Patefon Postat Februarie 3, 2015 Partajează Postat Februarie 3, 2015 Asadar dupa o prima executie a amplificatorului mentionat in titlu care nu a iesit cum trebuie am hotarat sa o iau de la capat. Iata cateva poze cu prima incercare: P.S. Intrucat nu am fost suficient de explicit si am creat confuzie voi preciza din capul locului. Amplificatorul a fost facut si nu a functionat asa cum voiam. Asa ca acum am inceput reconstructia cu alt transformator de alimentare si alte transformatoare de iesire. Deci punct si de la capat: De data asta am pornit de la coada spre cap, mai exact o simulare a impedantei de raspuns a incintelor acustice: Aici se vad 3 zone de functionare (in zona joase o sarcina intre 6 si 12 Ohmi; pe medii 8 - 9 Ohmi; inalte 4 - 5 Ohmi). Apoi un tabel comparativ cu nivelul de distorsiuni introdus de etajul final pentru diverse impedante reflectate in primar: Aici am considerat ca un transformator de 8 KOhmi se pliaza cel mai bine pentru aplicatia dorita. Criteriul de alegere fiind ca Armonica de ordin 3 sa fie 10% din Armonica de ordin 2 (nativ, fara nici un fel de reactie negativa). Puterea rezultata fiind de 3.2W (dupa scadera a 10% posibile pierderi). Dreapta de sarcina (teoretica) fiind: Deci am gasit un PSF la 300V si 30mA pentru fiecare lampita. Grila de comanda la -10.4 Volti, tensiunea de comanda 20.8Vvv (varf la varf). Cu datele de mai sus am considerat ca o reactie negativa in catod este un lucru bun (atat timp cat nu este in exces). Ca nievel ar reactiei negative am ales ca acesta sa fie de amplitudinea tensiunii de comanda. De unde a rezultat un raport de transformare de 0.032 raportat la infasurarea din anodul lampilor. Cu aceste date au fost facute transformatoarele de iesire. Link spre comentariu
zal Postat Februarie 3, 2015 Partajează Postat Februarie 3, 2015 Felicitări! Arată bine şi cred că funcţionează bine. Poate trafo mic (sau drosel...) să-l fi rotit puţin faţă de trafo de alimentare. O poză cu acometrul mai detaliată se poate? Am o slăbiciune ptr tehnica antică. Link spre comentariu
Patefon Postat Februarie 3, 2015 Autor Partajează Postat Februarie 3, 2015 Prin nu stiu care vrajitorie domnul Vera a reusit sa faca doua transformatoare identice (insumate pe osciloscop in antifaza sub 2 mV diferenta intre secundarele pentru difuzoare la raport de transformare primar - secundar de 21.2; alimentate cu 12Vvv in primar) Cateva poze cu masuratorile transformatoarelor de iesire: Graficul de frecventa (masurat cu osciloscopul - asa ca fiti ingaduitori) Triunghi @ 20 Hz: Si in proiectie XY Sinus @ 10 KHz in proiectie XY Sinus @ 20 KHz: ("valurile" din sinusoida mare apartin DSS-ului, frumos filtrate de catre transformator cum se vede in sinusoida mica) Sinus @ 20 KHz in proiectie XY: Si semnalul treapta de 10 KHz (ATENTIE! - vorbim de transformator legat direct la DSS prin o rezistenta serie de 470 Ohmi; fara reactie negativa sau alte acareturi) P.S. @ Zal nu a sunat nici o secunda. Cand am vazut pe osciloscop ce iese a fost demontat integral. Problemele au venit de la transformatorul INDEL care nu a furnizat ce scrie pe eticheta. Asa ca acum se reconstruieste intreg amplificatorul cu transformatoare noi. Alt transformator de alimentare. Alte transformatoare de iesire, alta arhitectura. Totul e diferit fata de versiunea initiala. Link spre comentariu
