupt, insa randalinarea se pare ca a reusit cat de cat. Nu e perfecta, se vede din poza si are striurile inclinate, nu ca la un buton original drepte...

Editat August 6, 2017 de Untold

[harfa]

Butonul rupt, poate fi lipit cu cianoacrilat. Se slefuieste apoi cu smirghel fin 320-500.

 

CUTIA de LEMN este in lucru. Am taiat toate componentele inclusiv nuturile de 8. Cand am cotele, voi trece si la cutiile mici din interior.

Poze mai tarziu.

[Enulescul]

Bună seara domnilor

§ 25

Din nou corespondenţă externă

Pe 26.06.2017 i-am trimis domnului Alan Larsen (încă) un e-mail în care îi mulţumeam în numele meu şi al asociaţiei Pro Radio Antic pentru informaţiile transmise. (Pozele cu definiţie mare ale plăcii şi dimensiunile şi pozele bobinelor – postate de mine aici) Deasemenea îl informam că se discută acordarea titlului de „membru de onoare” al asociaţiei pentru contribuţia domniei sale la proiectul galenei militare şi mai puneam cîteva întrebări referitoare la dimensiunile jack-ului dublu de cască din aparatul original.

Ieri (stîrnit probabil de ştirea că i s-a acordat calitatea de „membru de onoare”) mi-a răspuns, scuzîndu-se pentru întîrziere. (În deşertul Arizonei – unde am înţeles că locuieşte – sînt nişte călduri insuportabile pe care încearcă să le evite petrecînd cît mai mult timp într-un camping la munte.)

Postez mai jos (din lipsă de timp fără comentarii) pozele primite (evident cu definiţie redusă după cerinţele forului):

Pozele cu definiţia originală le-am trimis domnilor Visky, Marlowe şi Harfă prin e-mail. Dacă mai este cineva interesat, îl rog să-mi comunice prin MP adresa de e-mail.

 

Cu respect,

Pitagora Schorsch

[feri.visky]

Pitagora, mulţumim pentru postări şi cote... sper că în marea viteză cu care se derulează proiectul să putem să şi construim câte ceva...

 

Untold, găurirea şi filetarea este ultima operaţie... apoi debitarea la gata.

Oricum felicitări că aţi încercat. Remarc faptul că pieasa, Dvs. este mai închisă la culoare, ceea ce denotă un material mai aproape de ceea ce ar trebui să fie ebonita...

[Untold]

Din pacate, nu eu am lucrat piesa pe strung...eu, dupa 10 ani de strungarie, cunosc ordinea operatiilor.

Dar, voi incerca sa mai fac un buton.

Editat August 9, 2017 de Untold

[harfa]

Cutia arata cam asa la acest punct. E pozata cu capacul in jos.

Lemnul e crud si are culoarea lemnului nefinisat, dar cand e lacuit nu are aceasta culoare. E cam ca in pozele radiourilor.

Cutia nu este incleiata, e inchisa formal ca sa vad daca se imbina corect. Marginile unde se aseaza capacele vor fi taiate la dimensiuni. Cutia se taie pe lemnul deschis la culoare pentru a fi despartita in capac respectiv baza.

[feri.visky]

Super... arată bine...

 

Vom avea în curând cote de execuţie şi pentru restul componentelor...

[feri.visky]

Referitor la rotunjirea colţurilor... Unele rr sunt cu altele sunt fără...

 

[Enulescul]

Bună seara domnilor

§ 26

Despre condensatorul „de telefon”

Am senzaţia că în evoluţia proiectului a cam venit rîndul condensatorului fix legat paralel pe căşti care în multe lucrări vechi era numit „condensator de telefon” şi am să încerc să vă împărtăşesc informaţiile pe care le-am strîns despre un tip de condensator similar:

Vă aduceţi desigur aminte că la replicarea superreacţiei ^DR.TITUS s-a discutat o vreme pe Elforum despre alcătuirea şi fabricarea condensatoarelor fixe din epocă. Am încercat atunci să schiţez o clasificare a tipurilor curente pe care le-am numit: A B AB şi C. Scopul meu nu era să ajung la o clasificare exhaustivă ci să lămuresc împreună cu domnul Harfă care anume tipuri de condensator sînt utilizate în aparatul de replicat, unde anume, şi cam care ar fi tehnologiile de replicare pentru fiecare tip în parte. Pentru aceasta am scormonit în lada cu condensatoare vechi căutînd „mostre” şi am fost destul de norocos să găsesc un fel de mostră de condensator de tip „A” (pe care îl voi numi în continuare „A1”)

 

 

