Single Ended paralel 6P15P (mod trioda) - building log

[Patefon]

Ar fi pacat sa am infasurare de negativare fixa dedicata in transformator si sa alerg dupa imperecherea lampilor. Am bagat la cap avantajele negativarii mixte si am figurat grafic negativarea automata si 50% negativare mixta.

 

Am ridicat putin curentul prin lampite (la 35 mA) si am figurat dreptele de reglare. Eu cred ca o rezistenta in catod de 150 Ohmi este suficient.

 

[Patefon]

Am luat carcasa de la sablat si vopsit.

 

 

 

Pentru informarea dumneavoastra:

- Vopsirea a fost facuta la o firmulita care se ocupa de revopsirea jentilor de masina.

- Trebuie avut grija ca se micsoreaza diametrul gaurilor in urma vopsirii.

- Tot acolo am vazut tehnica de slefuire a aluminiului prin vibro-polishare. Arata spectaculos.  Atat de lucios devine ca l-am intrebat pe baietelul de acolo daca are baie de cromare.

 

P.S. In curand o sa pun DXF-urile care au fost folosite la taiere. Va trebui sa modific anumite elemente care nu pot fi de folos nimanui.

[Vizitator gabriele]

La o carcasa asa frumoasa pui soclurile deasupra !???

[Patefon]

De ce nu. Face parte din "aroma" vintage a proiectului. Apoi contrastul e frumos (cred eu).

[simson]

Am luat carcasa de la sablat si vopsit.- Tot acolo am vazut tehnica de slefuire a aluminiului prin vibro-polishare. Arata spectaculos.  Atat de lucios devine ca l-am intrebat pe baietelul de acolo daca are baie de cromare. Spectacolul este temporar, intrucat aluminiul se oxideaza si se matuieste.

[Patefon]

Nu am intrat in detalii. Probabil se lacuieste. Am vazut ca jentile de masina din aliaj au ceva lac peste ele.

 

P.S. Ce am vazut eu stateau intr-o vitrina drept mostre. Banuiesc ca nu erau slefuite de cateva zile.

[feri.visky]

Foarte frumos abordat acest proiect... Mi-a placut dreapta de sarcina direct pe carcterograf. Este un program sau pur si simplu grafica suprapusa?

 

Nu am inteles de ce ai ales dreapta de sarcina de 8kOhm... Poti sa detaliezi un pic mai mult?

[Vizitator gabriele]

De ce nu. Face parte din "aroma" vintage a proiectului. Apoi contrastul e frumos (cred eu).

Contrastul era si mai frumos daca vopseai si bridele soclurilor sau mai bine eloxate ...daca sunt din aluminiu,dar repet e o parere strict personala ,eu prefer intodeauna sa le "ascund" sub sasiu folosesc asfel o contraplaca ce sustine soclurile,asfel tubul coboara un pic si nu se vad suruburi sau alte chestii.......

[Patefon]

Pentru figurarea dreptei de sarcina am folosit un programel facut in Java (Paint_Kit.jar) care permite determinarea parametrilor spice pentru a crea un model de simulare. Poza cu caracterograful am luat-o de aici: www.bartola.co.uk/valves/valve-curves/6p15p-triode/ . In poza prezentata acolo sunt si parametrii spice. Asa ca am avut noroc. Programelul Java permite si trasarea unei curbe de sarcina precum si afisarea diversilor parametrii dintr-un anume punct al caracteristicii.

 

Am sa incerc un mic tutorial de folosire cu lampita 6N1P:

1. Pentru inceput caut datasheet-ul lampitei:http://frank.pocnet.net/ .Gasit online: http://www.mif.pg.gda.pl/homepages/frank/sheets/113/6/6N1PEV.pdf

2. Printr-un PrintSceen salvez graficul de interes. Important este ca nivelul de zoom sa fie suficient de mare pentru a lucra pe curbe si, totodata, suficient de mic ca sa-mi ramana loc de meniuri. Eu prefer sa nu depaseasca jumatate din latiea screen-ului.

3. Apoi, deschid Paint. Ctrl. +V imi aduce screen-ul salvat.

4. Apas butonul Select si-mi incadrez bucatica care ma intereseaza. Copy. New Document. Don't Save. Resize. Pixels. Debifez Mentain Aspect Ratio. Si-l fac de 100x100 pixeli. OK.

