Sorin2015

La utilizarea becurilor cu tensiunea nominala de 220V puntea redresoare VD15 trebuie inlocuita cu diode D245 (becurile conectate in paralel).

Pe husa scrie REPUBLIC (stantat in piele, bronzul sters).

De regula, inainte de a modifica, ar trebui: 1. sa facem proba functionarii pe FM 65...73MHz: daca avem relativ aproape un post FM puternic in zona frecventelor mici din banda 87...108MHz, de exemplu 90MHz, ar trebui sa-l receptionam slab, sau macar un fasait undeva in banda 65...73MHz. 2. sa verificam tensiunile conform schemei, in diverse puncte. S-ar putea sa constatam ca etajul FM nu primeste tensiune, sau valorile tensiunilor nu sunt corecte.

Constat ca eu sunt cel batran. Am mai studiat schema si tabelul de contacte la comutatorul de game si mi-am dat seama ca m-am grabit cu unele afirmatii. Nu se dezmint rusii, cu circuitele lor greu de buchisit, care necesita atentie sporita. A treia sectiune a condensatorului variabil (C50) este pentru oscilatorul local. Prima sectiune a condensatorului variabil (C20) acordeaza circuitele cuplate la antena In schimb, a doua sectiune (C34) este comutabila intrare-iesire la amplificatorul cu lampa 6K3, in modul urmator: A. pe unde scurte a doua sectiune (C34) este conectata la iesirea amplificatorului (deci pe unde scurte amplificatorul are la iesire circuite acordate). B. pe unde lungi si medii aceiasi sectiune (C34) este conectata la intrare (realizand circuite de acord dublate), iar acum primul tub amplifica aperiodic, sarcina fiind R4 22k. In concluzie, ati avut dreptate , amplificatorul de inalta frecventa este aperiodic pentru LW, MW si acordat (la iesire) pentru SW. La intrare: circuite acordate simple pentru SW, circuite acordate complexe pentru LW, MW, prin adaugarea sectiunii (C34).

Daca ne uitam cu atentie la schema vedem ca ARF este aperiodic pe cele trei benzi de scurte si acordat pe UL si UM. Cand suntem pe oricare dintre benzile de scurte, prima sectiune a condensatorului variabil este in aer, semnalul de scurte merge direct la grila primului tub (6K3), selectivitatea fiind realizata doar cu bobina de la antena. Pe unde medii sau lungi, de la bobinele de antena se merge prin filtru acordat pe frecventa postului cu prima sectiune condensatorului variabil si apoi se intra la grila primului tub, amplificarea este selectiva. La antena, R1 100k si C2 240p cumuta functia дальный - местный (post departat - apropiat). Semnalul de frecventa intemediara este dublu amplificat, filtrele de frecventa intermediara fiind in numar mare, permitand si modificarea largimii de banda printr-un fir cu scripete actionat de primul buton frontal stanga, cel cu care se regleaza si potentiometrul frecventelor audio inalte. In acest mod, cand ingustam banda de trecere a filtrului de frecventa intermediara implicit ingustam si banda audio, imbunatatind selectivitatea. In Instructiunile de utilizare se confirma afirmatia precedenta: sensibilitatea la intrare este pe toate benzile 50uV la o putere audio la difuzor egala cu 0,4W.

Uniunea Sovietica se baza pe propaganda, informare de la Centru pentru nesfarsite intinderi de teren, cluburi rurale etc. Emisiunile trebuia sa ajunga sigur pana departe (emitatoare puternice, radiouri sensibile), la club radioul trebuia sa cante tare etc.

Conform normei GOST din anii '50, Riga-10 se incadreaza la radioreceptoare Clasa 1. Puterea audio nominala la iesire este 4W, maxima (neimpunere conditii de distorsiuni reduse) 8W. Conform GOST 1950, sensibilitatea nominala la intrare (cu impunere raport semnal/zgomot) se masoara aplicand semnal modulat 30% cu 400Hz, astfel incat cu reglajele la maxim (sonor, ton) sa se obtina la difuzor: 0,5W pentru radioreceptoarele cu puterea audio > 1W 0,05W pentru radireceptoarele cu puterea audio intre 0,1...1W. La Riga-10 50uV corespunde la 0,5W la iesire. Daca amplificatorul audio era mai slab, sensibilitatea rezulta mai redusa.