Este (după cum se vede) mai „butucănos” şi prevăzut cu mai multe şuruburi decît condensatorul de tip „A” (condensatorul de grilă) din montajul ^DR.TITUS. Din această cauză am crezut o vreme că este de factură germană dar în lipsă de altceva l-am desfăcut şi am încercat să ilustrez printr-o schiţă modul lui se construcţie:

N-am postat schiţa (pînă acum) căci nu era esenţială pentru proiectul ^DR.TITUS. Ceva mai tîrziu am regăsit un condensator de factură similară în catalogul Pericaud 1924 (N° 1076):

 

 

Mi-a venit greu să-mi explic cum Pericaud mai putea să fabrice în 1924 ceva atît de „butucănos” pînă mai deunăzi cînd am analizat interiorul galenei militare pe care ne străduim s-o replicăm, şi lucrurile au devenit (pentru mine) clare: Condensatorul „A1” este unul dintre primele tipuri de condensator cu destinaţie militară (dacă nu chiar primul) fabricat de (proto)„industria de componente electronice franceze” (la o cercetare ulterioară l-am întîlnit şi în receptoarele militare din 1912 – 13) este în consecinţă robust (retrag adjectivul „butucănos”) şi de aceea utilizat de către radiotehnicieni chiar şi pentru aparate „civile”. N-a mai constituit o mare surpriză cînd, lărgind cercetările, am întîlnit condensatori de acest tip şi în superheterodinele „Ducretet” din 1927 – 28.

Toată această (cam lungă) digresiune istorică sper să servească ca argument pentru a susţine părerile mele despre condensatorul de telefon din galena militară:

1. Condensatorul de telefon din galena militară este de tip „A1”.

2. Dimensiunile din catalogul Pericaud 1924 (65 X 45 mm) coincid (± 2 mm) cu cele trei mostre separate de condensatori, şi cu condensatorii din superhetrodina Ducretet 1927 - 28 din colecţia mea. Deoarece condensatorul din galena militară este foarte clar precursorul tuturor acestora, este foarte probabil ca dimensiunile lui să nu difere foarte mult de cele din 1924 - 28.

3. Prima mostră de condensator „A1” analizată şi postată de mine (Pozele 1, 2, 3, 4, şi 5) are nişte piuliţe-prezon în placa de bază (P₁) pentru şuruburile de fixare ale plăcii de presiune P₂. Posed şi o altă mostră la care şuruburile se înşurubează direct în ebonită deci prezoanele nu sînt obligatorii:

 

 

Este deci de presupus că versiunea din 1915 nu avea prezoane. Deasemenea condensatoarele-mostră desfăcute de mine sînt de capacitate mică (în jur de 200 pF) şi destinate a fi „calibrate” prin îndepărtarea unei porţiuni de armătură.De aceea au armături triunghiulare/trapezoidale. Este foarte probabil - condensatorul de telefon avînd 2 nF – ca armăturile acestuia să fie dreptunghiulare. Este de asemenea evident că platbanda de contact de jos la condensatorul din galena militară a fost înlocuită cu un colţar.

4. Cred că ar fi util pentru execuţie să avem schiţele cu dimensiuni şi cote pentru găuri ale plăcilor P₁, P₂, ale foilor de mică şi staniol (de fapt aluminiu) şi ale platbandei şi colţarului. Presupun că şuruburile sînt M4.

 

Cu respect,

Pitagora Schorsch

Editat Septembrie 24, 2017 de Enulescul

[Enulescul]

Bună ziua domnilor

§ 27

(Din nou) Despre axul de comutator „de tip 2”

În intervenţia mea § 12 pe topic (https://www.elforum.info/topic/100264-o-noua-provocare/page-3?do=findComment&comment=1535582) am prezentat două tipuri de axe de comutator utilizate în epocă pentru a susţine argumentul (resortul nu este vizibil) ce m-a adus la concluzia că în galena militară se utilizează axe de comutator „de tip 2”

 

1 = Ax filetat cu flanşă la mijloc; 2 = Flanşa; 3= Limba de contact; 4 = „Gît” cu filet exterior; 5 = Resort;

6 = Piuliţă pe ax blocată cu cositor; 7 = Filet interior în ebonită; 8 = Buton; 9 şi 10 = Piuliţe pe ax.