5. Ctrl+V si-l face automat la dimensiunea copiata din selectia anterioara.

6. Save. In format PNG sau JPG (personal prefer PNG). Aleg locatia preferata (aici e important sa tineti minte locatia. Pentru exemplificare voi folosi "D:ProiecteModele"). In cazul de fata fisierul se va numi 6N1P.png.

7. Mergeti la download-ati programelul "Paint_Kit.jar". Salvati-l in locatia unde este si poza cu caracteristicile.

8. (Optional) Cititi cu atentie ce scrie acolo. Merita.

9. (Optional) Mergeti Start -> Control Panel si asigurati-va ca aveti Java Instalat

10. Porniti o fereastra de Command Prompt prin Start -> All Programs -> Accesories -> Command Prompt  (in Windows 7). Apoi navigati catre locatia unde exista cele doua fisiere. In exemplul ales tastati urmatoarele comenzi in fereastra Command Prompt:

cd <Enter>

d: <Enter>

cd Proiecte <Enter>

cd Modele <Enter>

Proptul de comanda ar trebui sa fie localizat in locatia cu cele doua fisiere (D:ProiecteModele> )

10 bis. (alternativ) Deschideti o fereastra de  locatia de lucru (in exemplul de aici D:ProiecteModele) fara sa fie selectata nici o icoana  tineti Shift apasat si faceti clic in spatiul neocupat din interiorul ferestrei. Din meniul deschis alegeti Open command window here (Ar trebui sa arate la fel ca la punctul 10)

11. Tastati: java -jar paint_kit.jar "numele pozei cu tot cu extensie" <Enter> (In cazul descris: java - jar paint_kit.jar 6N1P.png)

 

12. Cautati pe internet parametrii spice pentru lampita cu pricina. Daca nu gasiti cautati ceva apropiat ca sa aveti o baza de plecare. (Eu am gasit: MU=38.29  EX=1.761  KG1=1430.7  KP=245.76  KVB=300.0  VCT=0.00)

13. Puneti graficul peste poza si populati cu datele necesare.

14. (Optional - Recomandabil). Daca nu ati nimerit datele corecte, circule destule formule in piata (eu de exeplu a treuit sa corectez KP in modelul gasit) faceti 5 cafele, dati sotiei cardul, copilului cheile de la masina, etc... si incercati sa gasiti o potrivire a curbelor.

15. Introduceti datele despre sarcina dorita alte date despre regimul de functionare. Programelul ofera o multitudine de informatii. Daca duceti mousele in PSF citi in partea de jos principalele valori in punctul respectiv.

Spre exemplificare gasim in PSF-ul (7.7 mA@250V) Mu=33.3, ra 8.88, gm 3.7 de unde deducem o impedanta a repetorului catodic de Zot=(RL+ra)/(Mu+1)=8.88k/34.3=258 Ohmi

O foarte buna alegere facuta de domnul LMOlimpiu pentru un repetor.

16. Nu uitati sa impartasiti cu colegii de pe forum experientele dumneavoastra 

 

P.S. Rog sa-mi fie scuzat daca am detaliat anumiti pasi prea mult.

P.P.S. Revin cu explicatiile despre 8 K sarcina un pic mai tarzior.

[feri.visky]

Extraordinar... felicitari pentru expunere... Mai ca-mi vine sa ma apuc...

[Vizitator]

Interesanta aceasta utilizare pt determinarea dreptei de sarcina insa eu propun o alternativa strict analogica , datele se detemina pornind de la o competitie in care se cunosc cerintele si se compara rezultatele (tensiuni , curenti, valori input/ouput, THD, distributie armonica) 

Daca masuratorile pot fi considerate obiective si rezultatele sint similare, evident ca metoda analogica este dezavantajoasa sub rezerva ca un model teoretic  se adreseaza unui tub  ce depinde de datele fabricantului ,corect ?

[Patefon]

Cum am ajuns la 8 KOhmi sarcina anodica pentru lampitele finale?

