Akos

Adica pwm-ul este doar o chestie intermediara care asigura doar ca motorul se invirte. Liniaritatea turatiei motorului este asigurata de faptul ca tot timpul compar frecventa impulsurilor de feedback cu variatia temperaturii. Ventilatorul folosit este Sunon eec0382b2-000u-g99 pe 24 V de la Mouser. Este destul de scump dar am vrut sa aiba iesiri de feedback. Schema se poate adapta si la ventilatoare mai ieftine dar un pwm reglat sa creasca liniar nu va asigura o variatie de turatie constanta. Sigur se pot imagina si solutii de liniarizare prin soft. De fapt cu Code Tutor se poate face orice. E numai chestie de rabdare. Din pacate intodeauna incep cu chestiile mai complicate ca ulterior sa-mi dau seama ca se putea mai simplu.

Precum se vede in schema, inima acestui modul este un Arduino Nano Every. Pentru mine cea mai mare provocare a fost programarea lui. Acum cativa ani (buni) am mai facut program pe arduino, deci nu am pornit chiar de la zero. Dar timpul lucreaza nemilos si pur si simplu nu mai tineam minte aproape nimic. Am rugat un prieten sa ma ajute la program, dar bineinteles ca orice prieten care se respecta, fix acum era foarte, foarte ocupat. Si atunci am apelat la solutia salvatoare: ChatGpt-Code Tutor. Nu imi place sa fac reclama la nimeni, dar acest Code Tutor este extraordinar. Asa scrie codul de cum vorbim noi limba materna. Singura chichita este sa stii ce sa-l intrebi. Dar aici nu duc lipsa si elaborarea intregului cod a durat trei zile. A fost o experienta palpitanta si foarte placuta. Daca stabilesti corect datele problemei este o placere sa lucrezi cu Code Tutor. Din pacate trebuie sa reproiectez cablajul pentru ca Arduini Nano Every (l-am ales pentru ca e foarte mic) este diferit un pic de Arduino Nano. Iesirile pwm sunt acceptate doar pe anumiti pini. Dar cel mai neplacut a fost ca la toate insistentele lui Code Tutor nu am putut creste frecventa pwm la mai mult de 1 kHz pe cele trei iesiri. Chestia asta mi-a mincat multe ore din timpul elaborarii codului. Problema cu frecventa asta mica este ca este auzibil in fuctionarea ventilatorului. Initial am comandat ventilatoarele in impulsuri. Tiuie tare. Am incercat sa filtrez dar nu e ok. Si atunci am trecut la comanda ventilatoarelor in tensiune. Am mediat pwm transformind in tensiune si cu asta am atacat ventilatoarele. Am vrut sa evit asta pentru tranzistoarele de comanda au nevoie de radiator, dar asta este. Ventilatoarele pe care le-am ales ofera impulsuri de feedback despre turatie. Deci nu ma intereseaza valoarea pwm, ea se aseaza acolo unde trebuie ca feedbackul sa corespunda valorii prescrise dependente de temperatura. Codul este disponibil pentru cine doreste "for free".

Am ajuns la modulul de reglare al turatiei ventilatoarelor in functie de temperatura. Senzorul ales este LM35 care da o tensiune proportionala direct cu temperatura, 250 mV la 25 gradea, 1 V la 100 grade. Modulul prelucreaza 3 temperaturi: sursa si cele doua finaluri. Sub TempMin (40 grade) ventilatoarele se invirt foarte incet, neauzibil dar totusi creaza un mic curent de aer care este benefic. Peste TempMin turatia creste proportional cu temperatura si ajunge la maxim cand temperatura ajunge la TempMax (80 grade). Cand se ajunge la TempAvarie (90 grade) se genereaza un semnal care opreste alimentarea amp-ului si clipeste un led rosu. La TempAvarie - 10 grade se reporneste amlimentarea. Parametrii TempMin, TempMax si TempAvarie se regleaza cu butoanele Set, Up si Down. Toate sunt afisate pe un LCD. https://www.youtube.com/shorts/rYlWYy6xamY

Sigur ca da, rezultatele vor indica doar un ordin de marime ale lui Ft si hfe. Dar cu o chestie asa simpla ce-ai vrea ? Tot montajul a fost realizat cam in cca 20 minute si mi-a aratat ce doream sa aflu. Principiul e bun, se poate realiza un proiect frumos, cu testare la curenti de colector mai mari, cu indicatie automata, etc. Dar cine are timp pentru asa ceva ?

''tranzistoarele drift..." S-a distrat si @franzm un pic. E ok. Apreciez umorul domniei sale. Ce se masoara cu analizorul de retele ? Si cum se masoara ?

"Amplificatoarele grele cu transformator, mai fiabile si mai performante". Nu prea am inteles cu ce este mai performant un traf fata de o sursa in comutatie. Ca e la indemina oricui si este mai fiabil, da, dar mai performant ? Pune te rog osciloscopul pe tensiunea redresata si filtrata cu n mii de microfarazi obtinuta de la un traf in sarcina maxima si compara-l cu cea de la o sursa in comutatie. Poate atunci o sa-ti dai seama de diferenta.