zal Postat Februarie 3, 2015 Partajează Postat Februarie 3, 2015 Pfff... Nu e primul traf de care aud că merge prost de la firma asta. Pare cam mic. Mai bine mai tîrziu decît niciodată. Bănuiesc că e şi un circuit de temporizare anodică. În schimb, trafo de ieşire la -3dB ating 30kHz, iar joasele nu le doboară. Cred că merg şi fără reacţie negativă. Link spre comentariu
Patefon Postat Februarie 3, 2015 Autor Partajează Postat Februarie 3, 2015 O poza cu acometrele disponibile: Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 4, 2015 Partajează Postat Februarie 4, 2015 @patefon, pentru excursile de tensiune din anod puterea de iesire ar trebui sa fie mult mai mare (P=U*/Zs) cred ca exista o eroare pe undeva Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 4, 2015 Partajează Postat Februarie 4, 2015 (editat) De unde draku să fie puterea la ieşire mai mare Marius ?!, are în sarcină la anod aprox 120Vef http://i61.tinypic.com/ri6pua.png (120 X120)/8000=1,8 în secundar/sarcină 1,8 X0,85=1,53W. Ce excursie de tensiune în sarcina(8K) vezi acolo http://i61.tinypic.com/ri6pua.png Marius ? ,văd 338Vvv tu cât vezi ?. Mai văd diferenţa relativ mare de fază la 10khz http://i60.tinypic.com/14neqki.jpg (dată de OT) greu de realizat compromisul între joase şi înalte cazul SE http://i58.tinypic.com/34zawih.jpg ,mă rog o reacţie negativă mai drege treaba. PS ăia 8kΩ rămân o dilemă pentru mine ,măcar împărţea şi el sarcina aia de 8kΩ la 2 http://i61.tinypic.com/ri6pua.png că doar sunt două tuburi finale în paralel(aşa am înţeles) sau dubla valoarea curenţilor pe axa ia(două tuburi paralel) pentru a afla valoarea corectă a sarcini la anozi ,adicătelea 4k. Editat Februarie 4, 2015 de Vizitator Link spre comentariu
THOMAS Postat Februarie 4, 2015 Partajează Postat Februarie 4, 2015 Dati-mi voie sa ma bag si eu in seama si sa vin cu o propunere viabila de un SE cu 6P15P paralel in modul trioda,asta pentru ca tot incepem sa traim intr-o tara a lucrului bine facut. Dupa caracteriticile sugerate de un caracteriscop real/practic (imaginile date de @patefon de pe net de la TubeCAD),am facut un model pentru 6P15P in modul trioda si am generat si caracteriticile din imaginile postate de mine mai jos, am insailat teoretic si o schema realizabila practic cu doua tuburi (6P15P) in paralel dupa cum spune titlul topicului.Pe schema vedeti si datele OT-ului,in niciun caz Ra=8K(!!!!). Sper sa fie de ajutor. continuare 1 Link spre comentariu