Am spus, inchizi radioul. Zgomotul infernal ramane superior semnalului, chiar daca micsorezi manual amplificarea la intrare. Tu spui cam asa: Unul are urechile batrane, pe duca, nu aude nimic daca-i soptesti ceva la ureche. Normal. Altul are urechile tinere si cu sensibilitate mare, aude pana si un falfait de aripi de fluture intrat in camera. Normal. Se intampla ca ambii sa fie la un meci si s-a marcat golul. Tu intrebi: ce folos la cel tanar, pe stadion nu mai e in stare sa perceapa fosnetul plopilor din vecinatate. Si mai zici: cum de nu poate, ce solutie exista sa poata?

Se alimenteaza cu 9V obtinuti cu 3 baterii tubulare a cate 3V.

In acest caz, inchizi radioreceptorul si astepti conditii de raport semnal-zgomot utile, conform definitiei sensibilitatii limitata de zgomot, conform stadardelor stas, gost etc. Radioreceptorul nu are nicio vina ca este sensibil, din contra, ca rezerva, poseda o calitate a receptiei semnalelor slabe cand conditiile receptiei sunt suficient de bune. Situatia descrisa de tine este improprie utilizarii sensibilitatii maxime, ai ales ca zgomotul este superior semnalului util. Sensibilitatea se defineste la un zgomot mai redus decat semnalul cu x decibeli si o putere de iesire de y mW. De aceea se numeste "limitata de zgomot".

Referindu-ma doar la receptia undelor lungi LW (pentru ca asta a fost intrebarea initiala in topic), reproduc din prospectul Tecsun PL-330: Sensibilitate limitata de zgomot: - LW (S/N = 26dB): <10mV/m (!) - MW (S/N = 26dB): <1mV/m - SW (S/N = 26dB): <20uV - FM (S/N = 30dB): <3uV Orice alt tip de radioreceptor, inclusiv cel cu amplificare directa (tip montaj pentru radioconstructori) are o sensibilitate mai buna, un pic sub cea de pe unde medii, de exemplu 1,5 mV/m MW, 2 mV/m LW. Nicidecum 10 mV/m. Explicatia este ca la aceste radioreceptoare proiectantii s-au concentrat pe domeniile care functioneaza optim, undele lungi fiind o adaugire neelaborata, asa doar pentru vanzare.