Alt exemplu de simplicitate este sursa de alimentare al unui amp. Pentru aceleasi parametrii poti sa folosesti clasicul transformator sau o sursa in comutatie. Ce aleg ? Cel mai simplu si cel mai fiabil este clasicul transformator. Dar daca nu doresc un amp pe care sa-l ridic cu macaraua ? Atunci optez pentru cea in comutatie. Deja am complicat treburile. Indicele de fiabilitate scade drastic.. Fiecare piesa din sursa este o posibila cauza de defect. Dar am redus greutatea ? Cu ce pret ?

Eu cred ca se face o confuzie referitor la cuvantul "simplu". Acest cuvant se refera de fapt la modul de cum se atinge un obiectiv propus. Deci, prima data trebuie definit un target si pentru atingerea ei sunt mai multe cai: simplu, mai putin simplu, foarte simplu etc. In cazul particular al constructiei unui amp trebuie sa stim ce parametrii dorim adica ce putere, ce distorsiuni (de toate felurile), pret, etc. Odata acestea stabilite urmeaza sa se aleaga modul de realizare al acestui amp. Si abia aici putem sa vorbim despre simplitate sau complexitate. Aici intervine abilitatea proiectantului de a face un design simplu (sau mai putin simplu). Deci ideea de baza este sa definim ce dorim de la un montaj si abia dupa aceea putem vorbi de simplicitate in modul de realizare. E foarte clar ca la un montaj cu 3 tranzistoare obtii alti parametri ca la constructia de exemplu al lui quad405, nu ?

Pai cu asa ceva mi-am facut primul meu radio, asa, cam prin paleolitic !

Am cautat dupa tranzistor drift. Nu prea abunda netul de asa ceva . Dati-mi un exemplu, ce aveti dv-stra. La ce se folosesc ?

Nu am asa ceva.

Fisa catalog 2sc4793 Si aici se observa ca Ft este maxim la Ic de 200-300 mA.

Am stabilit curentul de colector in jur de 10 mA si tensiunea Vce la cca 10 V. Cu un multimetru se masoara tensiunea pe Re si pe Rb astfel obtinem valorile lui Ie si Ib si se calculeaza factorul de amplificare in curent continuu beta. Dupa asta se aplica un semnal sinusoidal de 100 Khz la intrare de sa zicem 1 Vpp si se noteaza tensiunea la iesire. Crestem frecventa semnalului de intrare pina cand la iesire obtinem 0,7xtensiunea de iesire la 100 Khz care este Fc. Ft=beta x Fc Pentru verificare am folosit un tranzistor original luat de la Mouser, KSC3503. Din calcule mi- rezultat Ft=127 Mhz, relativ cam ca in catalog (150 Mhz). Am continuat cu 2n2369, un tranzistor de comutatie. Masuratorile au relevat o Ft de 560 Mhz. Deci pina e ok. Am luat ce ma interesa cel mai mult, 2sc3601. Deceptie totala. In loc de cca 200 mHz la 10 mA mi-a iesit...30 Mhz. Deci e clar ca sunt fake-uri. Instant au ajuns toate la cosul de gunoi. Am mai masurat 2sc5171 dar in foaia de catalog se da Ft la un curent Ic de 300 mA. Cam dificil de realiza (nu imposibil). Asa ca l-am masurat doar la 10 mA si mi-a dat in jur de 40 Mhz (fata de 200 Mhz din catalog la 0,3 A). Cred ca totusi astea sunt ok. Problema ca la tranzistoarele de medie si mare putere acesti parametri se dau la curenti de colector relativ mari. Trebuie sa precizez ca sondele pentru aplicarea semnalului de intrare de la generator si cea care merge la osciloscop trebuie cabluri de semnal cu borne bnc, nu merge bine cu cabluri simple. Intrarea osciloscopului trebuie sa fie 1:1 altfel cam avem indicatii false.

Am cumparat din surse de neincredere (ebay) niste tranzistoare pe care nu le gaseam la mouser, tme etc. In speta 2sc3601 cu perechea lui 2sa1407. De pe alt site am cumparat 2sc5171 si sa1930. Nu prea am avut incredere in nici una din aceste surse. Asa ca am vrut sa le masor cumva dar nu am gasit nici un fel de tranzistometru. Drept consecinta am decis sa incropesc ceva cu care sa ma dumiresc ce am cumparat. Am rasfoit ce am gasit despre acest subiect si pe baza lor am construit un mic montaj ce-mi permite sa determin (cu aproximatie, evident) cam ce ordin de marime are Ft-ul tranzistoarelor sus mentionate. Cel mai mult m-a ajutat documentatia unui tranzistometru care nu se mai fabrica BK precizion 530. BK_Precision_530_Manual.pdf Evident nu am stat sa reconstruiesc aparatul ci pe baza principiului de masurare sa intocmesc ceva util. Partea frumoasa este ca nu e nevoie de nu stiu ce generator de radiofrecventa, este suficient un generator modest practic pana in 10 Mhz. Nu facem masuratori de etalonare si prezentare in cataloage ci numai pentru uz propriu sa verificam daca Ft se apropie de datele date de producator. Masurarea se bazeaza pe determinarea lui Fc, acea frecventa la care amplitudinea semnalului de iesire din colectorul tranzistorului sca la 0,7 din valoarea de referinta de 100 Khz. Apoi se determina Ft ca fiind produsul dintre Fc si factorul de amplificare beta in curent continuu. Simplu.

Masurarea frecventei de tranzitie Ft.