Single Ended paralel 6P15P (mod trioda) - building log

[Vizitator viobio]

Foarte nasol,sunt alături de tine pentru ca treci printr-o grea suferință.Apreciez simțul umorului ,am trecut și eu prin asa ceva,pina am găsit bunkerul de la Electromagnetica.Eu vara lucram în curte,aer curat,nu provocam noxe în casa,în schimb îmi terorizam vecinii,mai ales cind probam un amp de chitară de 100W.

Editat Iunie 19, 2015 de viobio

[Patefon]

Vezi, pentru mine nu e mai multt decât un hobby. Ori asta nu m-a afectează in nici un fel. Nu am termene limita, nu am de demonstrat ceva.

[hpavictor]

Aiurea .

Sper ca orice pas inainte este benefic evolutiei , in special daca ai un grup de prieteni useri avand acelasi interes , adica redarea sunetului  de inalta calitate cu ajutorul  amplificatoarelor pe lampi .

Sau nu .... ? 

[Patefon]

Am inceput lucru la cablaj. Am sa fac cablajul cu gauri de 20 mm in dreptul soclurilor novale si de 18 mm in jurul celor heptale pentru a trage sarme de la socluri la cablaj. Pentru asta am fost nevoit sa fac o librarie custom in Eagle. Atasat gasiti libraria cu aranjamentele de pad-uri (daca o fi folositoare cuiva....) si un fisier Excel care calculeaza offset-ul de la origine la gaurile pad-urilor in functie de diametrul cercului pe care sunt dispuse terminalele.

 

NOTE:

- Pentru versiunea octala nu am verificat corectitudinea calculului din Excel

- Triodele sunt facute cu gate swap si filamentele cu pin swap

- Device-urile sunt facute pe bucati pentru a permite conexiunile auxiliare (filament si ecran) in exteriorul schemei principale.

 

Un print screen de la testul de functionare:

[Patefon]

Fiindca e cald afara si am o lene suprema pentru a ma apuca de trasat cablaje m-o scarmat undeva sa simulez un test IMD pe schema propusa. Ce a iesit se vede in poza atasata. Intrebarile ar fi: O fi bine? O fi rau? Unde gasesc si eu ceva pentru comparatie?

 

 

 

P.S. Simularea este facuta pentru 250 Hz + 8 KHz, raport 1 la 0.25 pentru o putere de iesire de 1W.

[Kosmin]

Nu stiu daca a mai masurat cineva TID-ul la un paralel SE cu 6P15P in mod trioda. Daca vrei un termen de comparatie ne putem uita intr-o revista de profil, de ex. in zona 300B unde se gasesc masuratori mai detaliate, facute cu scule AudioPrecision ca sa nu lase loc de interpretari. Poate vei spune ca 300B e mare, scumpa si cu incalzire directa si nu ar fi o comparatie 1:1 dar niciodata nu se poate pune semnul egal intre amplificatoare daca transformatoarele de iesire, finalele etc. difera intre ele pentru ca de aici cu siguranta ies alte cifre.

Varianta #1 (dupa mine~=pocnitoare): prezinta in fig.15 la 1kHz o diferenta fata de fundamentala de aprox. -35dB , estimez un TID ~ 2.5-3% . Concluzia e ca "masoara prost", nu putea sa o spuna direct ca "suna prost" fiindca toate trebuie vandute, corect?!

Varianta #2 (mult fier, calitate buna): alt amplificator, aceeasi lampa si alt transformator de iesire, in fig.15 diferenta este cam la fel la 1kHz dar produsele de ordin superior sunt mai mici, TID~1.7-2% . Aici spune ca in mare masoara bine, asa ca nu are cum sa sune "rau".

Concluziile le tragi singur , nu mai insist fiindca s-au mai aprins spiritele de la astfel de masuratori pe aici si nu asta mi-e intentia.