 

Recitind acum, prezentarea mi se pare prea succintă (şi deci puţin folositoare) pentru faza de execuţie (care cred că se apropie). În consecinţă am să încerc o dezvoltare, şi pentru o expunere clară am demontat complet subansamblul „ax comutator tip 2” şi l-am fotografiat:

 

 

Veţi observa că există un sub-subansamblu care nu este demontabil (nedestructiv): „limba” port-contact plus „lama” de contact plus „gîtul” cu filet exterior:

 

 

Asamblarea este făcută prin nituire. Am însă motive să cred că la galena militară din 1915 îmbinările erau toate demontabile:

Mărind puţin una dintre fotografiile trimise de domnul Alan Larsen (SUA) se poate vedea că „lama” de contact (bronz fosforos/tombac) este asamblată prin înşurubare (două şuruburi - cred M 2) cu „limba” port-contact (alamă):

 

 

Cred că în producţia radiotehnică militară din 1915 – în regim aproape manufacturier – nu conta atît rentabilitatea cît posibilitatea de întreţinere/reparare a aparatelor cu mijloace simple „de campanie” deci se utilizau îmbinări prin înşurubare.

Mostra, pe care o deţin şi pe care am fotografiat-o, provine din anii ’20 (foarte probabil după 1925) dintr-un aparat civil/comercial. După apariţia radiodifuziunii (la începutul anilor ’20) cererea ca şi producţia de aparate a făcut un salt enorm deci tehnologiile au fost adaptate la producţia de serie pentru a deveni rentabile şi s-a recurs la nituire.

Evident, argumentele şi fotografia de mai sus (în care eu „ghicesc” şuruburi) nu au darul de a oferi informaţii despre modul de asamblare între „gît” şi limba port-contact ci doar ipoteza că şi această îmbinare este demontabilă. Aici începe faza pe care donul Visky (foarte inspirat) a denumit-o „mioritică” (de improvizaţie). Există (deocamdată) trei propuneri de variante de îmbinare:

 

Varianta „înşurubată” (desenul din stînga) este rodul colaborării cu domnul AFCtin. Domnia-sa s-a implicat atît teoretic cît şi experimental în a găsi o modalitate de îmbinare (demontabilă) executabilă cu mijloace simple. Pe măsură ce experimentele au evoluat au fost elaborate mai multe versiuni (desenul ilustrează doar prima versiune), şi din cîte am înţeles din ultima comunicare, domnul AFCtin este la un pas de a finaliza prototipul şi de a-l trimite spre omologare la Arad.

O variantă de îmbinare extrem de elegantă prin simplitatea ei este creaţia domnului Visky: varianta „teşită” (desenul din mijloc) care nu a intrat încă în faza experimentală din lipsa unei scule potrivite (ştanţă?).

Desenul din dreapta ilustrează varianta „cositorită” – un compromis disperat născut din teama că celelalte variante nu vor fi gata la timp, şi este ţinut în rezervă pentru o asemenea eventualitate. (Este de fapt o îmbinare semi-demontabilă necesitînd o sursă de căldură pentru topirea aliajului de îmbinare.)

Indiferent de modul de îmbinare între „gît” şi „limba” port-contact, postez mai jos (cum văd eu) modul de asamblare al subansamblului „Ax de comutator de tip 2”:

Cu respect,

Pitagora Schorsch

Editat Septembrie 27, 2017 de Enulescul

[AFCtin]

Buna seara tuturor,

 

Asa cum spunea dl Schorsch, am un prototip de comutator facut deja. Am nevoie de ajutorul dvs pentru a face si butonul de actionare din ebonita. Am incercat canelarea pe strung a paterialului cu ajutorul unui cutit de strung ascutit la 60grade. Materiallul pe care-l am la dispozitie sigur are multe in comun cu ebonita, este inchis la culoare, spanul cand il aprind cu chibritul miroase a casuciuc ars. Am nevoie ca cineva priceput care sa-mi calculeze in cate parti imaprt circumferinta butonului si cat de adanc intru in span. Am facut test si materialul se preteaza la astfel de canelare.

 

Lama port contact am filetat-o cu Mf 10X1 prinzaid-o cu ajutorul unui dispozitiv in universal, asffel incat axul filetului sa fie perpendicular pe suprafata lamei port contact.

 

Lama de contact am facut-o din bronz fosforos furnizat de dl Schorsch (caruia ii multumesc mult pentru sprijin in materiale scule desene si sfaturi ).

 

Cu stima,

Randalinare buton1.bmp

[Vizitator]

 

Am nevoie ca cineva priceput care sa-mi calculeze in cate parti imaprt circumferinta butonului si cat de adanc intru in span. Am facut test si materialul se preteaza la astfel de canelare.

Mai asteapta cateva zile pana iti trimit desenele

[feri.visky]

Mulţumesc Dl. Pitagora pentru clarificări şi celorlaţi pentru implicare... La comutator aş alege vaianta cositorită... Diametrul butonului fiind de 20 mm, Dl marlowe poate spune unghiul în grade la care trebuie poziţionat divizorul pentru frezare...

[Vizitator]

Desenul de la butonul striat in attach.

buton striat.pdf