Felicitari, ai prins curaj! Chiar daca pe balcon este cald, seara ai putea sa faci o incercare de receptie pret de 5 minute (surfing radio), ca sa constati diferenta (+ baterii in loc de retea), apoi revii in camera. Pomii nu te impiedica cu nimic la receptie, Nici blocurile din vecinatate, chiar daca sunt foarte mari. Explicatie: Lungimea de unda a undelor lungi LW de radiodifuziune este de ordinul 1000...2000 metri, iar dimensiunile unui bloc de locuinte sunt de ordinul zecilor de metri, pana pe la 100 metri, sa zicem. Deci obstacolele au dimensiuni mult mai mici decat lungimea de unda a undelor si se produce difractia la marginile obstacolului, adica unda "ocoleste" obstacolul, obstacolul nu face "umbra" electromagnetica. Pe de alta parte, blocul de locuinte vecin poate absorbi o parte din energia undei prin structura metalica a betonului si astfel te vei situa cu radioul intr-o zona dezavantajata. In schimb, structura metalica a blocului tau poate concentra energia undei prin aceasta structura (depinde de tipul blocului, daca este cu cadre sau cu placi). Poti face o proba: iei aparatul de radio de maner si-l apropii de armatura de otel a blocului, pe balcon. S-ar putea sa constati ca exista locuri unde auditia se intareste (dar, deseori, creste si zgomotul retelei electrice din peretii apatamentului). Mai precis, daca balconul tau are o grinda si stalpi verticali, barele de otel ascunse in beton realizeaza un fel de antena loop de mari dimensiuni care poate sa rezoneze intrucatva in LW - si ai un concentrator de unde local, creste taria receptiei in detrimentul zgomotului (depinde si de calitatile RAA). Undele lungi LF/VLF au propagarea influentata de ora din zi, de anotimp si de factorii meteorologici. Stratul D al ionosferei (mai apropiat de suprafata terestra, aproximativ 60...80 kilometri pe verticala) joaca rol important in propagarea undelor lungi: dar nu singur (nu prin reflexie totala), ci stratul D realizeaza, impreuna cu suprafata terestra (sol sau ocean) un ghid de unda care canalizeaza undele de-a lungul suprafetei terestre, la mari distante. Acum, suprafata terestra poate fi uscat sau ocean, iar stratul D este dependent de Soare: de unghiul sub care patrund razele soarelui in ionosfera, deci de rasarit, apus, iarna, vara, latitudine. De exemplu, la rasaritul soarelui creste concentratia de ioni negativi ai moleculelor azotului (electonii liberi se ataseaza moleculelor compusilor azotului), iar la la apusul soarelui se reface concentratia marita a electronilor liberi din ionosfera. Ghidul de unda este dinamic, cu eficienta periodica. In privinta meteorologiei, dupa o zi - doua de ploi torentiale propagarea se face de minune, este liniste in banda si prindem si noi pe unde lungi Marocul, chiar imediat langa Antena Satelor. ............... LW reprezinta ceva strategic (national, pe vremea trecuta, in alianta europeana, actual). La necazuri mari, nu vor fi comunicatii catre populatie prin internet, sau prin Unde Scurte, Medii, FM, DAB etc. Undele lungi sunt relativ mai putin influentabile de explozii nucleare, de modificarea voita a ionosferei etc. Undele lungi cu frecventa extrem de scazuta (lungime de unda extrem de mare) patrund bine in apa oceanelor catre submarine etc. Pe timpul uraganului Katrina a fost mare disperare in America. Totul s-a prabusit pentru multe zile si saptamani. De exemplu nu a mai fost posibilitatea sa faci dus, sa utilizezi WC (staful din primarii au folosit ladita cu nisip pentru pisici). Americanii, obezi sau nu, obisnuiti sa faca dus cel putin seara si dimineata si sa-si scimbe tricoul, au devenit trupuri imputite, pline de secretiile exarcerbate zeci de ani de chimicalele din hrana si cosmetice. Dar cel mai greu a fost sa suporte lipsa de informare, ca nu mai functiona nici telefon, nici internet, nici radio portativ. Dupa primele zile, seniorii si-au adus aminte de radioul cu "galena", cu mina de creion si tabla zincata / lama de ras si celelalte improvizatii - si au putut afla vesti cand oficialitatile au repornit statiile AM locale.

Colegul a fost elegant si a multumit sincer, probabil a gasit la mine mici chestii care au clarificat cate ceva. Meseria mea si placerea mea in perioada activa a fost sa explic pe inteles, nu este prima data cand primesc multumiri sincere. Uite, de exemplu, cei care nu au cunostinte tehnice in domeniu considera ca un radio clasic (superheterodina) care are un afisaj cu cifre este un radio digital. Cifrele acelea nu il fac radio digital (in pofida faptului ca digit se traduce prin cifra). Cred ca acum au inteles ca radioul digital (in comertul actual) se deosebeste fundamental de radioul clasic, analogic. (ca de obicei, obisnuitii morocanosi de pe forum, atotsuficienti, nu prea te stimuleaza sa continui vreo discutie cu domnia lor, au tot timpul gura amara - de la ficat... Sunt destul de precauti si nu explica nimic concret etc.)