 

Intr-o foarte interesanta lucrare de masterat Daniel H. Cheever a facut o legatura intre calitatea perceputa a unui amplificator de putere si distributia armonicelor rezultate din procesul de amplificare. Astfel omul a creat o metoda de masurare a calitatii percepute si cuantizarea acesteia intr-o formula matematematica. Fara a intra in prea multe detalii povestea este ca perceptia sunetelor este mult imbunatatita daca armonicele insotitoare se regasesc intr-o anumita distributie, distributie care ar trebui sa se apropie cat mai mult de acea distributie care se genereaza in mod natural in interiorul urechii interne. Lucrarea este publica si poate fi citita aici: http://www.dancheever.com/main/cheever_thesis_final.pdf

 

Plecat de la premisa de mai sus am interpretat graficul de la pagina 31:

ca pentru o buna perceptie a sunetului o distributie armonica (in jurul valorii de 85 dB) de 5% pentru armonica a doua si 0.05% pentru armonica a treia este de dorit pentru o auditie normala si de 10% Armonica 2, 1% Armonica 3 la putere maxima. 

 

Inarmat cu valorile de mai sus am pus in fata caracteristicii lampilor finale diverse drepte de sarcina. Evident dreptele de sarcina sunt strans legate de caracteristica de impedanta a incintelor folosite (intrucat mi-e tare greu sa acult muzica la o rezistenta ceramica de 8 Ohmi).

 

Aici intervine compromisul. Asa cum se vede in graficul de aici:

 

 

impedanta vazuta de lampile finale variaza cu frecventa. Distorsiunile introduse de lampile finale vor fi si ele variabile tot in functie de frecventa. Pentru a figura distributia armonicelor 2 si 3 am facut un tabel comparativ:

 

 

In zona de sensibilitate si selectivitate maxima a urechii (800 Hz pana la 3 KHz) impedanta se situeaza in principal in jurul valorii de 8 Ohmi. Din tabelul de mai sus am gasit ca Armonica 3 este 10% din Armonica 2 la o sarcina pentru lampite de 8 KOhmi. Tot la 8 KOmi raportul A3/A2 pentru o iesire de 1W se situeaza in jurul valorii de 1%.

 

P.S. Va trebui sa-l completez cu valorile distorsiunilor la 1W pentru relevanta.

 

Pe scurt prin alegerea unei sarcini de 8 KOhm pentru lampile finale am cautat ca raportul (Armonica 3)/(Armonica 3) sa fie de 10% la putere maxima si de 1% la puterea de 1W in zona de sensibilitate maxima a urechii.

[Vizitator]

Este logica alegerea in acest mod a dreptei de sarcina  si daca as avea timp poate ar merita o verificare practica, oricum eu am fost convins de mult ca o anumita distributie armonica diferentiaza amplificatoarele intre ele daca sint din aceiasi clasa de putere asa ca felicitari din partea mea Patefon pentru aceasta abordare de micsorare a puterii utile pentru o distributie armonica controlata !

Sint incredintat ca tubul 300B este un etalon pentru calibrarea altor amplificatoare si chiar am vrut sa deschid un topic legat de acest aspect insa am observat un anume dezinteres...

Am mai multe observatii si experimente facute citind documentatile si comentarile celor ce au construit si masurat amplificatoare cu 300B si sint destule pe net, insa eu nu mai am rabdare sa discut in contradictoriu cu cei ce nu construiesc si nu masoara de acea tot respectul pentru Patefon si pentru munca lui

[simson]

Filtrele de joase -inalte din boxe afecteaza negativ sunetul redat de un SE.De ce, nu pot explica stiintific, afirmatia o fac din observatii...sunetul este mai placut in cazul unei incinte simple fara inductante si capacitati.Probabil ca defazajele produse de filtre,lucreaza la variatia impedantei cu frecventa,care se reflecta in primar, zic eu.

[feri.visky]

Super articolul!!! Cei cu teoria conspiratiei vor spune ca acest doctorat a fost dat pentru a se vinde mai bine amplificatoarele SE... Apoi treaba aceea cu pshiho-acustica este foarte interesanta si explica perfect de ce exista audiofili!

 

Patefon, ai... redat excelent! A lispit acest studiu aici, mai ales aici, unde, de multe ori lovim unii in altii (ma rog, unii si altii)!