Din ce vad in simularea de mai sus ar iesi un TID ~=2.6% . Sunt curios cum va masura "pe viu", daca bate cu simularea. In cazul in care ai modelat un transformator de iesire cat de cat apropiat de cel real atunci ai mari sanse sa te apropii de practica, altfel e loterie.

Ca o paranteza: nu stiu daca poate fi neaparat un termen de comparatie dar nu am gasit acum in reviste audiofile teste SMPTE, poate ca sunt dar trebuie cautat. Chiar daca am mai postat-o cu ceva timp in urma, e vorba de o spectrograma din arhiva cu masuratori, e drept este a unui amplificator PP (dar unul care a facut impresii bune la intalnirile lamparilor din ultimii ani dupa spusele ascultatorilor, EL509 PP).

300Hz +8kHz raport 4:1, putere iesire 50W (20Vef@8R) aproape de clipping, probabil la 1W e mult mai "roz" situatia. Din pacate imaginea de ansamblu nu o am (cum reiese din simularea ta de mai sus), la momentul ala ma interesa mai in detaliu ce se intampla la 8kHz. Masuratoarea a fost facuta cu o placa de sunet 192kHz/24bit + atenuator(:20) astfel ca 0dB=ref=20Vef. Se poate observa pentru produsele de ordin 2 o diferenta de vreo 40dB iar cele de ordin 3 cam 45dB fata de nivelul lui F2=8kHz.

Conform standardului SMPTE calculele se raporteaza la f2, iar procentul se calculeaza asemeni THD-ului. Privind de la 8kHz catre dreapta si normand avem cu aproximatie -45dB (x0.0056), -40dB (x0.01), -50dB (x0.0031), -55dB (x0.0017), -65dB(x0.00056) => TID~=1.2% in acest caz. Sper sa nu fi incurcat cifrele asa tare .

 

Acum daca o fi bine?, o fi rau? ceea ce se vede in simulare ... tu sa ne spui. N-ar strica sa rulezi una si la putere mai mare sa vezi cum evolueaza produsele de ordin superior.

Spor la mesterit!

[adigh]

Ca sa vedem diferentele intre doua amplificatoare ar trebui facute teste acolo unde difera si in special in punctele critice.

La 1kHz si 1W nu prea difera si nici nu prea o sa se vada punctele slabe, daca exista.

Editat Iulie 27, 2015 de adigh

[adrian_pic]

Avem doua amplificatoare si pun intrebarea: cum stabilesc 

 

 

unde difera si in special in punctele critice?

 

In mod normal se fac teste la capetele benzii folosind sinus si cine are curaj baga si un semnal dreptunghiular. Totusi masuratorile la 1kHz trebuiesc facute pentru ca la aceasta frecventa se dau specificatiile amplificatoarelor de toti producatorii. 

[Patefon]

Din topicul de aici: http://www.elforum.info/topic/105932-stabilizare-ukatod-prin-filamente/ despre stabilizarea curentului prin filamente (multumesc @romicap pentru expunerea solutiei) si topicul http://www.elforum.info/topic/103264-amplificator-e130l-2x12w-clasa-a/    mai precis datasheetul E130L mi-a venit o idee. Ce ar fi daca negativarea mixta s-ar face cu corectie pozitiva! Iata ce a iesit:

 

 

 

Avantajul ar fi o mai buna stabilitate in timp. Dezavantajul ca se disipa mai multa caldura si anodica ceva mai mare. Basca e ca poti eleva heaterele la brutul tensiunii de reglaj.

[hpavictor]

Ideea e superba , aduce la viata lampile cu emisia epuizata ?

Asta este o minune biblica , a mai patit si Lazar asa ceva !

Este clar ca principiul functioneaza , daca negativarea automata este mai mare decat a trebui , o putem " potoli " cu o tensiune pozitiva in grila .

Cu aceasta ocazie , tocmai am descoperit ca imi mai trebuie inca o infasurare pe trafo retea , pentru tensiunea pozitiva necesara compensarii tensiunii de negativare in exces , metoda ta permite folosirea unor lampilor finale  aflate la sfarsitul vietii lor .