De acord, dar, in limita subiectului, m-am rezumat la categoria de radiouri digitale Panasonic cele mai ieftine si care se vand actual prin magazine, de pilda Panasonic RF-2400 . Carcasa este cam la fel, dar recunosti ca nu este analogic dupa cum arata scala (frecventele au alta distributie, cu zone libere la capete). Cand ai posibilitatea sa introduci frecventa prin tastatura este grozav, dar la 150 de lei ai parte doar de o mica jucarie limitata, totusi digitala, adica un procesor care opereaza cu doua cifre, 1 (nivel de tensiune ridicat) si zero (nivel de tensiune redusa). Bobina de la intrare, de pe bara de ferita (cea care asigura selectivitatea in radioul analogic) nu mai este critica in radioul digital de care discutam (cel ieftin); in datasheet-ul cipului spune ca bobina de MW poate avea un interval larg de numar de spire. In paralel cu ea este un ceramic fix, cumva rezoneaza pe la mijlocul benzii AM. De selectie se ocupa microprocesorul, rascolind prin ciorba de frecvente. M-am jucat, am pus diverse bobine pe diverse bare de ferita si am constatat ca toate functioneaza, fara sa fie absolut necesar sa reglezi pozitia pe bara - doar ca, daca bara este mai lunga, se intareste auditia pe posturi slabe. .............. In legatura cu necazul colegului: radioul analogic RF3500 (GX500), dupa atatia ani se poate defecta. O cauza a auditiei slabe pe MW, LW, SW poate fi defectarea filtrului ceramic CF2 459kHz care este conectat pe partea de AM la pinul 4 al integratului analogic IC2 AN7220A. Este un filtru mai greu de gasit, la noi sunt mai uzuale 455 kHz. Dar daca auditia este slaba doar pe LW, dar buna in rest, defectul este in alt loc, de exemplu bobina de LW de pe bara de ferita (cea cu numar mare de spire) s-a deplasat de la locul ei (dereglarea acordului la capatul de frecvente joase al benzii LW), sau oscilatorul local este dereglat (reglaj din miezul bobinei ecranate) etc.

Analogic (cazul radioului iPanasonic RF3500 - adica GX500, America), inseamna superheterodina, (inventie americana din anii 1930), adica: Radioul, prin condensatorul variabil (sau prin potentiometrul care aplica tensiune diodelor varicap) prinde exact frecventa postului de radio, centrat pe frecventa de emisie, il amesteca cu un oscilator local (heterodina), extrage frecventa intemediara superioara (super) prin filtre de banda mai mult sau mai putin inguste, amplifica frecventa intermediara, extrage semnalul audio, il amplfica si-l reda in difuzor. Avantaje: amplificatorul de frecventa intermediara poate fi proiectat foarte eficace, are de amplificat mereu o singura frecventa, nu prea inalta, 450...460kHz +/- 4,5...5kHz, indiferent de frecventa postului de emisie ascultat (0,150... 30MHz). Un astfel de radio, prinde fiecare post mereu intr-un unic loc pe scala, bine separat de posturile vecine (daca circuitele au selectivitate buna). Digital, inseamna o inventie din ultimii ani (vorbim de cineva care a trait ceva ani si in secolul trecut): Are o antena de ferita (ca si radioul analogic) dar este cu banda foarte larga (neacordata prin condensator variabil, sau diode varicap). Prinde de-a valma posturile din banda MW, cam la fel cum prinde suprapuse si un radio cu "galena' cu circuite cu banda larga). amestecul acesta de posturi este luat in primire de un procesor digital, este separat in fasii de frecventa prin intermediul unui potentiometru (in loc de condensator variabil) si este extras fiecare post care se nimereste mai puternic in fiecare fasie de frecvente din banda MW. In consecinta, scala radioului nu mai poate fi precisa: odata prins un post puternic, el se extide elastic pe o zona mare a scalei, pana la un nou post puternic, astfel incat daca revii in sens invers, vei putea primi si un post mai slab, iar cel puternic va fi mai la stanga... Pentru cei care sunt interesati numai de posturile locale (puternice) va fi o revelatie, ei spunand cam asa: prinde foarte bine posturile de la sine, nici nu este necesar sa potrivesc prea mult acul indicator... Dar pentru cei care incearca sa prinda ceva mai slab, vreun post mai din alta zona, poate fiind locuind in stainatatuiri, este o imposibilitate: posturile locale se infiinteaza pe zone largi din scala radioului si sufoca pe altele mai slabe. Avantaj: separarea digitala a postului (local) taie mult din parazitii locali, ii reduce doar la fasait si mici fluieraturi, dar oriceine poate remarca imediat artificialitatea prelucrarii extreme a sunetului.