Patefon Postat Februarie 4, 2015 Autor Partajează Postat Februarie 4, 2015 Va tare multumesc pentru interesul acordat proiectului! 8K sarcina este un compromis. In realitate dincolo de 4 KHz sarcina reflectata variaza intre 4K si 6K. In gama frecventelor medii intre 8 si 9 K. Iar la frecvente joase va juca intre 4K si 15K pe "Valurile Dunarii". De aici am dedus (eronat sau nu) ca o reactie negatia in catod este preferabila. Voi reveni mai tarziu cu detaliile transformatoarelor de iesire. Pana atunci ma scuzati trebuie sa fac o vizita la un client; am un echipament care o ia razna de 3 zile la ora 20.30 FIX. Zici ca-i metronom... sau poate l-or vizita dacusorii... 1 Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 4, 2015 Partajează Postat Februarie 4, 2015 De unde draku să fie puterea la ieşire mai mare Marius ?!, are în sarcină la anod aprox 120Vef http://i61.tinypic.com/ri6pua.png (120 X120)/8000=1,8 în secundar/sarcină 1,8 X0,85=1,53W. Ce excursie de tensiune în sarcina(8K) vezi acolo http://i61.tinypic.com/ri6pua.png Marius ? ,văd 338Vvv tu cât vezi ?. Mai văd diferenţa relativ mare de fază la 10khz http://i60.tinypic.com/14neqki.jpg (dată de OT) greu de realizat compromisul între joase şi înalte cazul SE http://i58.tinypic.com/34zawih.jpg ,mă rog o reacţie negativă mai drege treaba. PS ăia 8kΩ rămân o dilemă pentru mine ,măcar împărţea şi el sarcina aia de 8kΩ la 2 http://i61.tinypic.com/ri6pua.png că doar sunt două tuburi finale în paralel(aşa am înţeles) sau dubla valoarea curenţilor pe axa ia(două tuburi paralel) pentru a afla valoarea corectă a sarcini ,adicăteM Asa este,am crezut ca este vorba de tensiunea efectiva si atuci rezulta ceva in jur de 14w Link spre comentariu
Patefon Postat Februarie 4, 2015 Autor Partajează Postat Februarie 4, 2015 Vad ca s-a inteles ca transformatorul are 8K. Sarcina pentru fiecare lampa in parte este 8K (atunci cand secundarul transformatorului este cuplat la o rezistenta de 8 Ohmi). Asa ca o sa lamuresc lucrurile: Transformatoarele au urmatoarele caracteristici: Primar (in anodul lampilor) - 2100 Spire 0.24 mm (0.27 mm cu izolatie). Rezistenta in curent continuu 136 Ohmi. Secundar (pentru difuzor) - 99 Spire 0.78 mm (0.83 mm cu izolatie). Rezistenta in curent continuu 0.3 Ohmi Secundar (reactie negativa) - 67 Spire 0.35 mm (0.4 mm cu izolatie). Rezistenta in curent continuu 1.9 Ohmi Sectiunea efectiva a miezului - 10.37 cmp Intrefier - 0.06 mm Ordinea bobinelor incepand de la miez la exterior (daca imi aduc bine aminte): 44 Sdif - 1050 Prim - 11 Sdif - 1050 Prim - 44 Sdif - 67 Srng Calculam: Prim / Sec = 2167/99=21.88 21.88*21.88 = 478.73 478.73 * 8 = 3829 = impedanta reflectata in primar pentru o sarcina de 8 Ohmi in secundar. Apoi, vis-a-vis de puterea de iesire, DA, am sacrificat din puterea posibila de iesire de dragul unui anumit raspuns armonic. Pentru o optimizare a puterii de iesire sarcina ideala pentru lampa este sub 3.5K (asa cum a precizat si domnul LMOlimpiu in simularea pentru care ii multumesc). Link spre comentariu
Patefon Postat Februarie 5, 2015 Autor Partajează Postat Februarie 5, 2015 Se imput doua precizari relative la postul de mai sus: - Ordinea reala a infasurarilor din transformatoarele de iesire e alta: 44 Sdif -> 1050 Prim -> (11 Sdif + 67 Srng) -> 1050 Prim -> 44 Sdif Pentru a face economie de spatiu in stratul din mijloc se regasesc cele 11 spire din secundarul difuzorului si reactia negativa de 67 de spire. Cum cele 11 spire ocupau doar un sfert din latimea stratului a fost introdusa infasurarea de reactie