[Patefon]

Orcum aveam infasurarea de negativare. Doar ca e trecuta la pozitiv. Traful ramane neschimbat.

 

P.S.  Mai ramane de studiat la capitolul "reactii adverse" ce se intampla cu fenomenul de redresare a finalei la valori mari ale semnalului. Nu cumva o duce spre curenti medii prea aproape de limita?

[Vizitator]

Ideea e superba , aduce la viata lampile cu emisia epuizata ?

Asta este o minune biblica , a mai patit si Lazar asa ceva !

Este clar ca principiul functioneaza , daca negativarea automata este mai mare decat a trebui , o putem " potoli " cu o tensiune pozitiva in grila .

Cu aceasta ocazie , tocmai am descoperit ca imi mai trebuie inca o infasurare pe trafo retea , pentru tensiunea pozitiva necesara compensarii tensiunii de negativare in exces , metoda ta permite folosirea unor lampilor finale  aflate la sfarsitul vietii lor .

Adevarata minune ! Un pastor baptist ar bate cu furie in masa si ar spune ca asa a vrut Isus iar tensiunea pozitiva in grila este clar ca este benefica din moment ce nu este negativa...

[Patefon]

Mai e o chestiune. Uitati-va cu atentie la schema de la Marantz 8B. Poate ar merita vazut ce se intampla cand G3 are un plus / minus de 15V fata de catod.

 

[hpavictor]

Oare ce ar face in acest caz un pastor baptist dupa studierea  schemei de mai sus   ? 

 

Oricum sper ca stiti de gluma , chiar daca sub nicio forma nu glumesc cand e vorba de cele sfinte pentru unii useri .

Va rog sa ma scuzati pentru cele de mai sus , si sa acceptati ideea ( daca nu ati facut deja acest lucru ) ca lampile finale pot fi negativate in structura  hibrida  ; automata ( dimensionata pentru curent anodic mai mare decat cel necesar )  + fixa ( cu o tensiune pozitiva pentru compensarea negativarii automate in exces ) si sper sa analizati in mod serios avantajele sau dezavantajele solutiei propuse de @patefon ...

[Patefon]

In mod evident un astfel de bias nu are cum sa invie din morti o lampa uzata. Doar ca deviatia curentului e mai mica in timpul functionarii. Daca a murit, sa zicem ca nu mai poate furniza 100 mA ci numai 40 mA curent maxim , atunci va functiona acceptabil pana la o putere mai mica. Asa se explica cele 10.000 de ore de functionare din datasheet-ul E130L. 

 

Despre efectul de redresare am gasit in RDH4 urmatoarea formula:

 

 

Deci cu ceva in plus la "cathode bias" avem un efect de rectificare mai redus decat clasica negativare automata, care e deja mult mai stabila decat negativarea fixa.

 

In alta ordine de idei, singura documentare, atat subiectiva cat si obiectiva despre efectele modificarii conectarii G3 pentru o pentoda legata ca trioda am gasit-o aici: 

 

http://www.decware.com/newsite/paper145.htm

http://www.decware.com/newsite/paper146.html

 

Concluzia fiind ca nimic nu s-a imbunatatit din puct de vedere cifric, ba din contra IMD-ul a crescut..... dar:

 

 

The result of doing this is an improvement in coherency that has to be heard to be believed. On our first test we took a well seasoned SE34I (EL34 based single ended triode amp) and found the difference to be larger than any single thing we could have done. For example, pure silver-wound output transformers would not have made as big an improvement. Switching the coupling caps to V-Caps or Audionote would not have made as big a difference. Spending hundreds on N.O.S. tubes would not have made as big a difference nor would any anything else I know of. The midrange being always the first to reveal true success was simply unbelievable.

 

    .... inginerie empirica...sau nu stim noi sa exprimam calitatea perceputa in cifre... pana la urma merita un test.