negativa in doua straturi cu izolatie intre ele si cu un offset de 5mm fata de infasurarea difuzorului (2*0,4+0,03=0,83mm) - Calculul impedantei nu tine cont de pierderi. Astfel daca consideram un randament de 90% avem: (2100/99)*(2100/99)*1,1*8=3959 Ohmi (2167/99)*(2167/99)*1,1*8=4216 Ohmi Precizarile fiind facute urmatorul pas a fost gasirea si testarea unor modele pentru o simulare a circuitului ales. Asfel pentru 6p15p am gasit la adresa http://www.bartola.co.uk/valves/valve-curves/6p15p-triode/ modelul gata facut. Practic in multisim am introdus urmatorul model: .SUBCKT TRIODE_6P15P_T 1 2 3 ; Plate Grid Cathode **** 6P15P_T ****************************************** * www.dmitrynizh.com/tubeparams_image.htm * Data source link: _www.bartola.co.uk/valves/valve-curves/6p15p-triode/ *---------------------------------------------------------------------------------- + PARAMS: CCG=13.5P CGP=0.07P CCP=7P RGI=2000 + MU=22.2 KG1=300 KP=158 KVB=3.75 VCT=-0.66 EX=1.41 *---------------------------------------------------------------------------------- E1 7 0 VALUE={V(1,3)/KP*LOG(1+EXP(KP*(1/MU+(VCT+V(2,3))/SQRT(KVB+V(1,3)*V(1,3)))))} RE1 7 0 1G ; TO AVOID FLOATING NODES G1 1 3 VALUE={(PWR(V(7),EX)+PWRS(V(7),EX))/KG1} RCP 1 3 1G ; TO AVOID FLOATING NODES C1 2 3 {CCG} ; CATHODE-GRID C2 2 1 {CGP} ; GRID=PLATE C3 1 3 {CCP} ; CATHODE-PLATE D3 5 3 DX ; POSITIVE GRID CURRENT R1 2 5 {RGI} ; POSITIVE GRID CURRENT .MODEL DX D(IS=1N RS=1 CJO=10PF TT=1N) .ENDS Pentru 6n2P am testat mai multe modele si am ramas la urmatorul: .SUBCKT 6N2PEV_V3 1 2 3; A G C + PARAMS: MU=124.95 EX= .930 KG1= 325.5 KP= 515.6 KVB= 6818. RGI=2000 + CCG=2.35P CGP=0.8P CCP=2.5P ; * Extract V1.992 * Model created: 01-Dec-2014 * Model for best match in negative grid swing * Data source _www.mif.pg.gda.pl/homepages/frank/sheets/112/6/6N2PEV.pdf **************************************************** E1 7 0 VALUE= +{V(1,3)/KP*LN(1+EXP(KP*(1/MU+V(2,3)/SQRT(KVB+V(1,3)*V(1,3)))))} RE1 7 0 1G G1 1 3 VALUE={0.5*(PWR(V(7),EX)+PWRS(V(7),EX))/KG1} RCP 1 3 1G ; TO AVOID FLOATING NODES IN MU-FOLLOWER C1 2 3 {CCG} ; CATHODE-GRID C2 2 1 {CGP} ; GRID-PLATE C3 1 3 {CCP} ; CATHODE-PLATE D3 5 3 DX ; FOR GRID CURRENT R1 2 5 {RGI} ; FOR GRID CURRENT .MODEL DX D(IS=1N RS=1 CJO=10PF TT=1N) .ENDS 6N2PEV_V3 Mai multe detalii despre cum a ajuns la forma de mai sus se gasesc aici: http://www.elforum.info/topic/76877-procedee-tehnici-si-modele-utilizate-in-simulare/?p=1082426 Actualmente in lucru 6J4P - model de pentoda dupa modelul Derk si un model cat mai apropiat de transformatorul de iesire. Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Februarie 5, 2015 Partajează Postat Februarie 5, 2015 Unde este schema amplificatorului??E cea desenata de dl Lazaroiu? Link spre comentariu
Patefon Postat Februarie 5, 2015 Autor Partajează Postat Februarie 5, 2015 De principiu asta va fi. Evident ca simularile vor confirma sau infirma unele alegeri. Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Februarie 5, 2015 Partajează Postat Februarie 5, 2015 Negativarea este mixta sau fixa? Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum